Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a discutat cu secretarul de stat american John Kerry, la telefon, despre criza din Ucraina şi propunerile concrete pe care le au Rusia şi America pentru a detensiona situaţia. Este ceea ce a informat ministerul de externe de la Moscova, Washingtonul nu a comentat încă.

Luni, Departamentul de stat informa că administraţia americană a prezentat Moscovei o serie de propuneri concrete care ar demonstra voinţa Rusiei de a găsi o soluţie diplomatică. Anterior însă Lavrov afirmase că propunerile americane nu sunt acceptabile. Şi informase că John Kerry refuzase invitaţia de a veni la Moscova pentru consultări.

Interpolul informează că la bordul avionului de pasageri al companiei Air Malaysia, dispărut în largul coastelor vietnameze, se aflau doi iranieni cu paşapoarte furate. Pentru moment, agenţia internaţională de poliţie afirmă că prezenţa acestor iranieni clandestini nu pare să fie legată de vreun act terorist.

Agenţia Reuters citează o sursă militară din Malaysia care afirmă că dispariţia avionului, cu 239 de persoane la bord, pare să se datoreze unei greşeli de pilotaj.

Se împlinesc 10 ani de la atacul terorist de la Madrid, care a avut ca ţintă un tren de pasageri. 191 de persoane au fost ucise şi peste 2 mii rănite. În capitala spaniolă a avut loc o slujbă religioasă de comemorare la care au fost prezenţi Regele Juan Carlos şi premierul Mariano Rajoy.

După atacul din 2004, 28 de persoane au fost puse sub acuzaţie, 18 au fost condamnate pentru atacul terorist. Militanţii susţin că l-au organizat pentru a protesta împotriva sprijinului acordat de Spania intervenţiei militare internaţionale din Irak.

S-au împlinit trei ani de la accidentul nuclear de la Fukuşima, din Japonia, provocat de un cutremur si valul tsunami ce a urmat. 18 mii de persoane au pierit atunci ca urmare a catastrofei naturale, cea mai gravă din istoria postbelică a ţării.

Situaţia centralei nucleare de la Fukuşima rămâne de asemenea precară iar experţii sunt de părere că va dura zeci de ani până ce reactoarele nucleare vor putea fi dezafectate.

Preşedintele Ucrainei, Victor Ianukovici, îndepărtat de la putere, a ţinut un scurt discurs televizat, din Rusia, în care a afirmat că rămâne liderul ales şi legitim al ţării şi că se va întoarce la Kiev, imediat ce situaţia se stabilizează. Ianukovici a reamintit că rămâne implicit şi comandantul forţelor armate ucrainene şi le-a cerut militarilor să nu asculte nici o „comandă criminală”.

Alegerile prezidenţiale anticipate din mai, a mai declarat Ianukovici, sunt ilegale, fiind organizate în opinia sa de o „juntă neconstituţională”. Iar o eventuală secesiunea Crimeii se va datora deciziilor eronate luate de extremiştii aflaţi acum la putere la Kiev, a mai declarat Ianukovici.

Este a doua oară, de la îndepărtarea sa de la putere, că Ianukovici le vorbeşte ucrainenilor. În ambele cazuri, de la Rostov-pe-Don. A ţinut primul discurs pe 28 februarie, când a şi declarat că rămâne singurul lider legitim al ţării.

Aeroportul din capitala regionala Simferopol a anulat toate zborurile cu excepţia celor care leagă Crimeea de Moscova. Măsura pare să fie legată de referendumul de duminică privind eventuala secesiune a peninsulei de Ucraina şi alipirea la Rusia.

Preşedintele interimar al Ucrainei, Olexandr Turcinov a cerut parlamentului să aprobe crearea unei gărzi naţionale, din forţele ministerului de interne. Totodată a cerut mobilizarea rezerviştilor şi a voluntarilor. Turcinov a declarat că în acest moment, Ucraina are mai puţin de 6 mii de trupe de infanterie operative, deşi teoretic ar trebui să fie peste 40 de mii.

Pe de altă parte, premierul interimar Arseni Iaţeniuk a reafirmat că în baza acordului din 1994 privind denuclearizarea Ucrainei, ţările occidentale semnatare sunt obligate să apere suveranitatea Ucrainei.

