Autorităţile ruse au adus noi învinuiri de corupţie primarului din Iaroslav, Evgheni Urlaşov – singurul reprezentant al opoziţiei care conduce un oraş mare. De data aceasta,Urlaşov este acuzat de luate de mită. Recent fusese acuzat de delapidare de fonduri şi corupţie iar un tribunal din Iaroslav a decis că pentru aceste prime acuzaţii, Urlaşov va rămâne în detenţie preventivă până pe 2 septembrie. Urlaşov intenţiona să candideze pentru legislativul regional în alegerile din septembrie, pe lista oligarhului şi politicianului Mikhail Prokhorov.

Parlamentul de la Chișinău a adoptat proiectul de lege care prevede înregistrarea internă a cetăţenilor străini sau apatrizi care întră în Moldova prin segmentul de graniţă transnistrian necontrolat de autorităţile moldovene. Pentru a facilita înregistrarea, vor fi creare şase puncte interne de înregistrare. Înregistrarea trebuie să aibă loc în decurs de 72 de ore de la intrare pe teritoriul Republicii Moldova. Înregistrarea străinilor care întră prin segmentul transistrian al graniţei este o măsură luată în vederea obţinerii regimului liberalizat de vize cu Uniunea Europeană. Legea a fost vehement criticat de deputaţii comunişti care susţin că va limita libertatea de circulaţiei a locuitorilor de pe malul stâng la Nistrului, care au alte cetăţenii ca cea rusă sau ucraineană. Ministrul Afacerilor Interne, Dorin Recean, a precizat că înregistrarea la aceste puncte nu va fi obligatorie, ci opţională iar vice-premierul pentru reintegrare Eugen Carpov a precizat că nu este vorba de puncte de control vamal, ci numai de centre „migraționale”, care ar trebui să faciliteze înregistrarea străinilor. Instalarea punctelor de înregistrare a fost discutată şi de vice ministrul de externe rus Grigori Karasin, aflat într-o vizită în Republica Moldova. Astăzi Karasin s-a întâlnit cu premierul Iurie Leancă. Discuţiile pregătesc următoarea rundă a neocierilor în format 5+2 privind conclictul transnistrean. Acestea vor avea loc la mijlocul lunii, la Viena.

La Chişinău şi în alte localităţi va fi marcată sâmbătă împlinirea a 64 de ani de la al doilea val al deportărilor sovietice. Vor avea loc mai multe manifestări comemorative, organizate de autorităţile locale în colaborare cu Asociaţia Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile, relatează Moldpres.

De la Cairo se relatează că mai mulţi sprijinitori ai preşedintelui Mohamed Morsi, îndepărtat de la putere miercuri de armată, au fost răniţi de gloanţe trase în momentul când încercau să se apropie de baza militară unde se bănuieşte că ar fi reţinut fostul preşedinte.
Armata declarase că permite protestele islamiştilor, atâta timp cât sunt paşnice. Manifestaţii în sprijinul fostului preşedinte au loc în mai multe oraşe din Egipt.

Deputaţii PCRM au blocat tribuna parlamentului, încercînd, fără succes, să împiedice votarea unui proiect de lege care prevede mărirea numărului de întreprinderi de stat care vor fi privatizate. Potrivit agenţiei IPN, lista bunurilor de stat care nu pot fi privatizate ar urma să se reducă de la 175 la 102. Deputatul PCRM Eduard Muşuc a declarat că guvernarea vrea să vândă toată ţara pe ascuns. Legea a fost adoptată totuşi în prima lectură.

Un cetățean moldovean şi unul turc au fost reţinuţi de vameşii georgieni care au descoperit în camionul celor doi 116 kg de heroină. Valoarea drogurilor se ridică la câteva zeci de milioane de dolari, informează Unimedia cu referire la portalul de știri Georgia Online. Camionul era înregistrat în Republica Moldova. Împotriva celor doi a fost deschisă o anchetă penală. Contactat de Europa Liberă, Octavian Ionisie, functionar consular de la ambasada Republicii Moldova din Azerbaigian a spus că pentru moment nu se cunosc detalii despre acest caz, dar că săptămâna viitoare ar putea apărea noi informaţii. Republica Moldova nu are ambsada in Georgia, iar interesele ei diplomatice sînt reprezentate de reprezentanţa din Azerbaigian.

