Președintele Franței, François Hollande, a declarat că summitul UE-Rusia programat pentru luna iunie va fi anulat, din cauza anexării Crimeii. Ajuns la reuniunea liderilor UE, de joi, la Bruxelles, Hollande a numit anexarea peninsulei ucrainene de către Rusia drept „inacceptabilă” și a subliniat că relațiile politice ale UE cu Moscova sunt suspendate. Liderul francez a adăugat că participanții la summit vor discuta extinderea sancțiunilor individuale pentru politicieni, cinovnici și oameni de afaceri ruși. Anterior, UE a pus pe o „listă neagră” 21 de oficialități ruse și ucrainene în legătură cu anexarea regiunii ucrainene Crimeea de către Rusia.

Cel puţin trei nave militare ucrainene din portul Sevastopol au fost acaparate de forţele pro-ruseşti, a declarat şeful serviciului de presă al Ministerului Apărării Ucrainei în Crimea, Vladislav Selezniov. Potrivit lui, militari ruși au bararat accesul spre nava „Ternopol” în timpul acaparării acesteia. Selezniov a menționat că atacatorii au folosit grenade asurzitoare și fumigene, și că au răsunat și focuri de armă. De asemenea, au fost acaparate navele „Luțk” și „Hmelnițki”. Rămâne neclară situația unei alte nave a flotei ucrainene – „Slavutici”.

Șeful-adjunct al autoproclamatului guvern al Crimeii, Rustam Temirgaliev, a declarat joi că așa numitele forțe de autoapărare controlează mai mult de jumătate din unitățile militare ucrainene din peninsulă.

În Ucraina are loc mobilizarea rezerviştilor, în legătură cu ocupaţia militară rusă din Crimeea. Comandantul adjunct al districtului militar Harkov a spus că rezerviștii se vor alătura recent înființatei Gărzi naționale. La Harkov au fost mobilizați 1000 de rezerviști. Garda naţională, în întreaga ţară, numără 40 de mii de persoane.

În Georgia, aproape 300 de şoferi de microbuze au protestat în localitatea Rustavi împotriva deciziei administraţiei de a angaja o nouă companie de transport, care le va face concurenţă. Majoritatea şoferilor din Rustavi şi-au cumpărat microbuzele cu bani împrumutaţi de la stat.

La Kabul, în capitala afganiă, au fost anunţate măsuri spotrite de securitate în preajma sărbătorii Novruz care marcheză anul nou în mai multe ţări musulmane. Sute de poliţişti patrulează oraşul pentru a preveni eventuale atacutiri ale insurgenţilor.

În Pakistan, produse alimentare și bunuri pe care organizații internaționale le-au donat în sprijinul refugiaţilor au ajuns în vânzare la tarabe și în magazine. Sew vinde ulei, biscuiți, lapte praf, saci de dormit, corturi și saltele. Se presupune că loturile umanitare sunt transmise comercianţilor de către oficiali corupţi sau de înşişi beneficiarii care nu au nevoie de ajutoare.

În Kirghizstan, activişi locali protestează împotriva intenţiei autorităţilor de a vinde aeroportul internaţional Manas către compania rusă Rosneft. Vicepremierul Joomat Otorbaev a anunțat că Rosneft va cumpăra 51 la sută din acțiunile aeroportului. Protestatarii spun că tranzacția e ilegală pentru că legea kirkiză interzice înstrăinarea obiectivelor strategice.

Președintele Statelor Unite Barack Obama a anunțat că a extins lista cinovnicilor și a oamenilor de afaceri ruşi cărora Washingtonul le-a impus sancțiuni în legătură cu anexarea regiunii ucrainene Crimea de către Rusia.

Măsurile vizează oficialităţi de rang înalt şi oameni de afaceri influenți ce acordă sprijin financiar guvernului, precum și Banca „Rusia”. Liderul american a mai spus că a semnat o dispoziție ce permite extinderea sancțiunilor asupra sechtoarelor cheie ale economiei ruse.

Moscova trebuie să înțeleagă că escaladarea conflictului din Ucraina va duce la o izolare și mai mare a Rusiei pe plan internațional, a subliniat Barak Obama.

Pe lista Ministerului american de Finanțe se află, între alții, șeful administrației de la Kremlin, Serghei Ivanov, spicherul Dumei de stat Serghei Narîșkin, vicespicherul Serghei Jelezneak, oamenii de afaceri Ghenadi Timcenko, Iuri Kovalciuk, şi Arkadi şi Boris Rottenberg.

