Într-un interviu cu Vocea Americii, senatorul republican John McCain, fost candidat al partidului la prezidenţiale, crede că integrarea Georgiei şi a Moldovei în NATO ar putea schimba strategia preşedintelui rus Vladimir Putin în vecinătatea apropiată a Rusiei: „Începem sistemul anti-rachetă în Cehia şi Polonia, accelerăm drumul Georgiei şi Moldovei în NATO şi mai sunt şi alte măsuri pe care le putem lua, care ar putea schimba, sper, atitudinea lui Putin” – a declarat senatorul McCain în interviul cu Vocea Americii. În decembrie, McCain a fost în Ucraina şi a vorbit manifestanţilor de pe Maidan.

Preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul de externe elveţian Didier Burkhalter a discutat la telefon cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, despre posibilitatea de a crea un grup internaţional de contact pentru Ucraina. S-a vorbit şi despre o posibilă misiune OSCE care – se arată în declaraţia de presă a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa – ar trebui să contribuie şi la garantarea drepturilor minorităţilor din Ucraina.

Consiliul reprezentantilor permanenti ai statelor membre UE (ambasadorii statelor membre la UE) a votat astazi în unanimitate eliminarea vizelor pentru cetatenii R. Moldova. Ultimul pas in acest proces este acordul Consiliului UE, la proxima sa reuniune.

Premierul Poloniei Donald Tusk a declarat că săptămâna viitoare, Uniunea Europeană ar putea deja semna cu Ucraina partea politică a Acordului de asociere, acord pe care preşedintele Victor Ianukovici refuzase să-l mai semneze în noiembrie anul trecut, la summitul Parteneriatului Estic. Tusk a făcut declaraţia la conferinţă de presă cu cancelara Germaniei Angela Merkel.

Secretarul de stat american John Kerry se va întâlni vineri la Londra cu omologul său rus Serghei Lavrov, în încercarea de a găsi o soluţie diplomatică pentru criza din Ucraina. Dumincă, în Crimeea, are loc referendumul privind eventuala secesiune a peninsulei şi alipire la Rusia.

În Camera Reprezentanţilor, Kerry a declarat, citat de agenţia Reuters, că preşedintele Barack Obama i-a cerut să prezinte părţii ruse o serie de soluţii care ar respecta voinţa ucrainenilor, legile internaţionale şi interesele tuturor părţilor implicate în conflict.

Liderii principalelor şapte economii mondiale au avertizat Rusia că riscă sancţiuni internaţionale dacă nu pune capăt „eforturilor” de a anexa Crimeea. Într-o declaraţie comună, emisă de la Casa Albă, Grupul celor 7 mai afirmă că nu va recunoaşte referendumul programat duminică în Crimeea. Electoratul va alege dacă peninsula rămâne în Ucraina sau se alipeşte la Rusia.

În declaraţia la care subsemnează şi Consiliul Europei şi Comisia Europeană, se vorbeşte de posibile sancţiuni individuale şi colective, dacă Rusia continuă eforturile de a anexa Crimeea.

În cursul serii, la Casa Albă este aşteptat premierul interimar al Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, pentru o întrevedere cu preşedintele Barack Obama.

Belarus a anunţat că este dispusă să primească între 12 şi 15 avioane de luptă ruseşti, pentru manevre, ca să contrabalanseze manevrele lansate deja de NATO în Polonia şi România. Preşedintele belarus Alexandr Lukaşenka a declarat că ţara sa va cere Rusiei să trimită avioane de luptă dacă NATO trimite avioane în ţările baltice. În opinia sa, Belarus trebuie să reacţioneze la intensificarea prezenţei militare americane şi NATO în regiune.

Incursiunea rusă în Crimeea a produs un „război cultural” între artiştii pro şi anti Putin. Peste de 80 de personalităţi au semnat până acum o scrisoare deschisă de sprijin pentru preşedintele Rusiei. Între aceştia: dirijorul Valeri Gherghiev, violonistul Iuri Başment, actorul Serghei Bezrukov şi Irina Antonnova, directoarea Muzeului de Artă „Puşkin”. Scrisoarea de sprijin este pe pagina de internet a ministerului culturii .

Săptămâna trecută, o serie de oameni de cultură au semnat o scrisoare critică la adresa politicii lui Putin în Crimeea, printre semnatari se află scriitorii Ludmila Uliţkaia, Victor Erofeiev şi criticul de film Anton Dolin.

Şefa politicii externe europene Catherine Ashton se află la Sarajevo pentru a discuta despre impactul valului de proteste care a avut loc în februarie, provocat de şomajul ridicat şi corupţia din conducerea ţării. Au fost cele mai serioase proteste din Bosnia-Herţegovina din 1995, când s-a încheiat războiul civil, care a lăsat ţara pradă unui sistem administrativ stufos şi corupt.

Dna Ashton a precizat că se va întâlni nu numai cu liderii ţării, dar şi cu reprezentanţi ai societăţii civile, pentru a asculta şi opinia lor despre soluţii posibile şi ajutorul pe care l-ar putea acorda Uniunea Europeană.

