În Egipt, economistul Hazem el-Beblawi va conduce nou guvern interimar, a anunţat de preşedintele Adli Mansour. Fostul şef al Agenţiei internaţionale pentru Energie Atomică, Mohamed El Baradei va fi vicepreşedinte, responsabil cu politica externă. Partidul islamist al-Nour, care a sprijinit schimbarea de regim de săptămâna trecută, a anunţat că sprijină numirea noul premier, dar nu este sigur de rolul pe care ar trebui să-l joace El Baradei.

Ministrul de externe român Titus Corlăţean, care s-a aflat la Moscova, a declarat că a discutat şi despre problema livrărilor de gaze. Corlăţean este citat de Mediafax cu declaraţia: „Am ridicat tema unor discuţii directe, unor negocieri directe cu partenerii ruşi, fără intermediari, atunci când vorbim de contractul de export de gaze în România. Şi acest lucru evident că vizează preţul”.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui afgan Hamid Karzai respins drept o încercare de şantaj relatările publicate de New York Times privind posibilitatea unei retrageri totale a trupelor americane din Afganistan.

Într-un interviu cu redacţia pentru Afganistan a postului nostru de radio, Aimal Faizi a adăugat că preşedintele Barack Obama nu a vorbit niciodată în cursul întrevederilor sale cu Hamid Karzai că ar exita o aşa numită „opţiune zero”: ca nici un militar american să nu mai rămână în Afganistan după 2014, anul cînd se încheie retragerea trupelor internaţionale.

New York Times relatează despre o întrevedere Obama-Karzai din iunie, care ar fi decurs prost. De atunci, susţine cotidianul american, strategii americani se gândesc serios la posibilitatea unei retrageri totale.

Peste 20 de organizaţii neguvernamentale de pe ambele maluri ale Nistrului au adresat un apel lui Catherine Ashton, şefa politicii externe europene, legat de situaţia din Transnistria. Între altele, ONG-urile cer ca ultimele tensiuni din zona de securitate să fie discutate săptămâna viitoare la Viena, unde va avea loc o nouă rundă a negocierilor în format 5+2.


Semnatarii, relatează agenţia IPN, cer, de asemenea, extinderea provizorie a mandatul misiunii EUBAM pentru asistenţa la crearea şi buna funcţionare a celor şase puncte „migraţionale” care ar urma să fie instalate pe Nistru. ONG-urile şi-ar dori şi o mai mare implicare a reprezentanţilor societăţii civile în soluţionarea conflictului transnistrean.

Semnatarii apelului sunt: Asociaţia pentru Politică Externă, IDIS Viitorul, Asociaţia „Promo-LEX”, Asociaţia „Integritate” (Grigoriopol), Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), Asociaţia „Mamele pentru Drepturile Omului” (Tiraspol), RCTV „Memoria”, Asociaţia Pedagogilor din Transnistria „LUMINA” (Grigoriopol), Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociaţia „Promovarea Justiţiei Efective” (Tiraspol), Fundaţia Est-Europeană, Grupul de Iniţiativă „Prosvet” (Dubăsari), Asociaţia Presei Independente (API), Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM), Transparency-International, Alianţa Centrelor Comunitare de Acces la Informaţie şi Instruire din Moldova (Rezina), Asociaţia „Juriştii pentru Drepturile Omului”, Asociaţia „BIOS”, Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM), Institutul pentru Politici Publice (IPP), Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Coaliţia Nediscriminare, Centrul de Resurse „Tineri şi Liberi”.

Fondul Monetar International a redus de la 3,3 la 3,1 la sută prognoza pentru creşterea economiei globale în 2014. Reducerea ratei de creştere s-ar datora, crede FMI, prelungirii recesiunii din zona euro. Dar şi unei creşteri mai mici a unor economii emergente cum ar fi cele din China şi Brazilia.

Prognoza a fost influenţată şi de decizia guvernului american de a reduce drastic sprijinul financiar federal pentru programe de relansare a economiei.

„Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este o perspectivă reală şi noi ne gândim deja la acţiunile pe care le vom întreprinde împreună după summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius”, a declarat şefa politicii externe europene Catherine Ashton la Chişinău, citată de agenţia IPN.

