Comisia Electorală din Autonomia găgăuză spune că prezența la urne la controversatele referendumuri de astăzi a depășit 53% în cursul după amiezii, mult peste pragul de validare de o treime a alegătorilor.
Validarea referendumurilor rămâne totuși incertă pentru că guvernul central de la Chișinău și un tribunal de la Comrat le-au declarat demult ilegale.
Bașcanul Mihail Formuzal a spus că a votat astăzi pentru „o țară unită și suverană”, dar a refuzat să spune exact cum a răspuns la întrebări. Alegătorii Autonomiei, care formează aproximativ 4% din electoratul moldovean, au fost întrebați dacă doresc integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană sau în Uniunea Vamală condusă de Rusia. De asemenea, trebuie să spună dacă ar dori ca autonomia lor să-și poată proclama independența în cazul în care Republica Moldova dispare ca stat independent.

Zeci de mii de oameni au luat parte la demonstrații în mai multe orașe ale Ucrainei, în timp ce liderul opoziției Vitali Kliciko a cerut eliberarea necondiționată a tuturor celor arestați la protestele pro-europene izbucnite în noiembrie trecut. Mulțimea adunată astăzi în Piața Independenței de la Kiev a fost estimată la 50 de mii de oameni. Un alt lider al protestatarilor, Arseni Iațeniuk a spus că opoziția cere sprijin financiar din Occident.
Cei doi politicieni s-au aflat sâmbătă la München, la Conferința de securitate anuală, unde au purtat convorbiri cu diplomați occidentali. Rivalul lor, președintele Victor Ianucovici, a anunțat între timp că își întrerupe concediul de boală și revine luni la lucru.

Ministrul de externe al Iranului, Javad Zarif, spune că țara sa va continua cooperarea cu puterile internaționale pentru a negocia încheierea disputei nucleare. Zarif a vorbit astăzi la Conferința de securitate de la Muenchen, unde s-a întâlnit cu o zi mai devreme cu secretarul de stat american, John Kerry. Oficialul iranian a spus că țara sa va merge „cu bună credință” la următoarea ședință cu puterile lumii la Viena pe 18 februarie, dar a spus că menținerea majorității sancțiunilor internaționale subminează încrederea Iranului în acest proces.
Puterile internaționale și Iranul au început la 20 ianuarie perioada de șase luni de aplicare a unui acord interimar, prin care Iranul limitează unele activități nucleare în schimbul relaxării sancțiunilor. Între timp, negociatorii speră să ajungă la o înțelegere permanentă care ar îndepărta suspiciunile că Iranul vrea să obțină bomba atomică.

Portalul gagauzinfo.md relatează că sute de oameni originari din Autonomia găgăuză demonstrează astăzi la Moscova împotriva integrării europene a Republicii Moldova. Este citat activistul găgăuz, Vladimir Arabadji, spunând că protestul a fost organizat de o asociație numită „Uniunea Găgăuzilor din Rusia” pentru a coincide cu referendumurile controversate din autonomia găgăuză despre orientarea externă a Republicii Moldova.
Autoritățile de la Comrat au anunțat că peste 30% din cei aproximativ 112 mii de alegători din Autonomia găgăuză au votat până la amiază. La referendumurile considerate ilegale de către guvernul central de la Chișinău, autoritățile locale își întreabă electoratul dacă dorește integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană sau în Uniunea Vamală condusă de Rusia, precum și dacă ar dori ca autonomia lor să-și poată proclama independența în cazul în care Republica Moldova dispare ca stat independent.

