Statele Unite și Uniunea Europeană au condamnat anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și au spus că nu o vor recunoaște.

Casa Albă de la Washington a spus prin purtătorul de cuvânt Jay Carney că anexarea semnată astăzi la Moscova de președintele rus, Vladimir Putin reprezintă "o amenințare la adresa păcii și securității internaționale” și că Statele Unite vor impune Rusiei noi sancțiuni.

Uniunea Europeană a difuzat o declarație în care spune că ”nu recunoaște și nu va recunoaște” alipirea Crimeii și orașului Sevastopol, pe care Moscova dorește să le facă entități ale Federației Ruse.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov spune că sancțiunile occidentale menite să pedepsească Rusia pentru intervenția în Crimeea „sunt inacceptabile” și nu vor rămâne fără răspuns.

Lavrov i-a transmis acest mesaj secretarului de stat american, John Kerry în timpul unei convorbiri telefonice după anexarea oficială de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea și orașului Sevastopol.

Statele Unite și Uniunea Europeană au impus deja restricții de circulație și au înghețat conturile unui număr de 30 de cetățeni ruși și ucraineni din cauza anexării Crimeii.

Premierul grec, Antonis Samaras a cărui țară deține președinția Uniunii Europene spune că va vizita Republica Moldova la 28 aprilie.

Potrivit Agerpres, Samaras a făcut anunțul la o întrevedere avută astăzi la Atena cu premierul României, Victor Ponta.

Premierul grec a mai spus că țara sa ar vrea ca Acordul de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană parafat la Vilnius în noiembrie trecut să se „materializeze” cât mai repede.

Uniunea Europeană și-a stabilit sfârșitul verii ca dată țintă a semnării acordului cu Republica Moldova. Dar Chișinăul sprijinit de București solicită semnarea mai grabnică.

Premierul Ucrainei, Arseni Iațeniuk a declarat că disputa țării sale cu Rusia a intrat într-o „fază militară”, acuzând militarii ruși din Crimeea anexată că ar fi tras în cei ucraineni și comis „o crimă de război”.

Purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Vladislav Selezniov, a declarat agenției Reuters că „forțe necunoscute, echipate complet și cu fețele acoperite” au atacat o bază de lângă Simferopol, un militar ucrainean fiind ucis și un ofițer rănit.

Incidentul are loc la câteva ore după ce președintele rus, Vladimir Putin a semnat la Moscova tratatele de anexare a peninsulei ucrainene Crimeea și orașului Sevastopol pentru a deveni entități ale Federației Ruse.

Statele Unite și aliații lor din NATO au acuzat Rusia că i-a luat „cu japca” Crimeea Ucrainei și au avertizat Moscova cu înăsprirea sancțiunilor.

Vorbind la Varșovia, vicepreședintele american Joe Biden a avertizat că izolarea internațională a Rusiei se va accentua și a dat asigurări că Statele Unite vor lua măsuri de întărire a apărării colective a țărilor NATO împotriva unei eventuale agresiuni rusești.

Marea Britanie a anunțat suspendarea integrală a cooperării militare cu Rusia. Cancelara Germaniei Angela Merkel a spus că întregul proces de anexare a Crimeii a fost ilegal. Președintele francez, Francois Hollande a spus că trebuie să urmeze un răspuns „ferm” din partea Uniunii Europene.

Președintele moldovean Nicolae Timofti a declarat că Federația Rusă ar face o greșeală, prejudiciindu-și și mai mult statutul internațional, dacă ar lua măsuri pentru anexarea regiunii transnistrene după Crimeea.

La o conferință de presă la doi ani de mandat, Timofti a comentat cererea trimisă Moscovei de liderul Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla să țină cont de regiunea transnistreană când elaborează legi care să-i permită Rusiei anexarea de teritorii.

Timofti a mai spus la conferința de presă că se va întâlni miercuri la Iași cu președintele român Traian Băsescu pentru a lua în discuție criza din Ucraina.

Premierul Iurie Leancă spune că anexarea Crimeii de către Rusia cauzează îngrijorări în Republica Moldova, care cunoaște separatismul din experiența proprie.

Leancă a făcut declarația la televiziunea BBC, unde a fost întrebat dacă împărtășește îngrijorarea președintelui român, Traian Băsescu că Republica Moldova s-ar afla în mare pericol.

Vorbind după revenirea dintr-o vizită la Kiev, Leancă a mai spus că Republica Moldova nu recunoaște legitimitatea referendumului de secesiune a Crimeii și sprijină mai departe integritatea teritorială a Ucrainei.

Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin a declarat că Ucraina ar fi început izolarea regiunii transnistrene și că aceasta se va accentua dacă Republica Moldova semnează Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Potrivit Itar-Tass, Rogozin a mai anunțat că guvernul de la Moscova va organiza joi o ședință pentru a asigura regimul transnistrean că va „supraviețui blocadei economice”.

