Asociația Promo-Lex, care monitorizează campania electorala si alegerile din 30 noiembrie, atenționează asupra faptului că au fost depistat primele tentative de corupere a cetățenilor prin tot felul de concerte, bani, produse alimentare și alte cadouri. Datele au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă, în baza celui de-al doilea Raport de monitorizare a alegerilor parlamentare din 30 noiembrie.

Șeful Centrului de monitorizare și control al traficului rutier din cadrul Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI, Dan Chirița, a comunicat la o conferință de presă că s-a ajuns la o înțelegere preliminară privind un grant între guvernele Moldovei și Chinei, informează publicatia InfoMarket. Se estimează că grantul va fi oferit în primăvara anului viitor, iar din acești bani vor fi instalate camere video la 50 de intersecții din municipiul Chișinău, precum și pe traseele naționale.

Departamentul de stat american se declara îngrijorat de măsurile preconizate de autorităţile ruse de a lichida organizatia neguvernamentala pentru apărarea drepturilor omului „Memorial”. Cazul va fi adus in fata Curtii Supreme a Rusiei luna viitoare pe 13 noiembrie, după ce Ministerul rus al justitiei a cerut Curtii Constitutionale inchiderea organizatiei si a filialelor ei din Rusia, fara a da publicităţii si motivele acestei solicitari. Oleg Orlov, directorul organizatiei „Memorial” a spus ca actiunea autoritatilor este menita sa distruga structura organizationala a Societatii Ruse „Memorial”.

Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat astazi Europa că exista „riscuri majore de tranzit” al gazelor din Rusia in aceasta iarnă. El a spus in cursul vizitei sale la Belgrad că daca Ucraina va începe sa scoata gaze din conductele prin care trece gazil rusesc fără să aibă aprobarea Moscovei, Rusia „va reduce volumul furat de la ceilalti beneficiari”, dar a adugat că speră să nu se ajunga aici.

Comisia Helsinki a Congresului American a criticat astazi încercarea guvernului de la Moscova de a lichida organizatia „Memorial”, cea mai veche si cea mai cunoscuta organizatie de apărare a drepturilor omului, ca pe o tentiva evidentă de a reduce la tăcerea „vocea propriei conştiinţe”. „Este foarte îngrijorator faptul ca organizatia care a fost infiinţata de dezidentul sovietic Andrei Saharov pentru a aborda crimele erei staliniste este acum ţinta unui nou val de represiune”, se arata intr-o declarative a presedintelui Comisiei, senatorul Ben Cardin. La 10 octombrie, Ministerul rus al Justitiei a cerut Curtii Supreme sa inchida fundatia „Memorial” si cele 50 de sedii ale organizatiei din Rusia. Motivele acestei cereri nu au fost facute publice.

Membrii Comisiei pentru Afaceri Externe (AFET) din Parlamentul European au acordat astăzi, 16 octombrie 2014, consimţământul juridic şi au adoptat, cu o majoritate comfortabilă, o rezoluţie cu privire la încheierea unui Acord de Asociere între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Votul din Plenul Parlamentului European, din luna noiembrie, va da, în mod formal, undă verde Consiliului pentru ratificarea Acordului. Monica Macovei, membru al Comisiei AFET şi candidat independent la Preşedinţia României, şi-a exprimat satisfacţia cu privire la rezultatul votului şi a îndemnat statele membre să ratifice rapid Acordul de Asociere, susținând astfel alegerea pro-europeană clară a Republicii Moldova, se arata intr-un comunicat al europarlamentarei Monica Macovei.

Guvernul Moldovei nu este prea receptiv la recomandările şi solicitările care vin din partea organizaţiilor neguvernamentale, susţin mai multe organizatii civice din Moldova, care au făcut un apel repetat de modificare a procedurii de selectare şi numire în funcţie a judecătorilor la Curtea Constituţională.
Preşedintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, a declarat intr-o conferinta de presa că guvernul nu a reacţionat la propunerea societăţii civile privind selectarea judecătorilor constituţionali, care are la bază practicile europene pe care guvernul afirma ca le susţine. Demersul societăţii civile este ca Guvernul să iniţieze modificarea legislaţiei pentru a introduce obligativitatea concursurilor publice la selectarea şi numirea judecătorilor Curţii Constituţionale.
Curtea Constituţională are şase judecători. Autorităţile competente de a desemna judecătorii constituţionali sunt Parlamentul, Guvernul şi Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare din acestea desemnând câte doi judecători. Legislaţia în vigoare nu impune organizarea unui concurs public pentru selectarea şi desemnarea judecătorilor constituţionali.

Vicepremierii Andrian Candu şi Natalia Gherman se numără printre funcţionarii publici care nu şi-au suspendat încă activitatea pe durata campaniei electorale pentru alegerile din noiembrie, a anunţat Comisia Electorală Centrală, citată de IPN. Data limită pentru a renunța la funcţie era 15 octombrie. În total pe listele electorale se află 90 de funcţionari publici, iar cei care nu au renunțat la funcțiiurmează să fie somaţi de CEC să respecte legea, după care, dacă nu o fac, ar putea fi suspendaţi de pe liste.