Organizaţia Reporteri fără Frontieră a dat publicităţii raportul despre „Inamicii internetului” cu ocazia Zilei internaţionale a luptei împotriva cenzurii pe internet.

Pentru prima dată, pe lista „inamicilor” se află şi trei democraţii cu tradiţie care, arată raportul, susţin că „apără libertatea de expresie şi schimbul liber de informaţii”. Este vorba de Statele Unite (după scandalul Agenţiei Naţionale de Securitate), Marea Britanie şi India.

Raportul afirmă că unele din serviciile de informaţii din aceste ţări nu sunt cu nimic mai bune decât cele din Rusia sau China.

Autorităţile din Malaysia au anunţat că avionul de pasageri, dispărut sâmbătă cu 239 de persoane al bord, este căutat acum în largul coastelor insulei Sumatra, la sute de kilometri nord-vest de locul unei începuseră iniţial căutările. Poliţia nu a explicat motivele acestei reorientări. Se speculează că avionul ar fi putut să se întoarcă din drum după ultima comunicare dintre piloţi şi controlorii de zbor, comunicare ce plasa avionul în largul coastelor vietnameze.

Fostul guvernator al regiunii Harkov din estul Ucrainei, Mihail Dobkin, este în arest la domiciliu, sub acuzaţia de violare a integrităţii teritoriale a ţării. Dobkin a fost arestat luni la Kiev şi pus marţi sub arest la domiciliu până se încheie ancheta.
Dobkin, membru al Partidului regiunilor, anunţase anterior că vrea să candideze în alegerile prezidenţiale anticipate din mai.

Guvernul a decis să elimine temporar taxele pentru schimbarea vechilor paşapoarte sovietice pe buletine de identitate. Măsura este valabilă până pe 1 septembrie.
Decizia se aplică şi locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului, măsură apreciată de vicepremierul pentru reintegrare. Eugen Carpov, citat de Publika, a cerut însă să se verifice ca aplicarea acestei decizii să „nu vină în conflict cu anumite politici pe care le adoptăm în discuţiile privind diferendul transnistrean”.

Legea cu privire la indemnizaţiile pentru copii, care urma să intre în vigoare pe 1 aprilie, va fi modificată. Propunerile de modificare au fost înaintate deja de ministrul muncii şi protecției sociale Valentina Buliga, în cadrul şedinţei de astăzi a guvernului. Potrivit Publika, modificarea legii este sprijinită şi de premierul Iurie Leancă.

Pe 7 martie, femei însărcinate şi proaspete mame au protestat în faţa ministerului muncii împotriva noii legi, susţinând că aceasta diminuează considerabil Aceasta diminuează considerabil indemnizaţia unică acordată la naştere şi cea pentru creşterea copilului până la vârsta de trei ani.

Din Ucraina se relatează despre eliberarea câtorva jurnaliști și activiști ucraineni despre care s-a spus că au dispărut în peninsula Crimeea, controlată de militari ruși fără semne de identificare.
Ministrul ucrainean de interne, Arsen Avakov a spus că purtătoarea de cuvânt a grupului Automaidan, Katerina Butko, bloggera Oleksanda Riazanțeva și reportera publicației „Săptămâna Ucraineană”, Olena Maksimenko au fost reținute duminică și luni de un post de control la intrarea în Crimeea, gestionat de activiștii partidului pro-rus „Unitatea Rusiei”. Cele trei s-ar afla acum în regiunea sudică Herson.
Au reapărut și activiștii Igor Kiriușcenko care conduce filiala din Crimeea a Partidului Republican Ucrainean, Andri Șcekun, șeful Consiliului Ucrainenilor din Crimeea și Anatoli Kovalski, directorul consiliului Școlii Ucrainene din Simferopol, care au fost reținuți de structurile paramilitare locale.

Liderul în etate al tătarilor din Crimeea, Mustafa Jemilev, se află la Moscova pentru convorbiri pe marginea crizei din Ucraina.
Jemilev s-a întâlnit deja cu ambasadorii Turciei și Ucrainei în Rusia, Aydin Sezgin și Volodymyr Ielcenko, on Wednesday.
Înainte de plecarea din Crimeea, Jemilev a declarat serviciului tatar-bașkir al Radio Europa Liberă/Libertatea că s-ar putea întâlni și cu liderul rus, Vladimir Putin. Comunitatea tătarilor din Crimeea s-a pronunțat deja pentru retragerea forțelor ruse din peninsula ucraineană și păstrarea integrității teritoriale a Ucrainei.

Câteva mii de oameni s-au adunat în centrul Istanbulului pentru a lua parte la înmormântarea unui băiat de 15 ani a cărui moarte a cauzat proteste antiguvernamentale, marți. Berkin Elvan a decedat din cauza rănilor suferite la cap cu 9 luni în urmă. El a fost lovit de o canistră cu gaze lacrimogene, când trecea printr-o zonă a ciocnirilor între poliție și protestatari în drum spre magazin, în timpul protestelor de vara trecută.
Știrea decesului a cauzat noi proteste noaptea trecută în câteva orașe. Poliția a folosit din nou gaze lacrimogene și tunuri de apă pentru a-i dispersa pe protestatari. Președintele Abdullah Gul a făcut apel la calm.