Fostul guvernator al regiunii Harkov, din estul Ucrainei, a fost arestat la Kiev. Potrivit Procurorului General, Mihailo Dobkin a fost reţinut luni după amiază, sub acuzaţia că ar fi ameninţat integritatea teritorială a ţării şi ar fi cerut descentralizarea puterii de stat.
La începutul acestei luni, Dobkin – fost membru al Partidului Regiunilor – anunţase că intenţionează să candideze în alegerile prezidenţiale anticipate din mai. Un tribunal din Kiev urmează să decidă dacă Dobkin va fi ţinut în arest preventiv.

Comisia europeană a aprobat să acorde Ucraine avantaje comerciale unilaterale, care vor aduce acestei ţări câştiguri potenţiale de 500 de milioane de euro. Este o măsură clară de sprijin pentru Ucraina, după îndepărtarea de la putere a preşedintelui Victor Ianukovici, a declarat la Bruxelles preşedintele comisiei, Jose Manuel Barroso. Măsurile propuse vizează eliminarea taxelor de import pentru multe produse ucrainene, în special agricole. Pentru a intra în vigoare, trebuie aprobate de ţările UE.

Un avion de cercetare AWACS al Alianţei Nord Atlantice efectuează astăzi primul zbor în spaţiul aerian al României, în cadrul unui exerciţiu planificat de recunoaştere NATO, a informat Ministerul român al Apărării Naţionale, citat de Reuters.

Luni, Alianţa Nord-Atlantică a informat că va trimite avioane AWACS în România şi Polonia, în conformitate cu decizia de săptămâna trecută de a consolida acţiunile de supraveghere a ţărilor membre, vecine ale Ucrainei.

România este îngrijorată de posibilitatea unei „contagiuni regionale” din Crimeea spre ale zone cu conflicte îngheţate, cum ar fi Transnistria, a declarat ministrul de externe român, Titus Corlăţeanu într-un interviu cu radio France International.

Datorită crizei actuale din Ucraina, a mai declarat Corlăţean, formatul 5+2 de negocieri pentru Transnistria nu este funcţional. El crede ca e nevoie ca „situaţia din regiune să se calmeze, pentru a vedea care sunt modalităţile de relansare a dialogului politic în sens mai larg”.

În capitala Belarusiei, doi militanţi au fost reţinuţi de poliţie pentru că au încercat să organizeze un protest în faţa ambasadei Rusiei la Minsk, împotriva intervenţiei militare ruse din Crimeea. Unul din ei a reuşit să-şi informeze prietenii că este reţinut, în momentul când era dus spre staţia de poliţie.

În Kazahstan, un activist a fost condamnat la 7 zile închisoare, tot pentru că a încercat să protesteze în faţa ambasadei Rusiei, protest la care participaseră ceva peste 10 persoane.

Serviciul de presă al guvernului a informat că premierul Iurie Leancă se va întâlni cu omologul său ucrainean Arseni Iațeniuc săptămâna viitoare la Kiev. Într-un comunicat de presă se spune că vizita a fost convenită de cei într-o convorbire telefonică conscrată „dialogului bilateral” și „evoluțiilor din regiune”. Premierul Iurie Leancă a asemuit de mai multe ori în ultimele zile cele ce se întâmplă în Crimeea cu cele întâmplate în regiunea transnistreană în urmă cu peste 20 de ani și a avertizat că separatismul trebuie contracarat rapid, pentru că altfel devine „contagios”.

Ministerul de externe a anunțat că obținerea vizei britanice se va scumpi de la 1 aprilie cu 59 de lire sterline sau 72 de euro ca urmare a introducerii unei noi proceduri. Potrivit unui comunicat de presă, cererile de viză britanică vor fi adunate la Chișinău de o companie privată contractată de guvernul britnaic, pe nume Teleperformance, care va colecta la noul Centru de solicitare a vizelor datele biometrice și altele și le va trimite spre aprobare și eliberarea vizei Ambasadei britanice la Varșovia. Adresa sediului Centrului de solicitare a vizelor britanice este mun. Chişinău, str. Tighina 49/3, biroul 54.