Oficialul rus care este și emisar al Kremlinului pentru regiunea transnistreană a mai acuzat Ucraina că ar fi închis granița pentru toți bărbaţii între 18 și 65 de ani din regiune care deţin cetățenie rusă.

Un website al islamiștilor ceceni a postat o declarație în care se spune că liderul rebelilor, Doku Umarov a „devenit martir”.

Declarația publicată de Kavkaz Țentr nu oferă detalii despre locul morții lui Umarov.

Speculații despre moartea lui Umarov apăruseră și în anii precedenți, dar este pentru prima dată când o asemenea informație este relatată de un site al rebelilor. Umarov este responsabil de o serie de atacuri care au țintit în guvernul Rusiei și aliaților acestuia în turbulenta regiune nord-caucaziană a Federației Ruse.

Vicepreședintele american Joe Biden a declarat că izolarea internațională a Rusiei se va accentua în urma anexării peninsulei ucrainene Crimeea.
Vorbind la Varșovia alături de premierul polonez Donald Tusk, Biden a spus că evenimentele din Ucraina sunt „aproape de necrezut” și că Rusiei i-ar putea fi impuse noi sancțiuni din partea Statelor Unite și Uniunii Europene. Vicepreședintele american a spus că se află în Polonia pentru a reafirma angajamentele de apărare reciprocă între țările NATO.
Biden, care va călători mâine la Vilnius, a făcut declarațiile la scurt timp după ce președintele rus Vladimir Putin și liderii secesioniști din Crimeea au semnat la Moscova tratatele de anexare a peninsulei Crimeea și orașului Sevastopol la Federația Rusă.

La Kiev, înainte ca președintele Rusiei să-și fi pronunțat discursul în fața camerelor reunite ale Parlamentului de la Moscova, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a pronunțat o alocuțiune televizată în care s-a adresat direct regiunilor de est ale ţării şi minorităţii rusofone. El a promis o descentralizare a administraţiei şi mai multe fonduri pentru regiuni, a spus că limba rusă va rămâne a doua limbă oficială în zonele unde rusofonii sunt majoritari şi, în general, a promis că guvernul său va respecta drepturilor tuturor minorităţilor. Totodată, Iaţeniuk a declarat că în acest moment nu se pune problema unei apropieri a Ucrainei de NATO.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat tratatele pentru a primi doi subiecți noi în componența Federației Rusie: Republica Crimeea și orașul Sevastopol amplasat în sud-vestul peninsulei. Ceremonia de semnare a fost precedată de un discurs rostit de Putin în fața Adunării Federale, la care liderul rus și-a exprimat încrederea că Parlamentul rus va îndeplini în curând toate procedurile legate de primirea Crimeii și Sevastopolului.
Liderul rus a spus că decizia sa se bazează pe rezultatele referendumului din Crimeea, unde locuitorii peninsulei ucrainene aflate de peste două săptămâni sub controlul militarilor ruși fără însemne de identificare, ar fi votat covârșitor duminică pentru alipirea la Rusia.
Vladimir Putin a insistat în timpul discursului că referendumul, nerecunoscut de comunitatea internațională, este legitim și că peninsula ucraineană a fost istoric pământ rusesc. Putin a mai declarat că Rusia nu dorește dezbinarea Ucrainei mai departe. Dar a repetat că nu recunoaște liderii actuali de la Kiev.

Preşedintele Moldovei, Nicolae Timofti, a anunţat pentru aceasta dimineaţa la Chisinau o conferinţă de presa pe teme „de actualitate”, unde se aşteapta o declaratie legata de situatia din regiune, dupa referendumul din Crimeea si dupa ce Rusia a recunoscut „independenta Republicii Crimeea”.

Premierul Moldovei, Iurie Leancă, a reconfirmat ieri la Kiev sprijinul Moldovei pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a pledat pentru menținerea stabilității în regiune, neadmiterea tensiunilor și depășirea actualei crize exclusiv pe căi pașnice. Leancă s-a întâlnit cu omologul său ucrainean, Arseni Iaţeniuk. Potrivit unui comunicat de presă al guvernului moldovean, premierul a spus că Moldova califică drept ilegal așa-numitul „referendum” desfășurat în peninsula Crimeea, deoarece acesta contravine constituției Ucrainei și normelor de drept internațional.

Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, se va adresa astazi camerelor reunite ale Parlamentului de la Moscova în legatura cu situatia din Crimeea. Discursul liderului rus va avea loc la ora 13.00, ora Chisinaului. Discursul survine dupa ce ieri, Vladimir Putin a semnat recunoaşterea independenţei Crimeii de Ucraina, dupa ce parlamentul regional şi-a declarat independenţa şi a cerut oficial alipirea la Rusia. Statele Unite si Uniunea Europeana au impus luni sancţiuni împotriva unor oficialități ruse, ucrainene si din Crimeea şi la adresa unor firme rusesti de armament, pentru invadarea Crimeii de catre trupe rusesti fara insemne. Occidentul şi Republica Moldova au declarat ca nu recunosc rezultatele referendumului de la sfirşitul săptămînii din Crimeea, unde 97% din alegători ce au participat la vot şi-au exprimat opţiunea pentru independenţa, pentru ca el contravine Constitutiei Ucrainei si normelor internationale.

La Kiev, preşedintele interimar Olexandr Turcinov a explicat aseara intr-un discurs catre naţiune televizat de ce a mobilizat 40 de mii de rezervisti, ca urmare a ocupării Crimeii de catre trupe ruseşti, susţinerii de catre Moscova a refernedumului pentru anexarea peninsulei la Rusia si masarii de trupe ruseşti la graniţele Ucrainei. Preşedintele interimar a vorbit despre „visul imperial” al liderilor de la Kremlin care ameninţă Ucraina cu „un razboi total”. In opinia lui Turcinov reacţia si agresivitatea Moscovei sunt cauzate de „teama existenţei unei Ucraine democratice si prospere”. Turcinov a mai acuzat Rusia ca „trimite provocatori si pogromişti” in Ucraina şi finanţează „trădători si separatişti” pentru a fărimiţa ţara. Preşedintele interimar de la Kiev a mai spus că ucrainienii care incita la dezordini in ţara vor fi aduşi in faţa instanţelor pentru „trădare” si „colaborare cu un agresor inarmat”.

Vicepreşedintele american Joe Biden va ajunge astazi la Varşovia, unde incepe o vizita de doua zile in Polonia şi Lituania, ca urmare a evolutiilor de ultima ora din Ucraina. Astazi, pe agenda vicepreşedintelui american se află convorbiri cu premierul polonez Donald Tusk şi cu preşedintele Bronislaw Komorowski. Tot la Varşovia, Biden se va intilni separat şi cu preşedintele Estoniei, Tomas Hendrik Ilves. Apoi, la Vilnius, vicepreşedintele american are intrevederi cu presedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, şi cu preşedintele Letoniei, Andris Berzins. Turneul domnului Biden in ţări ale Alianţei Nord Atlantice din vecinătatea Rusiei face parte din campania Statelor Unitre de a convinge Rusia să renunţe la politica sa actuala fata de Ucraina.

La Viena se reiau astazi convorbirile intre cele șase puteri ale lumii si Teheranul in legatura cu programul nuclear iranian. Intrevederea de astazi are loc pe fundalul creşterii neincrederii între părti, dupa ce Teheranul a acuzat agentiile de informatii occidentale că ar ar fi sabotat una din instalatiile sale nucleare, cea de la Arak. La aceasta instalaţie, daca va fi finalizată, se va putea prodice plutoniu, material necesar pentru construirea de arme nucleare. In trecut Iranul a acuzat Israelul si Statele Unite că ar întreprinde operaţiuni sub acoperire pentru a paraliza programul său nuclear.

In Azerbaijan, un tribunal din localitatea nordica Şaki a condamnat doi lideri ai unor partide de opozitie la șapte si respectiv cinci ani de inchisoare, pentru ceea ce Procuratura a numit organizarea de proteste in masa in localitatea Ismaili in ianuarie anul trecut. Impreuna cu cei doi lideri de partide au mai fost condamnaţi la închisoare intre doi ani şi jumătate si opt ani, alti opt participanţi la protestele în care se cerea demisia guvernatorului regional. Ambasada Statelor Unite in Azerbaijan a calificat cazurile drept „motivate politic” şi a spus că acuzarea nu s-a bazat „pe dovezi”. Azerbaijanul face parte din Parteneriatul Estic al Uniunii Europene impreuna cu Moldova, Ucraina, Georgia şi Armenia.

Australia a acceptat să conducă operațiunile de căutare din sudul Oceanului Indian a avionului malaezian dispărut pe 8 martie cu 239 de oameni la bord. Premierul Toby Abbott a spus că Australia a răspuns unei cereri din partea Malaeziei. Anchetatori dispariției cred acum că sistemele de comunicare și semnalizare ale avionului au fost închise în mod deliberat și că aeronava și-a continuat zborul pe un traseu nou, timp de aproximativ șapte ore după dispariția de pe radare.
26 de țări participă la căutarea avionului, din Thailanda până în din Kazahstan și Turkmenistan înspre nord și în Oceanul Indian către Australia înspre sud.

