Postul Publika TV îl citează pe ministrul moldovean de externe Natalia Gherman cu declaraţia că afirmaţiile unei avocate parlamentare moldovene despre „agresiunea” armeană faţă de Azerbaidjan nu va afecta relaţiile bilaterale, dacă diplomaţia moldoveană va gestiona bine situaţia. Gherman a reacţionat la declaraţiile Aureliei Grigoriu la o conferinţă sub egida Consiliul Europei, găzduită de Parlamentul de la Erevan. Într-o înregistrare video care o înfăţişează prezentând un raport despre respectarea drepturilor omului în zonele conflictelor îngheţate, Grigoriu vorbeşte despre Armenia ca despre stat agresor care a ocupat teritoriu azer în conflictul din Nagorno-Karabah. Natalia Gherman a mai spus că incidentul va fi discutat între preşedinţii armean şi moldovean săptămâna viitoare, când Serj Sargsyan este aşteptat la Chişinău.

Poliţia nigeriană spune că cel puţin 28 de oameni au fost ucişi într-un atac la o şcoală-nternat din nord-estul Nigeriei. Nici o grupare nu şi-a revendicat responsabilitatea pentru atacul din statul Yobe, dar asemenea incidente au fost puse în trecut pe seama extremiştilor. Nigeria e împărţită în nordul majoritar musulman şi sudul dominat de creştini și în ultimii s-a confruntat cu un val de violenţe sectare. Zeci de şcoli au fost incendiate şi numeroşi elevi au fost ucişi de extremişti din 2010 încoace.

Mii de liceeni aşteaptă astăzi rezultatele contestaţiilor prin care au cerut mărirea notelor la examenele de bacalaureat. Ministerul Educaţiei a primit un număr record de contestaţii, aproximativ 30 de mii. Statistica ministerului de până la contestaţii mai spune că 42 la sută dintre liceeni au picat examenul de absolvire anul acesta, când în toate centrele de bacalaureat au fost instalate în premieră camera video pentru descurajarea copiatului. După epuizarea contestaţiilor, elevii cu note insuficiente vor putea depune cereri pentru sesiunea de bacalaureat suplimentară, care va avea loc între 15 şi 20 iulie.

Presa britanică relatează că clericul radical musulman Abu Qatada va fi deportat din Marea Britanie în Iordania după opt ani de când autorităţile britanice încearcă să-l trimită acasă pentru a fi judecat pentru terorism. Potrivit ziarului „Times", Qatada va pleca duminică cu un avion al armatei. „Telegraph” scrie că va fi însoţit de observatori din partea organizaţiilor iordaniene pentru drepturile omului. Autorităţile britanice încă nu au comentat relatările presei. Abu Qatada care a fost arestat iniţial în 2001 a petrecut mai mult timp în închisoare. A fost întemniţat cel mai recent în martie pentru încălcarea condiţiilor eliberării condiţionate. Un judecător spaniol l-a descris o dată drept mâna dreaptă a lui Osama bin Laden în Europa.

Autorităţile pakistaneze spun că cel puţin 12 oameni şi-au pierdut viaţa când un tren de mare viteză a lovit o ricșă cu motor supraaglomerată în provincia estică Punjab. Trenul venind din cel mai pare oraş pakistanez Karachi şi îndreptându-se către Lahore a spulberat ricşa care încerca să traverseze calea ferată într-un loc interzis. Cel puţin doi copii se numără printre victimele incidentului din oraşul Sheikhupura.

Victimele deportărilor staliniste, rudele lor şi înalţi demnitari moldoveni au comemorat sîmbătă 64 de ani de la cel de-al doilea val al deportărilor din 5-6 iulie 1949. Printre demnitarii şi politicienii care au depus flori la piatra comemorativă din apropierea gării de la Chişinău s-au aflat preşedintele Nicolae Timofti, premierul Iulie Leancă, președintele parlamentului Igor Corman şi primarul capitalei Dorin Chirtoacă. Săptămâna aceasta opoziţia comunistă a spus că va comemora şi ea cu „întregul popor” deportările, după ce în luna iunie PCRM a ignorat comemorarea primului val din 1940 şi a acuzat guvernarea de la Chișinău că s-ar fi folosit politic de unele date istorice.