În cadrul întrevederii cu preşedintele Nicolae Timofti, d-na Ashton a discutat despre pregătirea summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, dar şi despre probleme specifice, cum ar fi combaterea corupţiei sau rezolvarea conflictului transnistrean.

Premierul Iurie Leancă a reacţionat la ultimul raport Transparency International, declarând că Republica Moldova va reuşi să combată eficient corupţia. TI a dat astăzi ultimul Barometru global al percepţiei corupţiei care arată că, în Republica Moldova, 64% din moldoveni consideră că fenomenul corupţiei a crescut.

„Nu suntem nici primi, nici ultimii. Avem şanse bune, avem voinţă, capacităţi şi asistenţă importantă din partea UE”, a spus premierul, citat de agenţia IPN.

Potrivit Barometrului Global al Corupţiei, moldoveni consideră justiţia şi poliţia drept structurile cele mai corupte, urmate de Parlament şi partidele politice.

Organizaţiile neguvernamentale din domeniul mass-media au semnat o declaraţie în care solicită Adunării Populare din UTA Găgăuzia să nu se amestece în funcţionarea radiodifuzorului public regional – Compania „Teleradio-Gagauzia”. În declaraţie, arată agenţia IPN, este criticat faptul că Adunarea Populară a reziliat ieri contractul cu preşedintele Companiei „Teleradio-Gagauzia”, Ecaterina Jekova, mandatul căreia a expirat în octombrie 2012. Preşedinte interimar a fost numită Ecaterina Terzi, care este şi membru al Consiliului de Observatori al Companiei. Aceste decizii, potrivit ONG-urilor de media, contravin legislaţiei naţionale şi regionale privind activitatea radiodifuzorului public regional, independenţa editorială şi de creaţie.

Preşedintele comisiei de politică externă din Duma de stat a informat, prin contul său de Twitter că Edward Snowden, fostul colaborator al Agenţiei Naţionale de Securitate din America, a acceptat oferta de azil în Venezuela.

Aleksei Puşkov mai informează că oferta de azil politic a fost făcută de preşedintele venezuelean Nicolas Manduro, în opinia lui Puşcov, cea mai „serioasă” ofertă.

Snowden se află de mai bine de două săptămâni în zona de tranzit a unui aeroport din Rusia, iar autorităţile americane i-au anulat paşaportul după ce a făcut primele dezvăluiri publice privind programul vast al serviciilor de informaţii americane de interceptare a comunicaţiilor electronice în toată lumea.

Statele Unite au avertizat că orice ţară care-i va acorda azil, va suferi consecinţele.

Șefa diplomației europene Catherine Ashton s-a declarat convinsă că summitul Parteneriatului Estic care va avea loc în toamna acestui an la Vilnius va fi un succes pentru Republica Moldova. La summitul din noiembrie, Moldova speră să iniţializeze acordul de asociere cu Uniunea Europeană.

Aflată la Chişinău, d-na Ashton a vorbit şi despre necesitatea soluţionării problemei transnistrene. La o conferinţă de presă comună, premierul Iurie Leancă a declarat la rândul său: „Obiectivul nostru este să începem cât mai rapid punerea în practică a prevederilor Acordului de Asociere, fapt ce va reprezintă pregătirea de facto a țării noastre pentru integrarea europeană”.

În această seară, premierul Iurie Leancă va face o scurtă vizită la Bucureşti pentru discuţii cu omologul său român Victor Ponta. Este prima întrevedere a lui Leancă, în calitate de prim ministru, cu Victor Ponta.

Rusia susţine menţinerea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi vede soluţionarea problemei transnistrene prin intensificarea măsurilor de mărire a încrederii reciproce, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov după discuţiile de la Moscova cu omologul său român Titus Corlăţean.

Potrivit agenţiei Itar-Tass, păstrarea integrităţii teritoriale este şi „principiul după care se ghidează Rusia în negocierile privind conflictul transnistrean”.

Strategia paşilor mici care duc spre mărirea încrederii reciproce între cele două maluri ale Nistrului este negociată în cadrul tratativelor în formatul 5+2. Acestea vor fi reluate săptămâna viitoare la Viena.

Lavrov a mai declarat că împărtăşeşte opinia lui Corlăţean, potrivit căruia viitorul Republicii Moldova ar trebui decis prin liberă alegere de poporul moldovean.

Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a declarat, în cadrul întrevederii cu Gabor Iklody, adjunctul Secretarului General NATO, că Republica Moldova doreşte să continue cooperarea cu NATO prin intermediul Planului Individual de Acţiuni în cadrul Parteneriatului cu Alianţa Nord Atlantică. Totodată, Moldova vrea să-şi consolideze statutul de neutralitate. Cei doi au discutat între altele despre criza transnistreană şi despre securitatea cibernetică, domeniu în care Moldova şi-ar dori sprijinul NATO, a mai declarat Corman, citat de Moldpres.

Rusia şi Romania au toate mijloacele pentru a creste calitatea relaţiilor bilaterale, a declarat astăzi, la Moscova, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, la finalul întrevederii cu omologul său român Titus Corlăţean.

„Am constatat existenta unui interes comun pentru a depăşi perioada de oarecare stagnare care s-a înregistrat în relaţiile noastre în ultimii ani şi pentru a avansa în multe domenii în care avem potenţial, pentru realizarea unor proiecte reciproc avantajoase şi pentru dinamizarea dialogului politic”, a mai spus Lavrov, citat de Itar-Tass.

Titus Corlăţean l-a invitat pe Serghei Lavrov într-o vizita oficială în Romania.

În Bulgaria, mitropolitul Kiril de Varna şi Veliki Preslav, a fost găsit mort pe plajă, în apropiere de Varna. Cauza decesului va fi stabilită după autopsie, dar poliţia nun exclude un act criminal. Kiril, în vîrstă de 59 de ani, a fost între noiembrie 2012 şi februarie 2013 Patriarh interim al Bulgariei. Mitropolitul Kiril era o personalitate controversată, mai ales după ce anul trecut s-a aflat că a fost colaborator al fostei poliţii politice comuniste din Bulgaria.

O explozie puternică a avut loc într-un cartier din Beirut, considerat unul din centrele miliţiilor Hezbollah. Cel puţin 53 de persoane au fost rănite dar nici una grav. Se pare că explozia a fost cauzată de un automobil capcană. În trecut, mai multe grupări siriene au ameninţat că vor ataca miliţiile Hezbollah în Liban, ca retaliere pentru sprijinul acordat de acestea armatei siriene, loială preşedintelui Bashar al Assad.

În Egipt, unul din liderii Frăţiei Musulmane a respins planul preşedintelui interimar Adli Mansour, care prevede crearea unei comisii care să scrie o nouă constituţie, înlocuind-o pe cea islamistă, adoptată anul trecut. Noua constituţie ar urma să fie gata până la sfârşitul anului şi supusă unui referendum. În 2014 ar putea avea loc alegeri generale anticipat. Constituţia a fost suspendată săptămâna trecută, când armata l-a îndepărtat de la putere şi pe preşedintele Mohamed Morsi.

Curtea Constituţională din Rusia a decis că orice administrator sau posesor al unui sit internet este obligat să înlăture, în urma unei decizii judecătoreşti, orice text considerat calomnios la adresa unui individ. Indiferent dacă autorul textului este o terţă parte. Iniţial, această lege se referea numai la siturile mediilor „tradiţionale”, acum acoperă toate siturile de internet.

Grecia va primi un nou ajutor de aproape 7 miliarde de euro din partea Uniunii Europene şi a instituţiilor internaţionale, pentru a continua reformele economice. Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI au declarat că reformele din Grecia avansează, deşi cu greu şi au avertizat că perspectivele financiare ale Greciei rămân incerte.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis că o condamnare la închisoare pe viaţă, fără şansa unei eliberări condiţionate sau a unei revizuiri, este o încălcare a drepturilor omului. Verdictul a fost dat la plângerea a trei britanici, condamnaţi la închisoare pe viaţă, unul pentru că şi-a ucis întreaga familie. Premierul britanic David Cameron a deplâns decizia Curţii de la Strasbourg.