Bașcanul Mihail Formuzal spune că a votat la controversatele referendumuri de astăzi în Autonomia găgăuză pentru „o țară unită și suverană, un stat puternic cu autoritate înaltă”. Vorbindu-le jurnaliștilor la secția sa de vot la Ciadîr Lunga, bașcanul a refuzat însă să spună exact cum a răspuns la întrebările de la referendum pentru a nu-i influența pe alții.
Portalul gagauzinfo.md relatează că Primarul orașului Comrat, Nicolai Dudoglo, care conduce și filiala locală a Partidului Democrat a spus deschis că a votat „fără rezerve pentru integrarea Moldovei în Uniunea Vamală”, nu în Uniunea Europeană, chiar dacă politica oficială a partidului este alta.
La referendumurile de astăzi, considerate ilegale de către autoritățile centrale de la Chișinău, alegătorii Autonomiei găgăuze care formează aproximativ 4% din electoratul moldovean, sunt întrebați dacă doresc integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană sau în Uniunea Vamală condusă de Rusia. De asemenea, trebuie să spună dacă ar dori ca Autonomia lor să-și poată proclama independența în cazul în care Republica Moldova dispare ca stat independent.

La Moscova are loc un marș autorizat al opoziției ruse în sprijinul protestatarilor aflați încă în detenție din cauza protestului antiguvernamental din mai 2012. Un lider al opoziției, Boris Nemțov, se aflat în fruntea marșului la care se cere eliberarea „protestatarilor de la Bolotnaia”, cum se numește piața protestului din 2012, când au izbucnit ciocniri între demonstranți și poliție.
Sute de oameni au fost reținuți atunci, dar majoritatea au fost eliberați. 29 au fost puși sub acuzare. Dintre aceștia, trei au fost condamnați la închisoare, unul la tratament psihiatric, iar opt au fost amnistiați în decembrie 2013. Restul rămân în detenție.

Alegătorii din Autonomia găgăuză au fost chemați astăzi la urne de autoritățile locale să voteze la două referendumuri controversate pe care guvernul de la Chișinău și un tribunal de la Comrat le-au declarat ilegale.
Alegătorii autonomiei estimați la 112 mii, echivalentul a 4% din electoratul moldovean, sunt întrebați dacă doresc integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană sau în Uniunea Vamală condusă de Rusia. De asemenea, trebuie să spună dacă ar dori ca Autonomia lor să-și poată proclama independența în cazul în care Republica Moldova dispare ca stat independent.
Guvernatorul de la Comrat, Mihail Formuzal, a îndemnat alegătorii să voteze pentru posibilitatea proclamării independenței Autonomiei găgăuze și pentru relații mai strânse între Republica Moldova și Rusia.

Opoziția din Ucraina și-a chemat suporterii să vină în număr mare astăzi în centrul Kievului la o nouă demonstrație de masă. Unul din liderii opoziției, Vitali Kliciko a spus cu o zi mai devreme la Conferința de securitate anuală de la München că poporul ucrainean și-a manifestat limpede dorința în cele peste două luni de proteste proeuropene, în ciuda violențelor din partea puterii. Kliciko a cerut Occidentului să sprijine mișcarea de protest din Ucraina care dorește alegeri anticipate, dând asigurări că scopul imediat al opoziției este să reducă tensiunile.
Ministrul ucrainean de externe, Leonid Kojara a declarat însă tot la München că nu toți ucrainenii sprijină protestele, inclusiv cei aproximativ opt milioane de cetățeni de etnie rusă. Kojara a spus că Ucraina este o țară diversă care nu poate alege între Uniunea Europeană și Rusia, dar trebuie să aibă relații cu ambele.

Premierii din Serbia și Kosovo spun că procesul de normalizare a relațiilor între Belgrad și Priștina este benefic pentru ambele părți. Premierul sârb Ivica Dacic și cel kosovar Hashim Thaci au mai spus astăzi la Conferința de securitate de la München că cel mai dificil a fost să-și convingă proprii concetățeni de aceste beneficii.
Kosovo și Serbia au căzut de acord primăvara trecută să-și normalizeze relațiile pentru a putea avansa pe calea integrării în Uniunea Europeană. Cei doi lideri au spus la München că ar fi benefică o autostradă care ar întări legătura între Belgrad și Priștina și au sugerat ca Uniunea Europeană să finanțeze construcția.