Parlamentul moldovean a aprobat vineri în lectură definitivă instalarea punctelor de control al migraţiei la frontiera administrativă cu regiunea transnistreană, despre care autorităţile moldovene spun că ar fi cerute de Uniunea Europeană în vederea liberalizării vizelor pentru moldoveni.Ministrul de interne Dorin Recean a declarat că aceste puncte de pe Nistru, unde străinii venind dinspre est se vor putea înregistra opţional, le vor face acestora un serviciu. Îi vor scuti de o vizită la biroul pentru migraţie sau la întreprinderea Registru unde trebuiau să se înregistreze şi în condiţiile legislaţiei actuale, la 72 de ore de la intrarea în ţară. Noile amendamente aprobate de parlament - care mai prevăd înăsprirea sancţiunilor pentru străinii neînregistrați - au fost criticate de opoziţia comunistă, care spune că ar echivala cu instalarea unei graniţe pe Nistru. Luna trecută, Tiraspolul a adoptat o așa-numită lege a frontierei de stat a regiunii.

Opoziţia comunistă de la Chișinău a încercat fără succes, vineri, să blocheze adoptarea unei legi care dă executivului mai multe puteri în gestionarea şi privatizarea proprietăţii de stat. Deputaţii comunişti au adus la şedinţa Parlamentului câteva megafoane pentru a protesta faţă de legea propusă de ministerul economiei, despre care spun că deschide calea privatizării sau cesionării unor utilităţi publice, cum ar fi Apă - Canal, sau a ultimelor întreprinderi energetice de stat. În ciuda protestului, deputaţii coaliţiei de guvernare pro-europeană au aprobat noua legislaţie, care prevede reducerea de la 177 la 102 numărul întreprinderilor care nu pot fi privatizate.

Aproximativ 30 de oameni au fost ucişi și mulți alții răniți în violenţele din Egipt, care au crescut în intenisitate după înlăturarea de la putere a președintelui islamist Mohamed Morsi de către armată. Televiziunea de stat a relatat despre 17 morţi numai în ciocnirile de la Cairo între susţinătorii şi oponenţii lui Morsi. Alţi 12 morţi s-ar fi înregistrat la Alexandria. Violenţele au izbucnit vineri, când zeci de mii de adepţi ai formaţiunii Frăţia Musulmană au cerut în stradă revenirea la putere a lui Morsi, înlăturat miercuri de armată pentru că nu a reuşit să reconcilieze societatea într-un an de mandat. Tensiunile din cursul nopţii s-au mai calmat după ce armata a scos pe stradă blindate. Ministerul de interne spune că l-a arestat pe unul din liderii Frăţiei Musulmane, Khairat el-Shater sub acuzația de incitare la violenţă.

Preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro s-a oferit să acorde azil „umanitar” americanului Edward Snowden care a divulgat informaţii despre programele secrete de urmărire ale Statelor Unite. Preşedintele din Nicaragua, Daniel Ortega a spus că ţara sa a primit o asemenea cerere de la Snowden şi că o vor aproba „dacă vor permite circumstanţele”. Organizaţia WikiLeaks care îl ajută pe Snowden a spus vineri că acesta a trimis şase asemenea cereri de azil. Statele Unite i-au revocat paşaportul american fugarului acuzat de spionaj, care s-ar ascunde în zona de tranzit a aeroportului de la Moscova da la sfârşitul lunii trecute.

Vaticanul a dat undă verde pentru sanctificarea Papei Ioan Paul al Doilea. Vineri, Papa Francisc a recunoscut oficial o a doua minune atribuită lui Ioan Paul, care ar fi vindecat o femeie din Costa Rica de o afecţiune a creierului. Canonizarea fostului papă (care s-a născut în Polonia, a condus Biserica Catolică timp de 27 de ani și a încetat din viață în 2005) va avea loc mai târziu anul acesta. Ioan Paul al Doilea, născut Karol Wojtyla, a jucat un rol cheie în prăbuşirea comunismului în Europa de est.

