Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care recunoaște regiunea Crimeea a Ucrainei ca stat suveran și independent. Decretul „privind recunoașterea Republicii Crimeea”, publicat pe site-ul Kremlinului, intră în vigoare de astăzi și invocă „voința exprimată de popoarele Crimeii la referendumul din 16 martie”. Liderul de la Kremlin i-a atribuit orașului Sevastopol „un statut special”, fără să facă și alte precizări.

Statele Unite și Uniunea Europeană au condamnat referendumul de duminică din Crimeea, declarându-l ilegal, atât prin prisma legislației ucrainene, cât și a celei internaționale. Tot astăzi, Washingtonul și Bruxellesul au impus sancțiuni mai multor oficialități ruse și ucrainene în legătură cu organizarea referendumului.

Premierul Moldovei, Iurie Leancă, a reconfirmat sprijinul Moldovei privind suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a pledat pentru menținerea stabilității în regiune, neadmiterea tensiunilor și depășirea actualei crize exclusiv pe căi pașnice. Leancă s-a întâlnit astăzi la Kiev cu omologul său ucrainean, Arseni Iaţeniuk. Potrivit unui comunicat de presă al guvernului moldovean, premierul a spus că Moldova califică drept ilegal așa-numitul „referendum” desfășurat ieri în peninsula Crimeea, deoarece acesta contravine constituției Ucrainei și normelor de drept internațional.

Arseni Iaţeniuk a remarcat că sunt multe probleme care urmează să fie rezolvate în comun. „Întrevederea de astăzi este foarte importantă și semnifică un nou început în consolidarea relațiilor bilaterale. Vom merge împreună pe drumul integrării europene”, a declarat șeful executivului de la Kiev. Cei doi politicieni au vorbit si despre situația din regiunea transnistreană și s-a spus ca este nevoie să se continue negocierile pentru identificarea statutului special al regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova.

Secretarul Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, Andrei Parubii, și președintele interimar, Olexandru Turcinov, au anunțat in Parlamentul de la Kiev mobilizarea parțială a unui număr de 40 de mii de rezerviști. Domnul Parubii a spus ca in sudul şi estul Ucrainei au loc provocări făcute nu numai de cetățeni ruși, dar si de „angajați ai unităților de elită”, care ar încerca sa pună in practică un scenariu asemănător cu cel din Ucraina in regiunile din sud-estul țării sale.

Declarațiile vin după ce Republica Autonomă a Crimeii, parte a statului ucrainean, și-a proclamat independența și a depus cerere oficială de a deveni parte componentă a Federației Ruse. Parlamentul regional, declarat nelegitim de către Rada Supremă de la Kiev, a sprijinit aceste măsuri la o sesiune specială astăzi, la o zi după referendumul la care locuitorii peninsulei ar fi votat covârșitor pentru alipirea la Rusia.

Referendumul din peninsula ocupată de peste două săptămâni de militari ruși fără însemne distinctive nu este recunoscut de către puterile occidentale.

Președintele american Barack Obama a declarat la Casa Alba că Statele Unite continuă să sprijine Ucraina și integritatea ei teritorială. El a precizat că sancțiunile împotriva Rusiei pot fi extinse dacă situația o cere dar și-a exprimat opinia că mai exista șansa unei soluții diplomatice:

„Rusia trebuie să accepte trimiterea de observatori internaționali în Ucraina, să-și retragă trupele și să negocieze direct cu conducerea de la Kiev care a arătat deschidere către o reformă constituțională in perioada în care se îndreaptă spre alegerile din aceasta primăvara.”

Anterior acestei declarații, Barack Obama a ordonat înghețarea conturilor a 11 oficialități ruse si ucrainene, inclusiv doi consilieri ai președintelui Vladimir Putin, in legătura cu ocuparea Crimeii. Printre cei împotriva cărora au fost impuse sancțiuni se numără ex-președintele Viktor Ianukovici și consilierii președintelui rus Vladislav Surkov si Serghei Glaziev, vicepremierul rus Dmitri Rogozin și președintele Consiliului Federației Valentina Matvienko.

„Acțiunile de astăzi sunt menite sa transmită un mesaj clar guvernului rus că există consecințe pentru acțiunile care violează suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei, inclusiv acțiunile prin care au sprijinit un referendum ilegal pentru separarea Crimeii”, se arata in declarația Casei Albe.

21 de oficiali ruși și ucraineni se află pe lista aprobată astăzi de miniștrii de externe UE ai celor care vor fi privați de dreptul de viză și ale căror conturi în bănci europene vor putea fi blocate de țările membre.