Ministerul de externe de la Moscova a publicat o „listă neagră” a oficialităților americane, ca răspuns la anunţul preşedintelui Barack Obama privind noile sancţiuni împotriva Rusiei. Printre cele 10 oficialităţi americane sunt doi consilieri ai preşedintelui Obama, spicherul Camerei Reprezentanților, John Beiner, şi senatorul republican John McCain.

Anterior, ministerul de finanțe al Statelor Unite a publicat o listă cu 20 de persoane vizate de noile sancțiuni, alături de Banca Rusiei. Majoritatea sunt parlamentari, miniștri şi alte oficialități de la Moscova. Washingtonul a aplicat sancțiuni individuale unor persoane cu influență apropiate Kremlinului - Iuri Kovalciuk, Arkadi şi Boris Rottenberg, Ghennadi Timcenko şi Vladimir Iakunin. Introducerea pe listă presupune înghețarea activelor şi blocarea proprietăților deţinute peste hotare.

Președintele Barack Obama a declarat că Statele Unite vor impune noi sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu anexarea regiunii ucrainene Crimeea. Obama a spus că măsurile vor ținti oficialitățile ruse de rang înalt și persoanele care dețin resurse considerabile și susțin guvernul, plus băncile. Președintele american a spus că a semnat o dispoziție prin care sancțiunile ar putea fi extinse și asupra sectoarelor cheie ale economiei, dacă un asemenea pas va fi necesar.

Secretarul general al Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, a declarat că este „profund îngrijorat” de criza declanșată de anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea. Ban Ki-moon s-a întâlnit la Moscova cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin, într-o încercare de depășire a crizei. Secretarul general ONU va vizita mâine şi capitala Ucrainei. El a spus că speră să convingă partea rusă şi ucraineană să înceapă un dialog pentru o soluție politică. Ţările occidentale spun că Rusia a confiscat ilegal Crimeea și nu vor recunoaște niciodată anexarea. Moscova consideră că a acționat în conformitate cu dreptul internațional.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat în Duma de stat că intenția autorităților Ucrainei de a se retrage din Comunitatea Statelor Independente nu ar fi decât un truc propagandistic. „Nu ținem pe nimeni cu forța în CSI, dar acest pas nu corespunde intereselor poporului ucrainean, ale economiei și sferei sociale, și nu e decât o nouă acțiuni propagandistică anti-rusească, a spus Lavrov. Miercuri, la o zi după anexarea de către Rusia a regiunii ucrainene Crimeea, Kievul a anunțat că va iniția procedura de retragere din CSI şi de introducere a regimului de vize pentru cetățenii ruși.

Duma de stat de la Moscova a aprobat legea prin care a formalizat anexarea la Rusia a regiunii ucrainene Crimeea. Legea constituţională aprobată în Dumă spune că Federaţia Rusă acceptă în componenţa sa doi subiecţi - Republica Crimeea şi oraşul Sevastopol. Legea a fost aprobată de 443 de deputați. Împotrivă a votat un singur parlamentar, Ilia Ponomariov, din fracțiunea „Spravedlivaia Rossia”. Este ultima etapă a procesului anexării de către Rusia a republicii autonome Crimeea din componenţa Ucrainei, după ce pe 18 martie președintele Vladimir Putin a semnat la Kremlin un acord în acest sens cu liderii pro-ruşi ai Crimeii. Decizia Rusiei a fost declarată ilegală de către SUA şi mai multe ţări occidentale.

Chişinăul a propus din nou reluarea negocierilor asupra statutului regiunii transnistrene. Vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov, a reiterat cererea la o întrevedere cu șefa Misiunii OSCE în Moldova, Jennifer Brush, în pregătirea agendei pentru următoarea rundă de negocieri în formatul 5+2 pentru soluționarea conflictului transnistrean, programată să aibă loc pe 10-11 aprilie, la Viena.

Potrivit unui comunicat de la guvern, Eugen Carpov a pledat pentru începerea discuțiilor asupra aşa numitului Coş 3, cărora li se opun Tiraspolul şi Moscova, şi care privesc „aspecte politice, instituționale şi de securitate ale reglementării conflictului transnistrean”. Totodată, vicepremierul moldovean a subliniat „importanța continuării dialogului în cadrul mecanismelor existente”.