Autorităţile ruse au adus noi învinuiri de corupţie primarului din Iaroslav, Evgheni Urlaşov – singurul reprezentant al opoziţiei care conduce un oraş mare. De data aceasta,Urlaşov este acuzat de luate de mită. Recent fusese acuzat de delapidare de fonduri şi corupţie iar un tribunal din Iaroslav a decis că pentru aceste prime acuzaţii, Urlaşov va rămâne în detenţie preventivă până pe 2 septembrie. Urlaşov intenţiona să candideze pentru legislativul regional în alegerile din septembrie, pe lista oligarhului şi politicianului Mikhail Prokhorov.

Parlamentul de la Chișinău a adoptat proiectul de lege care prevede înregistrarea internă a cetăţenilor străini sau apatrizi care întră în Moldova prin segmentul de graniţă transnistrian necontrolat de autorităţile moldovene. Pentru a facilita înregistrarea, vor fi creare şase puncte interne de înregistrare. Înregistrarea trebuie să aibă loc în decurs de 72 de ore de la intrare pe teritoriul Republicii Moldova. Înregistrarea străinilor care întră prin segmentul transistrian al graniţei este o măsură luată în vederea obţinerii regimului liberalizat de vize cu Uniunea Europeană. Legea a fost vehement criticat de deputaţii comunişti care susţin că va limita libertatea de circulaţiei a locuitorilor de pe malul stâng la Nistrului, care au alte cetăţenii ca cea rusă sau ucraineană. Ministrul Afacerilor Interne, Dorin Recean, a precizat că înregistrarea la aceste puncte nu va fi obligatorie, ci opţională iar vice-premierul pentru reintegrare Eugen Carpov a precizat că nu este vorba de puncte de control vamal, ci numai de centre „migraționale”, care ar trebui să faciliteze înregistrarea străinilor. Instalarea punctelor de înregistrare a fost discutată şi de vice ministrul de externe rus Grigori Karasin, aflat într-o vizită în Republica Moldova. Astăzi Karasin s-a întâlnit cu premierul Iurie Leancă. Discuţiile pregătesc următoarea rundă a neocierilor în format 5+2 privind conclictul transnistrean. Acestea vor avea loc la mijlocul lunii, la Viena.

La Chişinău şi în alte localităţi va fi marcată sâmbătă împlinirea a 64 de ani de la al doilea val al deportărilor sovietice. Vor avea loc mai multe manifestări comemorative, organizate de autorităţile locale în colaborare cu Asociaţia Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile, relatează Moldpres.

De la Cairo se relatează că mai mulţi sprijinitori ai preşedintelui Mohamed Morsi, îndepărtat de la putere miercuri de armată, au fost răniţi de gloanţe trase în momentul când încercau să se apropie de baza militară unde se bănuieşte că ar fi reţinut fostul preşedinte.
Armata declarase că permite protestele islamiştilor, atâta timp cât sunt paşnice. Manifestaţii în sprijinul fostului preşedinte au loc în mai multe oraşe din Egipt.

Deputaţii PCRM au blocat tribuna parlamentului, încercînd, fără succes, să împiedice votarea unui proiect de lege care prevede mărirea numărului de întreprinderi de stat care vor fi privatizate. Potrivit agenţiei IPN, lista bunurilor de stat care nu pot fi privatizate ar urma să se reducă de la 175 la 102. Deputatul PCRM Eduard Muşuc a declarat că guvernarea vrea să vândă toată ţara pe ascuns. Legea a fost adoptată totuşi în prima lectură.

Un cetățean moldovean şi unul turc au fost reţinuţi de vameşii georgieni care au descoperit în camionul celor doi 116 kg de heroină. Valoarea drogurilor se ridică la câteva zeci de milioane de dolari, informează Unimedia cu referire la portalul de știri Georgia Online. Camionul era înregistrat în Republica Moldova. Împotriva celor doi a fost deschisă o anchetă penală. Contactat de Europa Liberă, Octavian Ionisie, functionar consular de la ambasada Republicii Moldova din Azerbaigian a spus că pentru moment nu se cunosc detalii despre acest caz, dar că săptămâna viitoare ar putea apărea noi informaţii. Republica Moldova nu are ambsada in Georgia, iar interesele ei diplomatice sînt reprezentate de reprezentanţa din Azerbaigian.