Pe lângă 8 oficiali din Crimeea se numără 10 parlamentari ruși și 3 înalți militari din cadrul Flotei de la Marea Neagră. Pe contul său de Twitter, ministrul lituanian de externe Linan Likevicius a spus că în zilele următoare vor fi luate noi măsuri. Se așteaptă mărirea listei cu persoane din anturajul președintelui Vladimir Putin.

Catherine Ashton, coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene a spus că Uniunea trebuie sa trimită „cele mai puternice semnale Rusiei” prin impunerea de sancțiuni. „Condamnăm cu tărie organizarea acestui referendum, este ilegal și încalcă constituția Ucrainei. Reamintim că desfășurarea de trupe rusești este o violare a angajamentelor internaționale asumate de Rusia. Și, subliniez, Uniunea Europeana nu poate recunoaște rezultatele unui referendum ținut în aceste condiții”.

Pe lista celor împotriva cărora a impus sancțiuni Uniunea Europeana nu se află nici ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, şi nici președintele Rusiei, Vladimir Putin.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, care se afla și el pe lista celor 11 oficialități ruse cărora li se interzice intrarea in Statele Unite si li se îngheață conturile, a scris pe un mesaj Twitter că „tovarășul Obama” nu va putea să facă nici un rău celor care nu au conturi în străinătate. Prim vicepremierul din Crimeea, la rândul său a spus, citat de agenția rusa de știri Interfax că sancțiunile americane nu vor împiedica Crimeea să adere la Rusia.

Ministrul suedez de externe Carl Bildt, unul dintre inițiatorii şi susținătorii Parteneriatului Estic al Uniunii Europene a declarat astăzi că pe lista persoanelor supuse sancțiunilor europene se vor afla acei politicieni din Duma de stat care au luat decizia de a desfășura efective militare in Crimeea, dar că cel mai important lucru pe care îl are de făcut Uniunea pentru a-și arăta sprijinul pentru noile autorități de la Kiev este să semneze in aceasta săptămână partea politică a acordului de asociere cu Ucraina.

Alianța Nord Atlantică a avertizat Rusia sa nu ia nici o măsură care să duca la anexarea Crimeii. Într-un comunicat al Alianței se arată că NATO consideră referendumul de ieri din Crimeea „ilegal și nelegitim” și că referendumul a avut loc în condiții care îl lipsesc de „credibilitate”. Alianța cere Rusiei să își înceteze activitățile militare împotriva Ucrainei.

Ucraina și-a rechemat ambasadorul din Rusia pentru consultări. Rechemarea ambasadorului Kievului are loc la o zi după ce guvernul pro-rus din Crimeea a organizat o pretinsă consultare publică în care 95% dintre votanți s-ar fi declarat pentru alipirea la Rusia.

Parlamentul Crimeii a votat, luni, pentru naționalizarea companiilor de gaze Chornomornaftogaz si Ukrtransgaz, potrivit Reuters. Un oficial din Crimeea a anunțat încă de săptămâna trecută că după preluarea controlului asupra Chornomornaftohaz, aceasta ar putea fi vânduta unei companii din Rusia, precum Gazprom.

Ultimul președinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, s-a declarat în favoarea referendumului din Crimeea, la care 96,77% dintre votanți s-au pronunțat pentru alipirea acestui teritoriu la Federația Rusă si consideră că astfel s-a reparat, cităm „o eroare istorica”, scrie agenția rusă de știri Interfax. Peninsula strategică majoritar rusofonă a fost cedată Ucrainei în anul 1954 de liderul sovietic de atunci, Nikita Hrușciov, pe când Rusia si Ucraina făceau parte din URSS. „Daca atunci Crimeea a fost incorporată Ucrainei in conformitate cu legile sovietice, adică după legile Partidului (Comunist al URSS), fără ca oamenii sa fie întrebați, acum poporul a corectat acea eroare”, este de părere Gorbaciov, potrivit agenției Interfax.

Președintele Partidului National-Liberal din Romania, Crin Antonescu, a declarat astăzi că Ucraina se află în fața unei agresiuni militare din partea Federației Ruse, iar referendumul din Crimeea este ilegitim din punct de vedere al dreptului internațional. In plus, acesta spune că „indiferent de presiunile politice, militare sau economice pe care Federația Rusă le folosește sau le va folosi in aceste zile, avem nevoie de fermitatea Statelor Unite ale Americii in apărarea integrității teritoriale a Ucrainei”, scrie site-ul Hotnews.ro.