Ministrul de externe român Titus Corlăţean se va întîlni pe 9 iulie la Moscova cu omologul său rus Serghei Lavrov. Pe agenda discuțiilor se află între altele scutul american antirachetă. Agenția Mediafax îl citează pe purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ruse Aleksandr Lukaşevici cu declarația: „Intenţionăm să formulăm poziţii de principiu cu privire la stabilirea relaţiilor cu Uniunea Eropeană şi NATO.

În Egipt au loc mari manifestaţii în mai multe oraşe pentru președintele Mohamed Morsi, la chemarea Frăției Musulmane. Morsi a fost demis miercuri de armată, care a suspendat şi constituţia. Funcţia de preşedinte interimar a fost preluată de preşedintele Curţii Constituţionale.

Comisarul ONU pentru Drepturile Omului Navi Pillay s-a declarat îngrijorată de relatările potrivit cărora lideri ai Frăţiei Musulmane ar fi fost reţinuţi miercuri după demiterea preşedintelui Morsi. Pillay a insistat să se pună capăt oricăror acte care încalcă drepturile fundamentale, dar nu a calificat demiterea preşedintelui de către armată drept o lovitură de stat. Demiterea lui Morsi a urmat unui val de proteste ale egiptenilor nemulţumiţi de faptul că preşedintele ar fi reprezentat numai interesele grupărilor islamice şi ar fi ignorat reformele economice. Armata a promis că va tolera protestele, cât timp acestea sînt paşnice.

Cel puţin 12 persoane au fost ucise într-un atact terorist în regiunea de centru a Afganistanului împotriva unei baze a poliţiei. Printre victime s-au numărat şi civili.

Parlamentul britanic va dezbate propunerea privind organizarea unui referendum privind rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană. Referendumul ar urma să aibe loc până în 2017. Ideea referendumului este sprijinită de mulţi eurosceptici din partidul conservator al premierului David Cameron, dar e respinsă de partidul liberal, partener la guvernare.

Ambasadorul european Dirk Schuebel a declarat că şefa politicii externe şi de securitate europene Catherine Ashton intenționează să transmită săptămâna viitoare prin vizita ei la Chişinău mesajul că Republica Moldova este în atenţia Uniunii Europene. Într-un interviu cu portalul Politicom.md, Schuebel a mai spus că în timpul vizitei se vor discuta „accentele care urmează a fi puse la summit”-ul de la Vilnius al Parteneriatului Estic, în noiembrie. Atunci se aşteaptă parafarea acordurilor de asociere politică şi liber schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
Ambasadorul a repetat, însă, că Republica Moldova trebuie să facă reformele pregătitoare dacă vrea să poată beneficia din plin. El a spus că Chişinăul a pierdut cinci luni anul aceasta în care „nu s-a realizat nimic” în privinţa reformelor.

Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale spune că 29 case de locuit au fost avariate în urma ploii puternice de noaptea trecută în satul Opaci din Căuşeni.
Serviciul mai spune într-un comunicat că ploaia a afectat zeci de fântâni, a distrus 15 podeţe şi a rupt opt poduri. Nu s-au înregistrat victime. Comunicatul dezminte că vreo locuinţă ar fi fost inundată după ce s-a spart digul iazului din sat încă în cursul zilei de joi.

Procurorii ruşi au cerut astăzi în instanţa de judecată o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru bloggerul anticorupţie Aleksei Navalnîi acuzat de delapidare.
Un critic vocal al preşedintelui Vladimir Putin, Navalnîi este acuzat că ar fi furat peste jumătate de milion de dolari de la o firmă de cherestea pe care a consiliat-o în 2009 pe când lucra pentru consilierul liberal al regiunii Kirov.
Bloggerul respinge acuzaţiile şi spune că ar avea menirea să-l înlăture din viaţa public şi politică. Pedeapsa de şase ani de închisoare cerută de procurorul Serghei Bogdanov la tribunalul din Kirov îl va ţine pe Navalnîi departe de alegerile prezidenţiale din 2018 dacă este condamnat.

