În Egipt, peste 50 de persoane, simpatizanţi ai fostului preşedinte Morsi, au fost ucise azi dimineaţă de focuri de armă. Protestatarii care se aflau la Cairo în faţa barăcii Gărzilor Republicane, unde se pare că s-ar afla fostul preşedinte, acuză armata de incidentul de azi dimineaţă. Conducerea militară vorbeşte însă de aşa zişi terorişti înarmaţi.

Serviciul de ambulanţă informează că peste 430 de persoane au fost rănite, iar armata afirmă că printre victime s-ar număra doi poliţişti şi un ofiţer de armată.

Incidentul violent din această dimineaţă a fost criticat în lumea întreagă, Uniunea Europeană şi Germania cerând între altele revenirea la ordinea democratică. Pe de altă parte, Iranul a acuzat Israelul şi Statele Unite de amestec în treburile interne ale Egiptului.

Miercuri ar urma să fie anunţat noul guvern interimar, după mai multe încercări eşuate.

În Turcia, la Istanbul a fost redeschis parcul Gezi din apropiere de Piaţa Taksim, scena protestelor antiguvernamentale de luna trecută. Iniţial, protestele au fost provocate de un plan de dezvoltare urbană, care ar fi distrus parcul. Demonstraţiile s-au extins însă în marile oraşe din Turcia, luând o turnură anti-guvernamentală. Intervenţia în forţă a poliţiei pentru a-i îndepărta pe protestatari din parc şi Piaţa Taksim au fost criticate în lumea întreagă. Guvernatorul de la Istanbul a avertizat că deşi parcul este redeschis, autorităţile nu vor tolera nici o demonstraţie neautorizată.

Avocata parlamentară Aurelia Grigoriu a explicat că, la Erevan, nu a ţinut un discurs politic, ci unul care se referă stric la situaţia drepturilor omului în ţări confruntate cu conflicte îngheţate cum sunt Armenia, Azerbaidjanul, Georgia şi Republica Moldova. Aflată recent la un congres internaţional în capitala Armeniei, d-na Grigoriu a fost citată cu declaraţia că Armenia este un stat agresor şi că a ocupat 20% din teritoriul Azerbaidjanului.

Între timp, relatează agenţia IPN, instituţia avocaţilor parlamentari din Republica Moldova – Centrul pentru Drepturile Omului - a expediat o scrisoare în Armenia în care îşi exprimă regretul în legătură cu incidentul produs.

Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, aflat astăzi la Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova, a criticat declaraţia Aureliei Grigoriu, precizând că avocata parlamentară va fi audiată la Comisia pentru drepturile omului din Parlament. Igor Corman a reamintit că există posibilitatea ca Parlamentul să retragă încrederea unui avocat parlamentar.

Republica Slovacă şi-a inaugurat astăzi ambasada din Republica Moldova, în prezenţa ministrului de externe, Miroslav Lajčák, şi a omologului său moldovean, Natalia Gherman. Pentru început, noua ambasadă va oferi servicii consulare numai cetăţenilor slovaci. Cetăţenii moldoveni vor continua să solicite şi să primească vize la Centrul Comun de Vize din incinta Ambasadei Ungariei la Chişinău.

Coordonatoarea politicii externe europene, Catherine Ashton, va face marţi o vizită în Republica Moldova. D-na Aston se va întâlni cu prim-ministrul Iurie Leancă şi ministrul de externe, Natalia Gherman.

Va avea de asemeni discuţii cu preşedintele Nicolae Timofti, cu preşedintele Parlamentului, Igor Corman, şi cu liderii partidelor şi fracţiunilor politice. Vizita d-nei Ashton se înscrie în procesul de pregătire a summitului Parteneriatului Estic, din noiembrie, de la Vilnius, la care Moldova speră să iniţializeze acordul de asociere cu Uniunea Europeană.

Procuratura din Cehia a cerut ca fostului premier Petr Necas să-i fie ridicată imunitatea parlamentară pentru a-l ancheta. Necas a demisionat luna trecută, după ce opt persoane, inclusiv cea mai apropiată colaboratoare a fostului premier, au fost reţinute sub acuzaţia de corupţie. Totodată, se pare că serviciile de informaţii au fost puse să o urmărească pe fosta nevastă a lui Petr Necas. Ridicarea imunităţii parlamentare trebuie votată în Parlament, dar se pare că votul nu ar putea avea loc înainte de septembrie. Necas respinge orice implicare în actele de corupţie. Miercuri, preşedintele Milos Zeman va numi un nou guvern condus de fostul său consilier economic Jiri Rusnok.