Parlamentul regional al Crimeei a votat o declarație de independență față de Ucraina în pregătirea referendumului de la 16 martie, la care localnicii pro-ruși ar urma să voteze pentru alipirea la Rusia. În favoarea „declarației de independență a Crimeei și orașului Sevastopol” au votat astăzi 78 din cei 81 de deputați prezenți. Votul a fost declarat de îndată ilegal de către autoritățile centrale ale Ucrainei, care au avertizat că parlamentul regional din Crimeea ar putea fi dizolvat.

Președintele interimar al Ucrainei a cerut formarea unei gărzi naționale și mobilizarea rezerviștilor și voluntarilor în armată pentru contracararea agresiunii militare rusești. Oleksandr Turcinov a cerut astăzi Parlamentului să aprobe decizia de a transforma Ministerul de interne în Garda Națională, a cărei misiune va fi să „apere țara și cetățenii de orice criminali, de orice agresiune externă sau internă”. Turcinov a spus că mobilizarea îi va viza pe cei care și-au făcut stagiul militar, ca și voluntarii. Forțele rusești și-au consolidat controlul asupra regiunii ucrainene Crimeea înaintea referendumului de duminică la care locuitorii peninsulei s-ar putea pronunța pentru alipirea ei la Federația Rusă.

Președintele fugar al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a declarat într-o apariție televizată în Rusia că rămâne șeful legitim al statului ucrainean, comandant suprem al forțelor armate, și va reveni la putere la Kiev odată ce situația de securitate din capitală se va îmbunătăți, „cât de curând”. Într-o adresare de la Rostov-pe-Don, a doua de când a fugit de la Kiev, Viktor Ianukovici a spus că Crimeea se va desprinde de Ucraina din cauza greșelilor noilor lideri de la Kiev, pe care i-a numit „juntă neconstituțională”. Săptămâna trecută liderul rus Vladimir Putin aprecia la o conferință de presă că Ianukovici nu mai are are niciun fel de viitor politic și că-l adăpostește în Rusia pentru că altfel i-ar fi viața în pericol.

Vremea nefavorabilă a făcut necesară amânarea cu o zi a exercițiilor navale comune americano-bulgaro-române, a informat astăzi ministerul bulgar al apărării. La manevrele din Marea Neagră urmează să participe un distrugător american și mai multe nave de război bulgare și românești. Între timp, în Polonia au loc exerciții comune aeriene americano-polone, programate înaintea crizei ucrainene, dar extinse ca amploare din cauza ei. Manevrele din Marea Neagră fuseseră și ele programate înaintea crizei, dar autoritățile americane au spus că sunt și ele un semnal de sprijin pentru aliații est-europeni pe fondul evenimentelor din Ucraina vecină.

Un bărbat călătorind cu un pașaport furat în avionul dispărut al liniilor aeriene din Malezia era un adolescent iranian care voia să ceară azil politic în Germania și se crede că nu avea niciun fel de legătură cu terorismul, a spus poliția de la Kuala Lumpur. AP scrie că anunțul ar putea șubrezi ipoteza că aeronava Boeing 777 ar fi fost ținta unui atac terorist. Poliția a spus că al doilea pasager cu pașaport furat încă n-a fost identificat. Ambii își cumpăraseră bilete în Tailanda și intraseră în Malaezia împreună. Încă nu s-au găsit rămășite ale avionului dispărut în timp ce făcea cursa Kuala Lumpur-Beijng în urmă cu mai bine de trei zile cu 239 de oameni la bord.

Un ziarist suedez a fost împușcat mortal când discuta cu un translator pe o stradă din capitala afgană, Kabul. Nils Horner, care avea și cetățeania britanică, lucra din 2001 la radioul suedez SR în calitate de corespondent mai ales în Asia și Orientul Mijlociu, inclusiv în Afganistan și la Bagdad. Motivul crimei nu este limpede. Purtătorul de cuvânt al Talibanilor, Zabihullah Mujahid, a negat răspunderea pentru atacul venit la două luni după ce un atac sinucigaș și cu focuri de armă a ucis 13 străini și opt afgani în același cartier al Kabulului. În zonă se află ambasade.