Un cotidian francez relatează că serviciul de informaţii externe al Franţei interceptează întregul schimb de informaţii electronice care are loc în ţară. Le Monde scrie că DGSE colectează la sediul său datele din convorbirile telefonice şi comunicarea prin internet şi le stochează apoi „pentru ani de zile” într-un super computer la care au acces doar serviciile de securitate.
Serviciul de informaţii externe ar monitoriza numai aşa numitele „metadata”, adică înregistrările despre cine discută cu cine, când şi unde, dar nu ar avea acces la conţinutul propriu zis. Franţa a criticat aspru Statele Unite în urma dezvăluirilor că Agenţia Naţională de Securitate americană depozitează cantităţi enorme de informaţie despre străini şi americani. Preşedintele François Hollande a ameninţat miercuri să blocheze tratativele comerciale între Uniunea Europeană şi Statele Unite după relatările că ar fi spionate electronic oficiile şi ambasadele europene.

Preşedintele Ecuadorului, Evo Morales, a avertizat cu închiderea ambasadei Statelor Unite în ţara sa în semn de răspuns faţă de deturnarea avionului său în spaţiul aerian european din cauza suspiciunilor că l-ar fi transportat de la Moscova pe fugarul American, Edward Snowden Morales a acuzat Washingtonul de a fi exercitat presiuni asupra Franţei, Portugaliei, Italiei şi Spaniei pentru a-i interzice survolul şi a-l forţa să aterizeze marţi seara la Viena, unde a fost inspectat.
Preşedintele bolivian a făcut declaraţia după convorbiri purtate joi cu alţi lideri latino-americani revoltaţi. Edward Snowden, fostul angajat al serviciilor secrete americane este căutat de Statele Unite pentru expunerea programelor americane de monitorizare a internetului și telefoanelor. Se crede că el rămâne în zona de tranzit a aeroportului de la Moscova.

China se va alătura astăzi Rusiei în Marea Japoniei la o săptămână de exerciţii navale, într-un nou semn al îmbunătăţirii relaţiilor între foştii inamici din perioada Războiului Rece. Generalul Fang Fenghui este citat de agenţia Xinhua spunând că aplicaţiile nu sunt îndreptate împotriva vreunei terţe părţi.
China participă cu şapte vase, inclusive patru distrugătoare două fregate şi o navă de aprovizionare. Flota Rusă din Pacific participă cu 11 vase de suprafaţă, un submarin şi trei avioane.

Vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov i-a spus viceministrului rus de externe, Grigori Karasin că măsurile pregătite de guvernul moldovean pentru monitorizarea migraţiei dinspre est „nu vor genera obstacole” pentru libera circulaţie a locuitorilor din regiunea transnistreană. Potrivit unui comunicat, cei doi s-au întâlnit joi la Chişinău, urmând ca astăzi Karasin să călătorească la Tiraspol.
Chişinăul spune că instalarea posturilor de control la graniţa administrativă cu regiunea transnistreană ar face parte din pregătirile de liberalizarea vizelor europene. Intenţia guvernului moldovean a fost aspru criticată de Moscova precum şi de Tiraspolul care a adoptat în semn de răspuns o lege a „frontierei de stat” transnistrene.

Curtea Constituţională a decis joi că legea privind castrarea chimică a pedofililor şi violatorilor adoptată anul trecut este neconstituţională. Legea, iniţiată de Partidul Liberal, a fost adusă în faţa Curţii Constituţionale de avocatul parlamentar Anatolie Munteanu, care a spus că pedeapsa intră în categoria tratamentelor degradante interzise.
Cinci bărbaţi au fost condamnaţi până acum la castrare chimică. Această pedeapsă urma să li se aplice la finalizarea termenului de detenţie, dar va fi anulată în urma deciziei Curţii Constituţionale.