Președintele sirian Bashar al-Assad și-a făcut o rară apariție în public, vizitând oamenii refugiați din cauza războiului civil de trei ani.
Assad fusese văzut în public ultima data în ianuarie, când participase la o rugăciune la o moschee la Damasc. Acum, televiziunea de stat relatează că președintele contestat a vizitat astăzi o tabără de refugiați în orașul Adra, considerat un punct de acces strategic către Damasc și scena unor ciocniri frecvente. ONU a estimat că războiul civil a făcut peste 140 de mii de victime și a forțat peste 2,3 milioane de sirieni să-și părăsească locuințele.

Vice prim-ministra afacerilor externe Natalia German a conferit despre calendarul liberalizării vizelor europene cu demnitarul responsabil de acest dosar la Comisia Europeană, dar un comunicat de presă nu dezvăluie alte detalii. Stefano Manservisi, director general al Directoratului pentru Afaceri Interne s-a aflat la Chișinău pentru a primi Ordinul de Onoare conferit de președintele Nicolae Timofti.
Propunerea liberalizării vizelor pentru cetățenii moldoveni a fost votată deja de Parlamentul European și se află în așteptarea aprobării de către țările membre ale Uniunii Europene. Comisara pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom și-a programat o vizită la Chișinău la sfârșitul lunii mai, speculându-se că atunci este așteptată și abolirea vizelor.

Premierul Iurie Leancă spune că va merge săptămâna viitoare la Kiev pentru a se întâlni cu omologul său ucrainean, Arseni Iațeniuk. Primul ministru a mai spus marți, la Chișinău, la o serată de omagiere a poetului naţional al Ucrainei, Taras Şevcenko, la 200 de ani de la naștere, că este solidar cu poporul ucrainean.
Cu o zi mai devreme, oficialul moldovean condamna la o conferință de presă separatismul cu care se confruntă noii lideri ucraineni în Crimeea, peninsula ocupată de aproximativ două săptămâni de militari ruși fără însemne distinctive.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, îl primește astăzi la Casa Albă pe premierul Ucrainei, Arseni Iațeniuk în semn de sprijin pentru noii lideri ai Ucrainei.
Întâlnirea va avea loc la o zi după rezoluția adoptată de Camera Reprezentanților din Congresul american care condamnă ocupația militară a Rusiei în Crimeea.
Statele Unite se mai află în așteptarea răspunsului la un set de întrebări trimise Rusiei la week-end pentru a vedea dacă Moscova este dispusă să rezolve criza pe cale diplomatică.

Președinția elvețiană a OSCE a anunțat că nu va trimite vreo misiune de observatori la referendumul plănuit de noile autorități pro-ruse ale Crimeei pentru alipirea peninsulei la Rusia.
Ministrul elvețian de externe Didier Burkhalter a spus că referendumul așteptat la 16 martie este „ilegal” în forma actuală.
Zeci de observatori neînarmați ai OSCE care au încercat să pătrundă în peninsulă săptămâna trecută pentru monitorizarea situației generale au fost întorși din drum cu focuri de avertisment.

Comisia Europeană a propus noi ajutoare economice pentru Ucraina în valoare de jumătate de miliard de euro în scutiri de taxe la exportul de produse inclusiv agricole pe piața comunitară.
Președintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, a spus că scutirea, dacă va fi aprobată, va fi valabilă până cel puțin la 1 noiembrie, dată până la care se dorește semnarea liberalizării comerțului cu Ucraina.
Uniunea Europeană a decis deja să semneze „imediat” capitolele politice ale Acordului de Asociere și a mai oferit Kievului un pachet de ajutoare financiare de 15 miliarde de dolari eșalonați pe câțiva ani.

Autoritățile din Malaysia spun că avionul dispărut al companiei Malaysia Airlines este căutat acum în sudul Mării Andaman, la sute de kilometri depărtare de aria căutărilor inițiale. Autoritatea aviației civile a făcut astăzi anunțul fără a oferi alte explicații.
Marea Andaman se află mult mai la vest de cursul avionului, care zbura de la Kuala Lumpur la Beijing cu 239 de oameni la bord când a dispărut cu patru zile în urmă. Vietnamul a spus între timp că reduce căutările în apele vietnameze din Marea Chinei de Sud.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a discutat cu secretarul de stat american John Kerry, la telefon, despre criza din Ucraina şi propunerile concrete pe care le au Rusia şi America pentru a detensiona situaţia. Este ceea ce a informat ministerul de externe de la Moscova, Washingtonul nu a comentat încă.

Luni, Departamentul de stat informa că administraţia americană a prezentat Moscovei o serie de propuneri concrete care ar demonstra voinţa Rusiei de a găsi o soluţie diplomatică. Anterior însă Lavrov afirmase că propunerile americane nu sunt acceptabile. Şi informase că John Kerry refuzase invitaţia de a veni la Moscova pentru consultări.