Potrivit Itar-Tass, agenția oficială de știri a Rusiei, Parlamentul regional al Crimeei ar fi adoptat astăzi o Declarație de Independență, ce ar fi necesară desfășurării referendumului separatist programat la 16 martie.

Între timp, la o conferința de presă, la Rostov-pe-Don, președintele destituit al Ucrainei, Victor Ianukovici, a repetat în termeni vehemenți acuzațiile la adresa guvernului actual de la Kiev și a statelor occidentale. Citat de agenția Reuter, Ianukovici a spus, între altele, „în spatele vălului unui guvern pseudo-legitim, în Ucraina activează o bandă de ultranaționaliști și neo-fasciști [care] dorește să pună armata [ucraineană] sub steagul lui [Stepan] Bandera și să poarte un război civil.” Ianukovici a repetat că el ar rămîne „nu numai singurul președinte legitim al Ucrainei, dar și comandantul suprem [al forțelor armate]. [...] Nu am fost destituit din postul meu prin mijloace definite de Constituția Ucrainei.” Fostul președinte a mai spus, citat de Reuter: „vreau să îi întreb pe patronii din Occident ai acestor forțe întunecate, v-ați pierdut memoria, ați uitat ce este fascismul? Sînt însă încrezător că ofițerii și soldații ucraineni o știu, nu asemenea dumneavoastră, miniștrii respectatelor state europene, care ați semnat documentul ce mi-a garantat nu numai [securitatea], dar și pacea civilă în Ucraina...”

Premierul Iurie Leancă și-a exprimat speranța că liderii de la Tiraspol vor da dovadă de spirit de răspundere și vor păstra calmul regiunii lor pe fondul crizei din Ucraina învecinată. Vorbind luni la o conferință de presă la Chișinău, Leancă a reiterat că există asemănări între ce se întâmplă astăzi în Crimeea și ce s-a întâmplat în Transnistria în urmă cu peste două decenii, și a condamnat în ambele cazuri separatismul.
Iurie Leancă a mai spus la conferința de presă de luni că are de gând să se întâlnească cât mai curând cu colegul său de la Kiev, Arsenii Iațeniuc, cu care, a spus Leancă, se află deja în contact.

Ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a pomenit Moldova într-o declarație despre ce anume așteaptă UE de la Rusia pe fondul crizei din Ucraina. Vorbind luni la Londra, Sikorski a spus că dacă Rusia nu ia măsuri pentru detensionarea crizei, dacă trupele rusești intră în estul Ucraina sau dacă Rusia folosește forța armată în Moldova pentru a face „ce face în prezent în Crimeea”, atunci sancțiunile pe care le vor lua europenii față de Rusia vor fi extrem de severe.

Agențiile ruse de știri au relatat că președintele înlăturat al Ucrainei va face o declarația publică marți la prânz, în orașul rusesc Rostov-pe-Don, unde se ascunde. În prima și singura sa apariție publică de până acum după fuga de la Kiev, Ianukovici a spus la Rostov-pe-Don la 28 februarie că se consideră președintele legitim al Ucrainei.
Rusia, care nu recunoaște nici ea guvernul în exercițiu la Kiev, a arătat ulterior comunității internaționale o scrisoare prin care Ianukovici i-ar fi cerut să intervină militar în Ucraina.
Liderul rus, Vladimir Putin a spus că nu crede că Ianukovici ar mai avea vreun viitor politic, dar că îl adăpostește în Rusia pentru a-i salva viața.

Banca Mondială a spus că este gata să ofere 3 miliarde de dolari Ucrainei anul acesta ca s-o ajute să continue reformele și să finanțeze proiecte de dezvoltare cruciale. La Washihgton, președintele Băncii, Jim Yong Kim, a spus că instituția mondială este „hotărâtă să ajute poporul ucrainean în aceste vremuri dicifile, ca situația din țară să se stabilizeze rapid”. Banca Mondială a menționat printre priorități reîntronarea stabilității macroeconomice, consolidarea băncilor, reforma sectorului energetic și combaterea serioasă a corupției.