În Egipt, armata a promis să garanteze dreptul la proteste, dar a spus că nu va tolera acţiuni de natură să pună în pericol securitatea ţării. Declaraţia a fost publicată pe Facebook înainte de aşteptatele proteste de astăzi ale islamiştilor revoltaţi de înlăturarea de la putere de către armată a preşedintelui Mohamed Morsi la numai un an de mandat.
Frăţia Musulmană, din care provine Morsi, a spus că decizia de miercuri a armatei a fost o lovitură de palat împotriva primului preşedinte ale al Egiptului. Statele Unite care oferă mari ajutoare forţelor armate egiptene a cerut revenirea rapidă la un guvern ales democratic.

Minoritatea sârbilor din Kosovo a înfiinţat, joi, propriul parlament, pentru a protesta faţă de paşii Serbiei către recunoaşterea guvernului kosovar. Liderul sârbilor kosovari, Slavko Stevanovic a declarat că înfiinţarea parlamentului local are scopul să demonstreze că „Kosovo mai este parte a Serbiei”.
Decizia de joi pune sub semnul întrebării acordul de normalizare a relaţiilor, încheiat în aprilie de Belgrad şi Priştina sub presiunile Uniunii Europene.

Preşedinţia Africii de Sud spune că laureatul premiului Nobel pentru Pace, Nelson Mandela este în „critică, dar stabilă”. Într-o declaraţie, se spune că medicii au dezminţit relatările presei că Mandela, în vârstă de 94 de ani, s-ar afla în „stare vegetativă”.
Relatări anterioare, citând documente dintr-un proces în justiţie, vorbeau despre faptul că Mandela ar fi menţinut în viaţă cu ajutorul maşinilor de respirat. Fostul luptător contra apartheidului se află la spital la Pretoria de la 9 iunie. El a petrecut 27 de ani în închisorile fostului regim. A devenit primul preşedinte de culoare al Africii de Sud în 1994.

Aflat la Chişinău, viceministrul de externe rus Grigori Karasin s-a întîlnit cu vicepremierul Eugen Carpov cu care a analizat relaţiile dintre Chisinău şi Tiraspol în ajunul noii runde de negocieri în format „5+2”. Acestea vor avea loc la Vina între 16 şi 17 iulie. Carpov a explicat cu această ocazie, că posturile de monitorizare a migraţiei, care vor fi instalate pe segmentul transnistrian al frontierei „...nu vor genera obstacole în calea liberei circulaţii a persoanelor care locuiesc în regiunea transnistreană”. Carpov a vorbit şi despre ultimele tensiuni din Zona de securitte, provocate de acţiuni unilaterale ale Tirapolului.
Karasin, pe de altă parte, a reconfirmat faptul că Rusia nu-şi va schimba poziţia la negocieri, căutând o soluţie în baza principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu elaborarea unui statut special pentru regiunea transnistreană.
Viceministrul rus de externe s-a întâlnit şi cu liderul Parlamentului, Igor Corman, iar vineri va fi la Tiraspol.

În Egipt, grupările islamiste conduse de Frăţia Musulmană au lansat un apel la o „Vineri a respingerii”, care să fie marcată de proteste în toată ţara împotriva înlăturării de la putere a preşedintelui Mohamend Morsi şi a suspendării Constituţiei, decizii luate miercuri de armată. Se relatează că o serie de membri din conducerea Frăţiei Musulmane, inclusiv liderul spiritual Mohamed Badi, ar fi fost reţinuţi.
Astăzi, preşedintele Curţii Constituţionale Adi Mansour a devenitpreşedintele interimar al Egiptului.

Minoritatea sârbă din Kosovo şi-a format propriul legislativ în semn de protest faţă de decizia Belgradului de a recunoaşte guvernul din Pristina. Sârbii din nordul Kosovo nu au acceptat niciodată acordul dintre Belgrad şi Pristina de normalizare a relaţiilor, monitorizat de Uniunea Europeană. Acest acord i-a adus însă Serbiei promisiunea de a începe în ianuarie 2014 negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Kosovo are perspectiva unui acord de asociere la UE.