Recent, premierul Iurie Leancă a declarat că în contextul crizei din Ucraina, doi din participanții la negocierile în formatul 5+2 privind Transnistria sunt „automat descalificați”, dar Republica Moldova poate identifica noi soluții. Leancă a spus că Chişinăul va face tot ce-i stă în putință ca să rezolve acest conflict cât mai urgent, pentru ca să nu-i blocheze parcursul european.

Președintele Parlamentului, Igor Corman, a declarat că este important ca Moldova să continue dialogul cu ţările din CSI şi partenerii săi din Est. Potrivit PublikaTV, Corman a făcut declarația în contextul dezbaterilor privind oportunitatea aflării Moldovei în CSI, după ce Ucraina a anunțat că se va retrage din organizație. În opinia șefului legislativului, Moldova ar avea nevoie acum, mai mult ca niciodată, de o politică externă echilibrată. Cooperarea în cadrul CSI este benefică pentru interesele economice ale țării şi trebuie continuată, mai ales în acest context, spus Igor Gorman. În ședința în plen de azi a Parlamentului, liderul liberal Mihai Ghimpu a anunțat că va iniția un proiect de lege privind retragerea Moldovei din cadrul Comunității Statelor Independente.

Republica Moldova s-a aliniat sancțiunilor pe care Uniunea Europeană le-a impus mai multor oficiali din Ucraina după referendumul din Crimeea. Ministerul Afacerilor Externe de la Chişinău a precizat pentru Europa Liberă că decizia are la bază prevederile Planului de Acțiuni R. Moldova-UE din 2005 şi anume cooperarea cu UE în vederea sancțiunilor pentru diferite țări şi persoane.

„În general, este la discreția Chișinăului dacă se aliniază sau nu la aceste sancțiuni, dar din 2005 până în prezent Moldova s-a aliniat la cca 95% din sancțiunile UE”, a declarat, pentru Europa Liberă, șefa serviciului de presă al MAE, Ana Taban. Ea a precizat că ministerul moldovean de externe nu a decis deocamdată dacă se va alinia şi la sancțiunile UE pentru autoritățile din Rusia şi cele din regiunea ucraineană anexată Crimeea.

Moldova nu se va alinia sancțiunilor SUA, deoarece nu există un asemenea mecanism între cele două state.

Parlamentul urmează să-i audieze, vineri, într-o ședință cu ușile închise, pe conducătorii structurilor de forță şi de securitate, precum şi pe reprezentanții Biroului pentru reintegrare, cu rapoarte privind siguranța națională a Republicii Moldovei, în contextul crizei din Ucraina. Propunerea a venit din partea fracțiunii liberal-democrate. Potrivit Unimedia, deputații comuniști nu vor participa la audieri.

Se așteaptă ca guvernul rus să discute situația din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Liderul transnistrean Evgheni Șevciuk se află la Moscova pentru consultări. Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a afirmat marți că miniștrii ruși vor discuta despre „izolarea economică” a regiunii transnistrene, despre care Rogozin susține că se va adânci dacă Moldova semnează Acordul de Asociere și Liber-Schimb cu Uniunea Europeană. Rogozin s-a plâns de asemenea că Ucrainea blochează aprovizionarea trupelor rusești din regiunea transnistreană. Președintele Republicii Moldova Nicolae Timofti a averizat Rusia să nu anexeze regiunea transnistreană așa cum a făcut cu regiunea ucraineană Crimeea.

Cancelarul german Angela Merkel a afirmat că liderii țărilor din Uniunea Europeană sînt pregătiți să ia măsuri punitive împotriva Rusiei, inclusiv prin sancțiuni economice, la summitul care începe joi. Vorbind în fața Parlamentului german, Merkel a spus că Uniunea Europeană ar putea adopta așa-numitele „măsuri din faza a 3-a”, dacă situația din Ucraina se înrăutățește. Șefa guvernului de la Berlin a mai spus că datorită tensiunilor cu Moscova G8 nu mai există efectiv. Liderii statelor din UE încept un summit de două zile la Bruxelles pentru a stabili un răspuns la anexarea de către Rusia a Crimeii. Se așteaptă ca o reuniune la nivel înalt UE-Rusia programată pentru luna iunie să fie suspendată. Se așteaptă de asemenea extinderea unei liste cu interdicții de vize și înghețare de bunuri. Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk urmează să semneze vineri Acordul de Asociere dintre Ucraina și Uniunea Europeană.