În Afganistan începe oficial astăzi campania pentru alegerile prezidențiale de la 5 aprilie care sunt cruciale pentru viitorul țării. 11 candidați concurează pentru postul deținut astăzi de Hamid Karzai care nu poate concura pentru un al treilea mandat. Karzai a condus Afganistanul din 2001, când campania militară americană i-a înlăturat de la putere pe talibani.
Deocamdată nu există un lider clar printre cei 11 candidați prezidențiali și se crede că nici unul nu va acumula destule voturi din primul tur.
Livrarea ajutoarelor externe de miliarde de dolari pentru Afganistan depinde de faptul dacă alegerile, primele organizate de afgani fără asistență externă directă, vor fi considerate de donatorii occidentali libere și corecte.

Președintele României, Traian Băsescu a îndemnat Uniunea Europeană să ofere țărilor din Parteneriatul Estic perspectiva clară a aderării și să-și facă o prioritate din rezolvarea conflictelor înghețate de pe teritoriul acestor țări.

Vorbind la conferința de securitate de la Muenchen la o dezbatere moderată de comisarul european pentru extindere, Stefan Fuele, Băsescu a spus că perspectiva aderării va întări forțele pro-europene în țări ca Ucraina, Moldova și Georgia și va înfrânge opoziția față de acest curs.

Președintele român a spus că influența Rusiei, exercitată inclusiv prin intermediul conflictelor înghețate nu este de neglijat. Dar că Uniunea Europeană împreună cu Statele Unite pot prevala, dacă își fac cu adevărat o prioritate din rezolvarea conflictelor înghețate, fără de care perspectiva aderării țărilor Parteneriatului Estic la UE nu este credibilă.

Ministerul de interne din Ucraina spune că a început o acțiune legală împotriva activistului Dmitro Bulatov care spune că a fost răpit și torturat pentru presupusa implicare în tulburările de la Kiev.

Bulatov a re-apărut joi după o absență de o săptămână cu semne că a fost bătut puternic. Activistul se află la spital la Kiev și este păzit atât de gardieni ai poliției, cât și ai protestatarilor antiguvernamentali

Autoritățile ucrainene mai spus că au deschis o anchetă penală pe baza articolului despre lovitura de stat în legătură cu protestele de peste două luni. Serviciul de securitate SBU a spus vineri că ar fi în posesia unor dovezi confiscate luna trecută la sediul partidului de opoziție Patria, care ar arăta intenția protestatarilor de a incita poliția la violență și a submina autoritatea președintelui Victor Ianukovici. Partidul Patria al fostei șefe a guvernului Iulia Timoșenko a spus că anunțul ar fi o provocare menită să justifice posibila introducere a stării de urgență.

Premierul Iurie Leancă spune că va merge la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă la Soci săptămâna viitoare, sperând că se va putea întâlni cu omologul său rus, Dmitri Medvedev.

Leancă a făcut anunțul vineri seara la televiziunea publică Moldova 1, spunând că ar vrea să-i ceară lui Medvedev ridicarea embargoul rus de aproape cinci luni împotriva vinurilor moldovene.

Președintele Nicolae Timofti anunțase anterior că nu va merge la Jocurile Olimpice, chiar dacă a fost invitat. Mai mulți lideri occidentali vor lipsi de la Soci, inclusiv președinții american, francez și german. Rusia este criticată tot mai intens în occident pentru încălcarea drepturilor omului, inclusiv în cazul minorităților sexuale, și pentru atacarea societății civile.

Secretarul de stat american, John Kerry a anunțat astăzi la conferința anuală de securitate de la Muenchen sprijinul ferm al Statelor Unite pentru „lupta pentru democrație” din Ucraina.

„Nicăieri lupta pentru un viitor democratic european nu-i mai importantă astăzi decât în Ucraina”, a spus Kerry.