Statele Unite au numit un nou emisar special pentru Siria. Este vorba de Daniel Rubinstein, care vorbește fluent araba şi a deținut poziții in ambasadele americane din Israel, Iordania, Irak , Tunisia si Siria. Secretarul de stat american John Kerry a anunțat ca noul emisar american va merge in regiune săptămâna viitoare şi a caracterizat războiul din Siria, care intră în cel de-al 4 lea an, drept „o provocare dificila pentru orice diplomat”. In declarația secretarului de stat se mai arata ca Statele Unite promit sa susțină mai eficient „opoziția moderată”, sa acționeze împotriva extremiștilor din regiune şi sa abordeze mai eficient criza umanitara din aceasta țara născuta ca urmare a războiului civil care a făcut până acum peste 150 de mii de morți.

Șeful comisiei Națiunilor Unite care a investigat situația drepturilor omului din Coreea de Nord a spus că regimul de la Fenian este răspunzător de atrocități și crime împotriva umanității asemănătoare celor naziste, celor din perioada apartheid-ului din Africa de Sud si a Khmerilor Roșii din Cambodgia.

Michael Kirby a făcut declarația la Geneva, după ce luna trecuta a dat publicității un raport de 400 de pagini in care documentează abuzurile făcute de regimul nord coreean. In opinia ambasadorului Kirby „gravitatea, amploarea, durata si natura atrocităţilor de nedescris” dovedesc un stat totalitar cum nu mai este altul in lumea contemporană”.

Ambasadorul Coreii de Nord a parasit lucrarile comisiei în semn de protest. China, care are drept de veto in Consiliul de Securitate ONU a respins raportul şi a cerut aducerea cazului in fata Curtii Penale Internaționale.

Catherine Ashton, coordonatoarea politicii externe europene, a cerut din nou Rusiei să înceapă un dialog direct cu Ucraina şi să accepte observatori OSCE în Ucraina - măsuri ce ar putea evita adâncirea crizei şi extinderea sancţiunilor, aprobate deja de miniştrii de externe ai Uniunii Europene.
Ashton a mai anunţat la o conferinţă de presă că pe 21 martie, Ucraina va semna partea politică din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, Uniunea cere noii conduceri de la Kiev să garanteze alegeri libere şi democratice şi mai ales să ţină cont de interesele legitime ale tuturor cetăţenilor ţării, din est şi vest.

21 de oficiali ruși și ucraineni vor fi privați de dreptul de viză pentru ţările Uniunii Europene iar conturile lor bancare vor putea fi blocate de țările UE.
Pe lângă 8 oficiali din Crimeea se numără 10 parlamentari ruși și 3 înalți militari din cadrul Flotei de la Marea Neagră.

Presedintele american Barack Obama a declarat la Casa Alba ca Statele Unite continua să sprijine Ucraina si integritatea teritorială a ţării. El a precizat ca sancţunile împotriva Rusiei pot fi extinse dacă situaţia o cere dar şi-a exprimat opinia că mai exista şansa unei soluţii diplomatice: Rusia trebuie sa accepte trimiterea de observatori internaţionali în Ucraina, să-şi retraga trupele şi să negocieze direct cu conducerea de la Kiev (pe care Moscova nu o recunoaşte drept legitimă).

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a ordonat înghețarea conturilor a șapte oficialităţi ruse, între care doi consilieri prezidenţiali, în legatură cu ocuparea Crimeii.

Republica Autonomă a Crimeei, parte a statului ucrainean, și-a proclamat independența și a depus cerere oficială de a deveni parte componentă a Federației Ruse. Parlamentul regional, declarat nelegitim de către Rada Supremă de la Kiev, a sprjinit aceste măsuri la o sesiune specială astăzi, la o zi după referendumul la care locuitorii peninsulei ar fi votat covârșitor pentru alipirea la Rusia.
Referendumul din peninsula ocupată de peste două săptămâni de militari ruși fără însemne distinctive nu este recunoscut de către puterile occidentale. Parlamentul de la Kiev a aprobat un decret prezidențial pentru mobilizarea parțială a 40 de mii de rezerviști.

Înaintea reuniunii de la Bruxelles a miniştrilor de externe ai Uniunii Europene, șeful diplomației poloneze, Radoslaw Sikorski, a declarat că „în locul unei de-escaladări a crizei, asistăm la un „Anschluss" al Crimeei, care nu poate rămîne fără răspuns din partea comunității internaționale”. Referendumul din Crimeea nu este legal, nu va fi recunoscut de comunitatea internaţională, a mai spus Sikorski, iar Uniunea Europeană va face ce a promis că va face în acest caz.