Aproape 70% dintre moldovenii intervievaţi într-un sondaj de opinie de organizaţia internaţională Transparency International consideră că nivelul corupţiei a sporit cu mult sau foarte mult în ultimul an, şi numai 2% cred că s-a diminuat puţin.
Rezultatele Barometrului global al corupţiei date publicităţii astăzi la Berlin mai arată că peste 70% dintre intervievaţii moldoveni cred că guvernul lor nu acţionează deloc sau puţin în interesul cetăţeanului.
Într-un clasament al celor mai corupte instituţii, justiţia este pe primul loc cu votul a 80% dintre intervievaţi, urmată de poliţie, partidele politice şi Parlament, medici, funcţionari publici, angajaţi din educaţie. Peste jumătate dintre cei intervievaţi au spus că ei sau membrii familiei au plătit măcar o dată în ultimul an mită poliţiştilor. Cei mai puţini intervievaţi au numit printre instituţiile corupte Biserica, societatea civilă şi presa.

Organizaţia neguvernamentală Transparency International, care a efectuat cel mai mare sondaj de opinie despre corupţie în 107 ţări, spune că mai mult de jumătate din cei 114 mii de oameni cu care a discutat cred că fenomenul s-a amplificat în ţara lor în ultimii doi ani. Barometrul global al corupţiei dat publicităţii astăzi la Berlin mai arată că 90 la sută dintre cei intervievaţi doresc să ia parte la combaterea corupţiei pe diferite căi, de la semnarea petiţiilor la protestarea în stradă.
Peste un sfert din participanţii la sondaj au spus că au fost nevoiţi să da mită în ultimul an, inclusiv 40% în Afghanistan, Kîrgîzstan şi Ucraina şi mai puţin de 5% în Georgia. În cele mai multe ţări, partidele politice sunt plasate pe primul loc în clasamentul celor mai corupte instituţii.

Procesul lui Francesco Schettino, căpitanul navei de croazieră italiene Costa Concordia naufragiată anul trecut, a început astăzi, dar a fost amânat imediat până la 17 iulie la cererea inculpatului. Căpitanul, despre care presa a scris că luase cina pe vas cu o angajată moldoveană, Domnica Cemortan în seara naufragiului din ianuarie 2012 este judecat pentru omucidere şi abandonarea navei.
32 de oameni au murit cînd Costa Concordia a naufragiat în apropierea insulei Giglio pe coasta de vest a Italiei. La procesul care are loc la Grosseto la 70 de kilometric de locul naufragiului, la cel mai apropiat tribunal, Schettino a spus că este făcut ţap ispăşitor, dar că nu poartă de unul singur întreaga vină care ar trebui împărţită şi cu proprietarii vasului. Procurorii spun că at 347 de martori în proces.

Un jurnalist din Daghestan, care criticase autorităţile locale, a fost împuşcat mortal azi dimineaţă în republica nord-caucaziană a Federaţiei Ruse. Poliţia spune că Akhmednabi Akhmednabiyev, redactorul şef adjunct al săptămânalului „Novoye Delo" a fost ucis în propria maşină, lângă casă, în apropiere de capitala daghestaneză, Makhachkala.
Jurnalistul care îşi consacrase ultimele articole exploziilor şi atacurilor aproape zilnice din regiune a supravieţuit unui atentat în luna ianuarie şi a primit mai multe ameninţări. Daghestanul devine un loc tot mai periculos pentru jurnalişti. În decembrie, atacatori necunoscuţi l-au împuşcat mortal la Makhachkala pe un popular jurnalist de televiziune, Kazbek Gekkiyev.

O judecătoare federală din Statele Unite a respins plângerea unui deţinut aflat în greva foamei la centrul suspecţilor de terorism de la Guantanamo, care a cerut să nu mai fie hrănit cu forţa. Judecătoarea Gladys Kessler a spus că, deşi alimentarea forţată “pare” să încalce legile internaţionale, ea şi-ar depăşi atribuţiile dacă ar satisface plângerea lui Abu Wa'el Dhiab.
Kessler a mai spus că numai preşedintele Statelor Unite are capacitatea să intervină în acest caz. Armata americană deţine la Guantanamo Bay 166 de străini suspectaţi de terorism. Un purtător de cuvânt al închisorii militare a spus luni că 106 dintre ei se află în greva foamei, iar 45 sunt alimentaţi cu forţa. Majoritatea se află în detenţie de ani de zile, fără a fi puşi sub acuzare pentru vreo crimă.