Oficialul american care se întâlnește astăzi la Muenchen cu liderii opoziției ucrainene, a mai spus că, în ciuda unor ”elemente neplăcute pe străzi care există în orice situație de haos, marea majoritate a ucrainenilor luptă pentru dreptul de a se asocia cu parteneri care-i vor ajuta să-și realizeze aspirațiile” și că ”viitorul lor nu trebuie să depindă de o singură țară”.

Kerry a îndemnat Rusia să renunțe la ideea că ar avea numai de pierdut dacă ar accepta apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană, subiect aflat în centrul protestelor de peste două luni de la Kiev.

Eurodeputata Tanja Fajon responsabilă în Parlamentul European cu dosarul liberalizării vizelor pentru moldoveni a spus vineri la Chișinău că decizia va fi politică și se va baza pe mersul reformelor.

„Pe moment urmărim implementarea criteriilor în Moldova, dar pe de altă parte trebuie să finalizăm munca în instituțiile europene și să avem o înțelegere politică”.

Social-democrata slovenă a mai spus că vizele pot fi abolite în iulie, dacă totul decurge „conform planului”. Adică, a precizat Fajon, dacă Parlamentul European și țările Uniunii Europene reușesc să parcurgă toate procedurile, dacă reușesc să ajungă la o înțelegere politică între ele până la finele lunii mai și dacă guvernul moldovean demonstrează mai departe că luptă contra corupției și crimei organizate.

Centrul de Resurse Juridice care îi ajută pe cetățenii moldoveni să depună plângeri la Curtea Europeană a Drepturile Omului spune că numărul cererilor trimise în 2013 instanței de la Strasbourg din Republica Moldova a atins un record absolut.

Organizația neguvernamentală spune într-un studiu lansat vineri la Chișinău că numărul plângerilor s-a ridicat la 1400, față de maxim o mie în anii precedenți.

Directorul Centrul de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea a spus că vede în înmulțirea plângerilor un nou semnal că oamenii sunt nemulțumiți de justiția moldoveană, în pofida retoricii despre reforma sistemului judecătoresc. Autoritățile din justiție nu au făcut comentarii.

Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) spune că moldovenii reveniți în țară cu bani din străinătate sau rudele apropiate ale acestora au deschis peste 300 de afaceri cu ajutorul programului de stimulare a investițiilor PARE 1+1.

Programul guvernamental sprijinit financiar de Uniunea Europeană dublează investiția celor care deschid afaceri cu ajutorul remitențelor.

ODIMM a spus vineri că în trei ani de funcționare a programului s-au investit aproximativ 200 de milioane de lei au fost investiţi în ultimii trei ani și au fost deschise circa 1 500 de locuri de muncă.

Liderii opoziției ucrainene spun că vor cere astăzi la conferința anuală de securitate de la Muenchen mai mult sprijin material, nu doar cuvinte de încurajare din partea Occidentului pentru stabilizarea Ucrainei, la peste două luni de proteste anti-guvernamentale.

Arseni Iaţeniuk și Vitali Kliciko se vor întâlni în marginea conferinței cu secretarul de stat american, John Kerry. Kliciko va ține și un discurs la conferință, iar Iaţeniuk se va întâlni cu șefa politicii externe și de securitate europene, Catherine Ashton.

Convorbirile au loc la o zi după ce armata din Ucraina i-a cerut președintelui Victor Ianukovici să ia măsuri urgente pentru stabilizarea țării. Ianukovici a promulgat vineri legea care oferă amnistierea condiționată a protestatarilor arestați precum și legea care anulează restricțiile recente împotriva demonstrațiilor.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov și secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen s-au contrazis la conferința de securitate de la Muenchen pe tema situației din Ucraina și a scutului antirachetă.

Rasmussen a spus astăzi că Ucraina trebuie să aibă libertatea de a-și alege singură calea, dar Lavrov a acuzat politicieni europeni că ar contribui la destabilizarea țării, întrebându-se cum este ajutată democrația prin incitare la proteste.