Ministrul de externe român Titus Corlăţean se va întîlni pe 9 iulie la Moscova cu omologul său rus Serghei Lavrov. Pe agenda discuțiilor se află între altele scutul american antirachetă. Agenția Mediafax îl citează pe purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ruse Aleksandr Lukaşevici cu declarația: „Intenţionăm să formulăm poziţii de principiu cu privire la stabilirea relaţiilor cu Uniunea Eropeană şi NATO.

În Egipt au loc mari manifestaţii în mai multe oraşe pentru președintele Mohamed Morsi, la chemarea Frăției Musulmane. Morsi a fost demis miercuri de armată, care a suspendat şi constituţia. Funcţia de preşedinte interimar a fost preluată de preşedintele Curţii Constituţionale.

Comisarul ONU pentru Drepturile Omului Navi Pillay s-a declarat îngrijorată de relatările potrivit cărora lideri ai Frăţiei Musulmane ar fi fost reţinuţi miercuri după demiterea preşedintelui Morsi. Pillay a insistat să se pună capăt oricăror acte care încalcă drepturile fundamentale, dar nu a calificat demiterea preşedintelui de către armată drept o lovitură de stat. Demiterea lui Morsi a urmat unui val de proteste ale egiptenilor nemulţumiţi de faptul că preşedintele ar fi reprezentat numai interesele grupărilor islamice şi ar fi ignorat reformele economice. Armata a promis că va tolera protestele, cât timp acestea sînt paşnice.

Cel puţin 12 persoane au fost ucise într-un atact terorist în regiunea de centru a Afganistanului împotriva unei baze a poliţiei. Printre victime s-au numărat şi civili.

Parlamentul britanic va dezbate propunerea privind organizarea unui referendum privind rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană. Referendumul ar urma să aibe loc până în 2017. Ideea referendumului este sprijinită de mulţi eurosceptici din partidul conservator al premierului David Cameron, dar e respinsă de partidul liberal, partener la guvernare.

Ambasadorul european Dirk Schuebel a declarat că şefa politicii externe şi de securitate europene Catherine Ashton intenționează să transmită săptămâna viitoare prin vizita ei la Chişinău mesajul că Republica Moldova este în atenţia Uniunii Europene. Într-un interviu cu portalul Politicom.md, Schuebel a mai spus că în timpul vizitei se vor discuta „accentele care urmează a fi puse la summit”-ul de la Vilnius al Parteneriatului Estic, în noiembrie. Atunci se aşteaptă parafarea acordurilor de asociere politică şi liber schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
Ambasadorul a repetat, însă, că Republica Moldova trebuie să facă reformele pregătitoare dacă vrea să poată beneficia din plin. El a spus că Chişinăul a pierdut cinci luni anul aceasta în care „nu s-a realizat nimic” în privinţa reformelor.

Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale spune că 29 case de locuit au fost avariate în urma ploii puternice de noaptea trecută în satul Opaci din Căuşeni.
Serviciul mai spune într-un comunicat că ploaia a afectat zeci de fântâni, a distrus 15 podeţe şi a rupt opt poduri. Nu s-au înregistrat victime. Comunicatul dezminte că vreo locuinţă ar fi fost inundată după ce s-a spart digul iazului din sat încă în cursul zilei de joi.

Procurorii ruşi au cerut astăzi în instanţa de judecată o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru bloggerul anticorupţie Aleksei Navalnîi acuzat de delapidare.
Un critic vocal al preşedintelui Vladimir Putin, Navalnîi este acuzat că ar fi furat peste jumătate de milion de dolari de la o firmă de cherestea pe care a consiliat-o în 2009 pe când lucra pentru consilierul liberal al regiunii Kirov.
Bloggerul respinge acuzaţiile şi spune că ar avea menirea să-l înlăture din viaţa public şi politică. Pedeapsa de şase ani de închisoare cerută de procurorul Serghei Bogdanov la tribunalul din Kirov îl va ţine pe Navalnîi departe de alegerile prezidenţiale din 2018 dacă este condamnat.