Duma de Stat de la Moscova se reunește într-o sesiune specială pentru a ratifica acordul care face din regiunea ucraineană anexată Crimeea parte din Federația Rusă. Anexarea Crimeii, republică autonomă din Ucraina, este considerată ilegală de Statele Unite și de țările occidentale. Secretarul general al ONU Ban Ki-moon se întîlnește joi la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin înainte de a călători vineri la Kiev în încercarea de a reduce tensiunile internaționale.

După alipirea Crimeii de catre Federatia Rusa, Ucraina ar putea cauta o umbrelă de securitate cum este NATO, afirmă ambasadorul ucrainean in Republica Moldova, Serghei Pirojcov. Intr-un interviu pentru Europa Liberă si Moldova 1, diplomatul a spus ca tara sa regretă profund ca nu a primit in 2008, la summitul NATO de la Bucuresti, invitatia de a adera la NATO si ca este convins ca Rusia n-ar fi agresat-o daca il primea. Ambasadorul mai spune ca Ucraina se asteapta ca sanctiunile lumii occidentale fata de Rusia sa creasca in intensitate. El a calificat recenta vizita la Kiev a premierului moldovean Iurie Leancă drept un gest de sprijin deosebit si a spus ca Ucraina ar putea livra mai mult curent electric si mai ieftin Moldovei, ar putea ajuta Chisinaul in cazul unei sistari a livrarilor de gaze de catre Federatia Rusa si ca va continua sa fie solidara cu Moldova in tot ce tine de solutionarea problemei transnistrene.

Republica Moldova şi Ucraina au acelaşi obiectiv - integrarea europeană a declarat ieri la Chisinau prim-ministrul Iurie Leancă într-o conferinta de presa. Leancă a spus că in vizita sa recentă la Kiev au fost abordate subiecte referitoare la relaţiile bilaterale, cooperarea în domeniul energetic, controlul la frontieră, livrarea prin Ucraina a gazelor ruseşti, soluţionarea conflictului transnistrean şi că în chestiunea transnistreana „poziţia Ucrainei a fost întotdeauna una principială, axată pe respectarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova".

Guvernul Federaţiei Ruse va examina astăzi situaţia cetăţenilor ruși stabiliţi în regiunea transnistreană. Ieri, la Iasi, intr-o conferinţă de presa cu presedintele Romaniei, preşedintele Moldovei Nicolae Timofti a spus ca „nu se asteaptă ca va fi o hotarire in favoarea Moldovei, dar că speră ca nu va fi mai rau decit actiunile intreprinse de Rusia in privina Crimeei”. Preşedintele Moldovei a spus şi ca este încrezător că Federaţia Rusa îşi va schimba pozitiile lunind în considerare criticile comunităţii internaţionale.

Presedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European Elmar Brok, de la Partidul Popular European a declarat, intr-un interviu acordat HotNews.ro, ca Uniunea Europeana va continua aprofundarea relațiilor cu Moldova și va înăspri sanctiunile împotriva Rusiei, daca Moscova va incerca sa reaprinda conflicte. Europarlamentarul german a spus ca actuala criza din Crimeea ar putea sa accelereze diversificarea surselor energetice ale Germaniei, in vederea diminuarii ponderii importurilor de gaze rusesti.

Presedintele Rusiei Vladimir Putin ar putea viza Republica Moldova si Letonia dupa anexarea regiunii ucrainene Crimeea, avertizeaza senatorul republican american John McCain, conform site-ului Politico.com. „Moldova este tara care trebuie urmarita cu atentie", a declarat John McCain intr-o emisiune a postului Fox News, citata de site-ul Hotnews.ro. „Deja exista solicitari pentru asistenta militara rusa si provocari de genul celor pe care le vedem in estul Ucrainei", a mai spus senatorul republican care s-a aflat recent in Ucraina. McCain a avertizat ca presedintele rus, Vladimir Putin, ar putea recurge "la aceleasi tip de strategie" in Letonia. „Nu stiu pana unde va merge, depinde de reactia Statelor Unite si a Uniunii Europene, care a fost incredibil de slaba pină acum”, a mai spus John McCain.