Într-un articol publicat înainte de vizita sa la Belgrad, preşedintele rus Vladimir Putin i-a salutat pe „prietenii sârbi” ai Moscovei şi a criticat din nou Statele Unite şi Uniunea Europeană pentru sancţiunile impuse Rusiei. „Este o iluzie, o absurditate să crezi că poţi izola Rusia”, scrie Putin în cotidianul sârbesc „Politika” şi avertizează că sancţiunile vor afecta serios „stabilitatea nucleară” şi economia întregii Europe. Sancţiunile au fost impuse după anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea şi pentru rolul jucat de Rusia în destabilizarea estului Ucrainei. Vladimir Putin este aşteptat la Belgrad unde se marchează aniversarea eliberării oraşului în cel de al Doilea Război Mondial. Parada militară, prima de acest fel din ultimii 30 de ani, a fost devansată pentru a coincide cu vizita preşedintelui rus.

Rusia îşi va mări cu circa 20 de miliarde de dolari cheltuielile militare anul viitor. Preşedintele comisiei pentru apărare din Duma de stat a declarat agenţiei Itar Tass că bugetul apărării în 2015 va fi de circa 80 de miliarde de dolari (4,2% din PIB) dar o să scadă treptat în următorii doi ani.

Parlamentul European urmează să anunțe laureatul premiului Saharov pentru Libertate. Printre candidaţi se numără mişcarea pro-europeană de pe Miadanul de la Kiev şi militanta azeră pentru drepturile omului Leyla Yunus. Yunus şi soţul ei sunt acum judecaţi la Baku pentru înaltă trădare într-un proces considerat de majoritatea observatorilor externi drept pur politic.

Cel puţin 20 de persoane au murit pe masivul Everest, surprinse de avalanşe și de furtuni neobişnuite pentru acest sezon. Mulţi alpinişti sînt daţi dispăruţi aşa că numărul victimelor ar putea să crească iar sezonul să se dovedească unul din cel mai „ucigaş”. Cele mai multe victime până acum sunt în zona vârfului Annapurna.

La Hong Kong, poliţia a folosit spray-uri cu piper pentru a-i împiedica pe demonstranţii pro-democraţie să blocheze încă o arteră comercială din vecinătatea sediului guvernului local. Demonstranții protestau împotriva violenţei cu are poliţia a intervenit cu o seară în urmă. Numărul manifestanţilor a scăzut în ultimul timp dar rămâne un grup de protestatari, majoritatea studenţi, care cere insistent demisia guvernatorului şi alegeri cu adevărat libere în 2017, primele de la trecerea Hong Kong-ului sub administraţie chineză.

Aviaţia coaliției condusă de Statele Unite a ucis sute membri ai grupării Statul Islamic în zona oraşului sirian Kobani, situat la graniţa cu Turcia. Pentagonul a declarat că au fost distruse şi multe baze ale miliţiilor, fără să precizeze însă când s-a întîmplat asta. Kobani este apărat de luptători kurzi şi se pare că ultimele raiduri aerieneinternaționale i-au ajutat substanțial pe aceștia în confruntarea cu gruparea Statul Islamic.

Miniştrii sănătăţii din Uniunea Europeană discută ideea de a introduce controale la aeroporturi pentru pasagerii care vin din regiunile afectate de epidemia de Ebola. După modelul american, astfel de controale au fost deja introduse la aeroporturile Heathrow şi Gatwick, dar mulţi specialişti de îndoiesc de eficienţa lor, avînd în vedere că perioada de incubaţie a virusului Ebola e de trei săptămâni.

Viceministrul moldovean al sănătății Svetlana Cotelea a anunțat că săptămâna viitoare guvernul ar putea aproba o decizie privind întărirea măsurilor de securitate împotriva eventualei apariţii a unui caz de infectare cu Ebola. Într-un interviu pentru Europa Liberă, viceministra sănătăţii a precizat că se prevede achiziționarea mijloacelor necesare pentru Spitalul de boli infecțioase Toma Ciorbă și Centrul național de sănătate publică. În acest moment, Organizația Mondială a Sănătății a spus că Ebola a făcut deja peste 4400 de victime și că există riscul ca la începutul lunii decembrie rata infecției să ajungă la 5000 până la 10.000 de cazuri noi pe săptămână.

În statul american Texas, încă o soră medicală care l-a îngrijit pe primul pacient mort de Ebola în Statele Unite, a fost diagnosticată cu Ebola. Mai mult, înainte de izbucnirea bolii, sora a zburat pe o cursă internă – motiv pentru care în acest moment, toţi cei 130 de pasageri ai acelui zbor sunt căutaţi de serviciile medicale americane. Măsurile de securitate luate la spitalul de la Dallas unde fusese îngrijit liberianul Thomas Eric Duncan par să nu fi fost suficiente, nici măsurile de izolare a angajaţilor medicali care au fost în contact cu el. Duncan a murit de Ebola la 8 octombrie. Preşedintele Barack Obama şi-a întrerupt campania electorală în vederea alegerilor parţiale pentru Congres din noiembrie pentru a coordona eforturile de izolare a cazurilor de Ebola în Statele Unite. La o teleconferință cu lideri din Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia, Barack Obama a spus că e nevoie de o strategie unită şi mai agresivă pentru combaterea epidemiei de Ebola.