Șeful NATO a mai spus că este îngrijorat când Rusia descrie plănuitul scut antirachetă occidental drept o amenințare la adresa securității sale naționale. Lavrov a parat spunând că un scut nuclear este combinat cu o sabie nucleară, este foarte tentant să le și utilizezi.

Secretarul de stat american, John Kerry i-a cerut omologului său rus, Serghei Lavrov în marginea conferinței de securitate de la Muenchen să preseze guvernul sirian să elimine armele chimice din Siria.

Dar ministerul rus de externe a spus vineri în urma întrevederii Kerry - Lavrov că Siria își îndeplinește ”cu bună credință” promisiunea de a evacua armele, în cadrul unei înțelegeri ruso-americane.

Înțelegerea de anul trecut a prevenit o intervenție americană punitivă împotriva regimului sirian acuzat de gazarea civililor. Rusia insistă că, în ciuda unor întârzieri, data limită a încheierii scoaterii armelor chimice din Siria rămâne 30 iunie 2014.

Preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, a deschis conferinta anuala pe teme de securitate de la München, cu un discurs in care a cerut ca Germania sa aiba un rol mai mare pe scena lumii. Pe agenda reuniunii se afla situatia din Ucraina si din Siria, programul nuclear iranian si operaţiunile americane de supraveghere. La reuniune participa secretarul de stat American, John Kerry, coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene, Catherine Ashton, ministrul rus de externe Serghei Lavrov si ministrul iranian de externe Mohamed Javad Zarif.

Conferinta de la Geneva in legatura cu situatia din Siria s-a incheiat fara ca să se faca mari progrese. A fost insa pentru prima data cind reprezentatii regimului Bashar al Assad au aparut fata in fata cu reprezentantii opozitiei din cadrul Consiliului Naţional Sirian. Se relateaza ca emisarul Natiunilor Unite pentru Siria, Lakhdar Brahimi, care a prezidat negocierile de la Geneva, se va afla la acest sfirsit de saptmina la Munchen, la Conferinta pentru Securitate pentru a-i informa pe liderii occidentali despre starea negocierilor, iar unul din liderii opozitiei ar urma sa mearga la Moscova, pentru a discuta cu oficialii rusi. In razboiul civil din Siria, care dureaza de 3 ani, 100 de mii de oameni au fost omoriţi şi milioane s-au refugiat in ţările vecine.

Un procuror din Aix-en-Provence a recomandat ca fostul ministru al apărarii din Georgia, David Kezeraşvili, să nu fie extrădat in Georgia, la cererea autorităţilor. Decizia finala in acest caz va fi luata la 27 februarie. Kezeraşvili a fost arestat in Franţa in luna octombrie sub banuiala de trafic de arme, iar autorităţile de la Tbilisi il caută pentru spălare de bani, luare de mita si facilitarea traficului cu alcool. Kezeraşvili a fost un apropiat al fostului preşedinte Mikail Saakaşvili.

Presedintele Romaniei Traian Băsescu a declarat vineri la o conferinta de presa cu jurnalistii acreditati la Bundestag, in Germania ca România vrea sa intre în zona euro în 2018-2019, informeaza site-ul Hotnews.ro. Traian Băsescu crede că pînă atunci țara sa va putea sa indeplineasca conditiile necesare pentri adoptarea monedei europene comune.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a declarat intr-un interviu pentru CNN că participarea sportivilor americani la Olimpiada de Iarna de la Soci, care va incepe saptamina viitoare, este in siguranţă, si că spaima de acţiuni teroriste nu este mai mare decit la alte evenimente mondiale majore. Obama a spus ca partea rusă înţelege corect situaţia şi oficilităţile americane ăşi coordoneaza acţiunile cu cele rusesti in domeniul securităţii pentru acest eveniment. Preşedintele Obama a spus ca ar fi fost şi mai bine dacă Olimpiada ar fi avut loc in Statele Unite, unde serviciile de securitate americane pot avea control total asupra celor ce se întimplă.