În Siria, armata a avansat într-un cartier din Homs, centrul al rebeliunii anti-Assad. Atît armata, cât şi opoziţia au relatat despre bombardamente puternice în oraş. Atacul de la Homs se înscrie într-o ofensivă masivă lansată de armata care-l sprijină pe preşedintele Bashar al Assad, în cadrul căreia speră să recucerească teritoriile pierdute în faţa rebelilor în ultimii doi ani de confruntări armate.

Ministra Educaţiei, Maia Sandu, a făcut un bilanţ proaspăt al bacalaureatului de anul acesta, după verificarea tuturor celor 30 de mii de contestaţii şi a spus că 3500 de note au fost mărite, majoritatea cu un punct. Ministra a mai spus că peste 40% dintre liceeni, sau peste 6 mii au picat unul sau mai multe examene. Este o rată mult mai ridicată decât anul trecut.
Examenele repetate se vor susţine între 15 şi 20 iulie şi vor fi, de asemenea, monitorizate de camere video. Camerele pentru descurajarea copiatului au fost instalate în premieră anul acesta la toate centrele de bacalaureat.

Şefa politicii externe şi de securitate europene, Catherine Ashton, spune că îi va asigura pe liderii moldoveni mâine la Chişinău de sprijinul european pentru „stabilizarea instituţiilor democraţiei, combaterea corupţiei şi înaintarea către rezolvarea conflictului din Transnistria”.
Într-o declaraţia scrisă, publicată înainte de vizită, Ashton mai spune că va sublinia la Chişinău „angajamentul reciproc pentru asocierea politică şi integrarea economică a Moldovei şi Uniunii Europene”.
Declaraţia mai subliniază că părţile au încheiat negocierea acordurilor de asociere şi liber schimb care urmează a fi parafate în luna noiembrie la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius.

Uniunea Europeană şi Statele Unite urmează să înceapă astăzi, la Washington, negocierile de creare a celei mai mari zone de liber schimb din lume. Dar negocierile încep într-un climat otrăvit de scandalul Snowden.
Negocierile au scopul să înlăture barierele tarifare în calea comerţului şi investiţiilor între Uniunea Europeană şi Statele Unite şi ar trebui să se încheie în 2014. Schimburile de bunuri între ele au fost de 500 de miliarde de euro în 2012, la care se adaugă alte sute de miliarde din schimbul de servicii şi investiţii.
În paralel, ţări europene au spus că ar vrea să discute despre dezvăluirile fostului angajat al serviciilor de informaţii americane despre spionarea ambasadelor şi oficiilor europene de către Statele Unite.

Forţele de securitate din Cecenia spun că au ucis un un comandant al insurgenţei islamice din turbulenta regiune nord caucaziană a Federaţiei Ruse. Liderul cecen Ramzan Kadyrov le-a declarat jurnaliştilor la Groznîi că Rustam Saliev cunoscut şi ca Abu-Muslim a fost ucis într-o operaţiune specială în sudul Ceceniei azi dimineaţă.
În vârstă de 31 de ani, Saliev era considerat comandantul insurgenţei din raionul Achkhoi-Martan care luptă de partea liderului forţelor separatiste cecene, Doku Umarov. În 2007 acesta s-a proclamat lider a ceea ce a numit un emirat islamic caucazian independent.

Ministerul sănătăţii de la Cairo spune că cel puţin 40 de oameni au fost ucişi de bărbaţi înarmaţi, care au deschis focul asupra suporterilor preşedintelui islamist Mohamed Morsi, înlăturat de la putere de armată săptămâna trecută. Partidul din care provine preşedintele înlăturat, Frăţia Musulmană dă vina pe armată, dar armata spune că atacul de astăzi este opera „teroriştilor înarmaţi”. El a avut loc în faţa unei clădiri a Gărzii Republicane unde se crede că este ţinut Morsi. Agenţia de ştiri DPA relatează că armata a arestat în jur de 200 de oameni acuzaţi că ar fi încercat să ia clădirea cu asalt.
În urma celor întâmplate, un alt partid islamist, Partidul Nour s-a retras de la negocierile de formare a unui guvern interimar, deşi a sprijinit cu cinci zile în urmă înlăturarea lui Morsi în urma unor ample proteste antiprezidenţiale.