Rusia a propus astăzi crearea unui așa-numit „grup de sprijin” pentru medierea crizei din Ucraina, în timp ce Statele Unite și Uniunea Europeană se pregătesc să impună sancțiuni împotriva Moscovei pentru încălcarea suveranității statului vecin de la vest.
Ministerul rus de externe a spus într-o declarație astăzi că acest grup trebuie să recunoască dreptul Crimeii să-și hotărască viitorul în conformitate cu rezultatele referendumului de duminică.
Moscova mai spune că acest grup ar trebui să elaboreze o rezoluție a Consiliului de Securitate ONU în care să prevadă că neutralitatea militară a Ucrainei este garantată de Rusia, Uniunea Europeană, Statele Unite.

Premierul moldovean Iurie Leancă, însoțit de vice-premierul pentru economie Valeriu Lazăr, se află astăzi la Kiev pentru convorbiri cu autoritățile ucrainene pe findalul crizei din Crimeea. Cei doi oficiali moldoveni urmează să aibă întrevederi cu premierul Arseni Iațeniuk, spicherul și președintele interimar, Oleksandr Turcinov, deputații Vitali Klitschko și Petro Poroșenko.
Este prima vizită a unui premier din CSI la Kiev pentru covorbiri cu noua conducere pro-europeană, după fuga președintelui pro-rus, Victor Ianukovici în Rusia luna recută. Autoritățile moldovene s-au pronunțat de mai multe ori în ultimele zile și săptămâni în sprijinul integrității teritoriale a Ucrainei.

Forțele speciale americane au preluat controlul unui tanc petrolier care fusese încărcat cu țiței într-un port ocupat de rebeli în estul Libiei. Departamentul de Stat a spus că nimeni nu a avut de suferit în timpul operațiunii de astă noapte în apele internaționale la sud-est de Cipru. Operațiunea a avut loc la cererea guvernelor Libiei și Ciprului și a fost autorizată de președintele Barack Obama.
Comunicatul Departamentului de Stat mai spune că vasul sub pavilion nord-coreean fusese sechestrat luna aceasta de trei libieni înarmați și încărcat ilegal în portul As-Sidra controlat de rebeli. Parlamentul libian l-a demis săptămâna trecută pe premirul Ali Zeidan după ce forțele navale libiene n-au reușit să oprească transportul.

Australia a acceptat să conducă operațiunile de căutare din sudul Oceanului Indian a avionului malaezian dispărut pe 8 martie cu 239 de oameni la bord. Premierul Toby Abbott a spus că Australia a răspuns unei cereri din partea Malaeziei. Anchetatori dispariției cred acum că sistemele de comunicare și semnalizare ale avionului au fost închise în mod deliberat și că aeronava și-a continuat zborul pe un traseu nou, timp de aproximativ șapte ore după dispariția de pe radare.
26 de țări participă la căutarea avionului, din Thailanda până în din Kazahstan și Turkmenistan înspre nord și în Oceanul Indian către Australia înspre sud.

Președintele american Barack Obama urmează să poarte convorbiri astăzi la Casa Albă cu președintele Autorității Palestiniene, Mahmud Abbas, în vreme ce se apropie termenul de 29 aprilie convenit anterior pentru a se ajunge la un acord de pace cadru în Orientul Mijlociu.
Duminică, secretarul de stat american John Kerry i-a cerut lui Abbas „să ia deciziile dificile de care va fi nevoie” pentru a se ajunge la un acord. Kerry a readus Israelul și palestinienii la masa negocierilor pe 29 iulie trecut, după o pauză de trei ani. Dar nici una dintre părți nu pare să fi avansat spre depășirea divergențelor în disputa de peste șase decenii, care vizează delimitarea granițelor, asigurarea securității, soarta refugiaților palestinieni și statutul Ierusalimului.

La Bruxelles, înainte de reuniunea miniştrilor de externe ai Uniunii Europene, ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a declarat că „În locul unei de-escaladări a crizei, asistăm la un „Anschluss" al Crimeei, care nu poate rămîne fără răspuns din partea comunității internaționale”. Referendumul din Crimeea nu este legal, nu va fi recunoscut de comunitatea internaţională, a mai spus Sikorski, iar Uniunea Europeană va face ce a promis că va face în acest caz.

Miniştrii de externe europeni urmează să discute posibile sancţiuni împotriva Rusiei, începând cu îngheţări de conturi şi interdicţii de a călători în ţările Uniunii Europene. Duminică seară, după referendumul din Crimeea, ministrul german de externe Franz-Walter Steinmeier insista însă pe sancţiuni care să lase deschisă „posibilitatea dialogului cu Rusia".