Congresul SUA a atras atentia Pentagonului că este prea optimist atunci cand vorbeste de realizarea la timp a scutului-antiracheta in Europa. Problemele intalnite in lucrul cu ultima generatie de rachete balistice, dar si problemele legate de achizitii, au condus la intarzieri in realizarea fazelor doi si trei din proiect prevazute a fi finalizate in 2015 si 2018, Pentagonul vorbind acum de 2020. Baza de la Deveselu din Romania va gazdui interceptori anti-racheta, o componenta a scutului american care include facilitati in Turcia, Polonia, Spania sau Marea Mediterana, informeaza site-ul Hotnews.ro.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care recunoaște regiunea Crimeea a Ucrainei ca stat suveran și independent. Decretul „privind recunoașterea Republicii Crimeea”, publicat pe site-ul Kremlinului, intră în vigoare de astăzi și invocă „voința exprimată de popoarele Crimeii la referendumul din 16 martie”. Liderul de la Kremlin i-a atribuit orașului Sevastopol „un statut special”, fără să facă și alte precizări.

Statele Unite și Uniunea Europeană au condamnat referendumul de duminică din Crimeea, declarându-l ilegal, atât prin prisma legislației ucrainene, cât și a celei internaționale. Tot astăzi, Washingtonul și Bruxellesul au impus sancțiuni mai multor oficialități ruse și ucrainene în legătură cu organizarea referendumului.

Premierul Moldovei, Iurie Leancă, a reconfirmat sprijinul Moldovei privind suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a pledat pentru menținerea stabilității în regiune, neadmiterea tensiunilor și depășirea actualei crize exclusiv pe căi pașnice. Leancă s-a întâlnit astăzi la Kiev cu omologul său ucrainean, Arseni Iaţeniuk. Potrivit unui comunicat de presă al guvernului moldovean, premierul a spus că Moldova califică drept ilegal așa-numitul „referendum” desfășurat ieri în peninsula Crimeea, deoarece acesta contravine constituției Ucrainei și normelor de drept internațional.

Arseni Iaţeniuk a remarcat că sunt multe probleme care urmează să fie rezolvate în comun. „Întrevederea de astăzi este foarte importantă și semnifică un nou început în consolidarea relațiilor bilaterale. Vom merge împreună pe drumul integrării europene”, a declarat șeful executivului de la Kiev. Cei doi politicieni au vorbit si despre situația din regiunea transnistreană și s-a spus ca este nevoie să se continue negocierile pentru identificarea statutului special al regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova.

Secretarul Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, Andrei Parubii, și președintele interimar, Olexandru Turcinov, au anunțat in Parlamentul de la Kiev mobilizarea parțială a unui număr de 40 de mii de rezerviști. Domnul Parubii a spus ca in sudul şi estul Ucrainei au loc provocări făcute nu numai de cetățeni ruși, dar si de „angajați ai unităților de elită”, care ar încerca sa pună in practică un scenariu asemănător cu cel din Ucraina in regiunile din sud-estul țării sale.

Declarațiile vin după ce Republica Autonomă a Crimeii, parte a statului ucrainean, și-a proclamat independența și a depus cerere oficială de a deveni parte componentă a Federației Ruse. Parlamentul regional, declarat nelegitim de către Rada Supremă de la Kiev, a sprijinit aceste măsuri la o sesiune specială astăzi, la o zi după referendumul la care locuitorii peninsulei ar fi votat covârșitor pentru alipirea la Rusia.

Referendumul din peninsula ocupată de peste două săptămâni de militari ruși fără însemne distinctive nu este recunoscut de către puterile occidentale.

Președintele american Barack Obama a declarat la Casa Alba că Statele Unite continuă să sprijine Ucraina și integritatea ei teritorială. El a precizat că sancțiunile împotriva Rusiei pot fi extinse dacă situația o cere dar și-a exprimat opinia că mai exista șansa unei soluții diplomatice:

„Rusia trebuie să accepte trimiterea de observatori internaționali în Ucraina, să-și retragă trupele și să negocieze direct cu conducerea de la Kiev care a arătat deschidere către o reformă constituțională in perioada în care se îndreaptă spre alegerile din aceasta primăvara.”

Anterior acestei declarații, Barack Obama a ordonat înghețarea conturilor a 11 oficialități ruse si ucrainene, inclusiv doi consilieri ai președintelui Vladimir Putin, in legătura cu ocuparea Crimeii. Printre cei împotriva cărora au fost impuse sancțiuni se numără ex-președintele Viktor Ianukovici și consilierii președintelui rus Vladislav Surkov si Serghei Glaziev, vicepremierul rus Dmitri Rogozin și președintele Consiliului Federației Valentina Matvienko.

„Acțiunile de astăzi sunt menite sa transmită un mesaj clar guvernului rus că există consecințe pentru acțiunile care violează suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei, inclusiv acțiunile prin care au sprijinit un referendum ilegal pentru separarea Crimeii”, se arata in declarația Casei Albe.