Compania sud-coreeană Asiana Airlines spune că pilotul Boeing-ului 777 prăbuşit sâmbătă pe pista de aterizare a aeroportului de la San Francisco se afla în perioada de antrenamente pentru pilotarea unei asemenea nave.
Prăbuşirea avionului cu 307 oameni la bord, care venea de la Seoul a ucis doi adolescenţi chinezi şi a făcut zeci de răniţi.
Autorităţile americane spun că înregistrările din cabina piloţilor arată că aceştia au încercat să renunţe la aterizare cu doar 1,5 secunde până la impact. Înregistrări video arată cum avionul masiv coboară prea devreme, loveşte zidul de protecţie a pistei de aterizare dinspre mare, rămâne fără coadă şi izbucneşte în flăcări.

Un tribunal de la Beijing l-a condamnat la moarte cu suspendare pentru corupţie pe fostul ministru chinez al căilor ferate. Liu Zhijun este cel mai înalt funcţionar condamnat după războiul împotriva mitei anunţat de noul preşedinte Xi Jinping, care a preluat puterea în martie
Condamnarea la moarte cu aplicarea pedepsei peste doi ani înseamnă că pedeapsa va fi înlocuită cu închisoare pe viaţă dacă Liu va da dovadă de comportament impecabil. În vârstă de 60 de ani, el a fost găsit vinovat de luare de mită şi abuz de putere care ar fi cauzat pagube de milioane în bugetul ţării.

Avocata parlamentară, Aurelia Grigoriu a anunţat că va explica astăzi în mod public discursul de săptămâna trecută în Parlamentul de la Erevan, unde a numit Armenia stat „agresor” în conflictul din Nagorno-Karabah. Raportul ei despre drepturile omului în zonele conflictelor îngheţate, prezentat la o conferinţă a Consiliul Europei, a provocat furia presei armene. Grigoriu ar fi părăsit ţara cu ajutorul diplomaţilor români şi georgieni.
La Chişinău, ministra de externe, Natalia Gherman a spus că incidentul va fi discutat între preşedinţii celor două ţări săptămâna aceasta, când Serzh Sargsyan este aşteptat în vizită de Nicolae Timofti.

Autorităţile americane spun că piloţii Boeing-ului 777 prăbuşit sâmbătă la San Francisco au încercat să renunţe la aterizare cu doar 1,5 secunde înainte de prăbuşire. Constatarea a fost făcută în urma examinării înregistrărilor din cabina piloţilor. Şefa Consiliului Naţional pentru Siguranţa Transportului, Deborah Hersman a spus că piloţii au încercat să mărească viteza cu doar câteva clipe înainte ca nava companiei Asiana Airlines venind de la Seoul cu 307 oameni la bord să fi lovit gardul din fața pistei de aterizare.
Doi adolescenţi chinezi au murit şi zeci de oameni au fost răniţi când avionul a fost cuprins de flăcări şi s-a rupt în bucăţi.

Cel puţin 75 de oameni au fost răniţi în Rusia la deraierea unui tren de pasageri în regiunea Krasnodar din sudul ţării, duminică. Autorităţile locale au spus că 16 răniţi au fost internaţi în stare gravă.
Accidentul a avut loc după amiază, când cinci vagoane ale trenului Novosibirsk-Adler au sărit de pe şine şi s-au răsturnat.

Numărul oficial al morţilor în urma deraierii și exploziei unui tren încărcat cu petrol în Canada a ajuns la cinci. Trenul fără conductor, cu 70 de vagoane,a deraiat, sâmbătă, în centrul oraşului Lac Megantic din estul Quebecului, incendiul uriaș ce a urmat exploziei distrugînd numeroase clădiri. Nu este limpede cum a pornit trenul către oraş. Autorităţile canadiene spun că fusese parcat în pantă şi conductorul activase frânele.

Preşedintele Cubei, Raul Castro, a declarat că sprijină oferta Venezuelei şi altor ţări latino-americane de a-i acorda azil fostului angajat al serviciilor de informaţii americane Edward Snowden. Dar, într-un discurs în parlamentul cubanez, Castro n-a precizat dacă Snowden va putea trece în siguranţă prin Cuba în drum către destinaţie.
S-a speculat că fugarul acuzat de Statele Unite de spionaj se ascunde în zona de tranzit a aeroportului de la Moscova şi că ar putea încerca să plece în America latină cu un zbor Aeroflot către Havana. Venezuela şi Bolivia s-au oferit deja să-i acorde azil Snowden, în timp ce Nicaragua încă examinează cererea.