Din 90 de funcţionari publici angajaţi în campania electorală pentru alegerile generale din noiembrie doar 52 au renunţat temporar la funcţiile publice, a informat miercuri preşedintele Comisiei Eelectorale Centrale Iurie Ciocan. Ciocan a precizat, potrivit IPN, că data limită pentru aşa-numita „degrevare din funcţie” a expiratrşi că cei care nu au făcut-o vor somaţi după care ar putea fi excluşi de pe listele electorale. Trebuie să renunţe temporar la funcţiile publice viceprim-miniştrii, miniştrii şi viceminiştrii, membrii din oficiu ai Guvernului, conducătorii autorităţilor publice centrale, preşedinţii şi vicepreşedinţii raioanelor, primarii şi viceprimarii, pretorii şi vicepretorii. Primul ministru poate rămâne activ în timpul campaniei electorale chiar dacă este candidat.

Comisia Electorală Centrală a acceptat radierea primarului Chişinăului Dorin Chirtoacă şi a altor trei funcţionari publici de pe listele Partidului Liberal pentru alegerile generale din 30 noiembrie. Chirtoacă declarase săptămâna trecută că pentru moment nu-şi poate permite să abandoneze munca la primărie. Nu este clar dacă în noiembrie va reveni în cursa electorală.

În R. Moldova vor fi deschise 21 de secţii de votare pentru alegerile prezidenţiale din România din 2 noiembrie. La Chişinău vor fi deschise 4 secţii şi câte o secţie la Orhei, Nisporeni, Hînceşti, Călăraşi, Cahul, Cimişlia, Bălţi, Soroca, Ungheni, Drochia, Cantemir, Ialoveni, Leova, Făleşti si Edineţ. În total, România deschide 294 de secţii de votare în străinătate. La alegerile prezidenţiale din România participă 14 candidați.

Preşedintele Traian Băsescu crede că în România controlul parlamentar asupra serviciilor de informaţii este prea slab. Recent, într-un interviu televizat, preşedintele a afirmat că premierul Victor Ponta, candidat la preşedinţie, ar fi fost agent sub acoperire al Serviciulu de Informaţii Externe, acuzaţie respisă categoric de premier. Mediafax îl citează pe Băsescu cu declarația că există pericolul ca serviciile de informaţii să ajungă să controleze părţi ale executivului sau legislativului. „Trebuie să înţelegeţi un lucru esenţial: în timpul meu s-a investit enorm în creşterea forţei serviciilor de a-şi îndeplini misiunea, fie SRI sau SIE. Soluţia de control asupra serviciilor este mult prea slabă faţă de forţa servicilor", a spus preşedintele.

Preşedintele american Barack Obama şi omologul ucrainean Petro Poroşenko au discutat despre modalităţile de a institui un control mai eficient la graniţa ucraino-rusă. Într-o convorbire telefonică, cei doi lideri au reafirmat necesitatea ca acordul de încetare a focului, negociat în septembrie la Minsk, să fie respectat de toate părţile.

Preşedintele rus Vladimir Putin este aşteptat la Belgrad unde va participa la prima paradă militară organizată în Serbia în ultimii 30 de ani. Parada este ţinută pentru a marca eliberarea Belgradului în al Doilea Război Mondial, dar a fost devansată pentru a coincide cu vizita liderului rus. Discuţiile de la Belgrad se vor concentra pe cooperarea militară şi economică, mai ales participarea Serbiei la proiectul South Stream, blocat pentru moment de Uniunea Europeană. Serbia este oficial ţară candidată la intrarea în UE de la începutul acestui an.

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat legea care reduce la 20 la sută participarea străină în organizaţiile media din Rusia. Totodată interzice străinilor, inclusiv ruşilor cu dublă cetăţenie, să conducă organizaţii media. Între instituţiile afectate se numără „Vedomosti”, „Komersant” şi „Forbes”. Toate instituţiile media trebuie să se conformeze acestei legi până în februarie 2017.

Dialogul strategic bilateral, alegerile din 30 noiembrie 2014 şi provocările regionale sunt subiectele pe care le-au abordat în această seară, într-o discuție telefonică, prim-ministrul Iurie Leancă și vicepreședintele american, Joe Biden.
Premierul Iurie Leancă a ținut să menționeze dinamismul relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Statele Unite ale Americii, care an de an se amplifică, informează un comunicat al Guvernului Moldovei. Cât privește alegerile parlamentare din 30 noiembrie, Iurie Leancă s-a arătat încrezător că Moldova va opta, în continuare, pentru vectorul european de dezvoltare, se mai arata in comunicatul Guvernului Iurie Leancă.