Purtătorul de cuvânt prezidenţial din Egipt a anunţat că avocatul Ziad Bahaa el-Din de orientare social-democrată va fi „probabil” numit prim-ministru în noul guvern interimar sprijinit de armată. Dar partidul islamiştilor salafişti Nour a avertizat că va respinge şi această candidatură, aşa cum s-a opus sâmbătă numirii laureatului premiului Nobel pentru Pace, Mohamed ElBaradei.
Forţele politice din Egipt s-au angajat într-o dezbatere aprinsă pe tema guvernului interimar pe fundalul protestelor şi contra-protestelor care urmează deciziei de săptămâna trecută a armatei de a-l înlătura pe preşedintele Mohamed Morsi. Partidul Acestuia, Frăţia Musulmană spune că a fost o lovitură militară şi cere se fie restabilit în funcție.

Soţia secretarului de stat american John Kerry a fost internată la spital în stare critică, dar stabilă la Boston, capital statului lor de baştină, Massachusetts. În vârstă de 74 de ani, Teresa Heinz Kerry a fost admisă iniţial la secţia de urgenţă a unui alt spital, la Nantucket, unde cei doi se aflau în vacanţa de 4 iulie, dar nu este limpede de ce maladie suferă.
Departamentul de Stat spune că John Kerry este alături de soţia sa. Heinz Kerry, văduva senatorului John Heinz, a moştenit firma de condiment Heinz şi s-a căsătorit cu Kerry în 1995. Este cunoscută pentru activităţile ei filantropice.

Avocatul clericului radical islamic Abu Qatada spune ca acesta a pledat nevinovat de acuzaţiile de terorism care i-au fost înaintate duminică la sosirea în Iordania, unde a fost repatriat din Marea Britanie. Întemniţat la o închisoare de lângă Amman, Qatada este acuzat de conspirare pentru participarea la atacuri teroriste în 1999 şi 2000. În 1999, el fusese deja condamnat în absenţă de un tribunal iordanian la închisoare pe viaţă, dar procesul său se va rejudeca. Suspectat de legături cu rețeaua teroristă Al Qaida, Qatada a fost arestat în 2001 în Marea Britanie, unde justiţia a împiedicat extrădarea lui de teamă că în Iordania ar fi putut fi torturat. Luna trecută, Iordania şi Marea Britanie au ratificat un tratat menit să prevină obţinerea mărturiilor prin tortură.

Coreea de Nord şi Coreea de Sud au convenit în principiu să redeschidă complexul industrial comun de la graniţă, care a fost închis cu trei luni în urmă din cauza tensiunilor ridicate din peninsulă. Înţelegerea a fost parafată sâmbătă după 16 ore de negocieri. Ea prevede inspecţii comune la Complexul Industrial Kaesong. Oamenii de afaceri sud-coreeni vor fi lăsaţi să-şi recupereze produsele şi materia primă. Complexul amplasat pe teritoriul Coreei de Nord la 10 kilometri de graniţă oferă locuri de muncă nord-coreenilor şi forţă de muncă ieftină firmelor sud-coreene. El a fost închis când nord-coreenii și-au retras toți cei peste 50 de mii de muncitori la sfârșitul lunii aprilie, iar sud-coreenii au plecat pe 3 mai din cauza tensiunilor.

Şeful Poliţiei Militare din Moldova colonelul Viorel Plăcintă a anunţat pentru luni o conferinţă de presă despre decesul unui soldat în termen în apropiere de baza militară de la Bulboaca la sfârşitul lunii trecute. Ministerul apărării a spus iniţial că militarul, înrolat în ianuarie anul acesta, ar fi părăsit „samavolnic” teritoriul bazei la 23 iunie şi a fost găsit mort într-o pădure apropiată peste două zile. Ministerul a sugerat că ar fi vorba de sinucidere. Săptămâna trecută, mai mulţi activişti ai organizaţiei Hyde Park au protestat la Ministerul Apărării, cerând combaterea aşa-numitei „dedovşcine”, adică violenţele şi relele tratamente la care sunt supuşi în armată noii recruţi.

Două persoane au fost ucise și altele aproape 200 rănite după ce un avion Boeing 777 al companiei sud-coreene Asiana Airlines s-a prăbuși la aterizare pe aeroportul internaţional din San Francisco a făcut cel puţin doi morţi şi numeroşi răniţi. Aparatul venea de la Seoul cu 16 membri ai echipajului și 291 de pasageri la bord, majoritatea sud-coreeni, chinezi şi americani. Coada avionului s-a rupt, iar partea de sus a fuzelajului a ars pe aproape toată lungimea. Majoritatea oamenilor au scăpat nevătămaţi sau cu răni uşoare, dar 50 au fost duşi la spital în stare serioasă. Cei doi morţi sunt chinezi. Autorităţile investighează cauzele. FBI-ul a spus că nu există semnele unui atac terorist.