Președintele american Barack Obama a apelat la Rusia să retragă trupele de la granița cu Ucraina şi să redevină „un cetățean responsabil al comunităţii internaţionale. Într-un interviu cu postul de televiziune CBS, Obama a acuzat Rusia că se folosește de pretextul manevrelor militare pentru a masa trupe la graniță. El a cerut Moscovei să recunoască guvernul interimar de la Kiev şi să înceapă negocieri directe în vederea detensionării situaţiei. Barack Obama şi-a mai exprimat opinia că președintele rus Vladimir Putin a lansat incursiunea din Crimeea şi dintr-un profund sentiment de frustrare, provocat de „dispariția Uniunii Sovietice”.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat că dacă ar fi „Rusia, nu ar fi mulțumită cu votul din Adunarea Generală ONU” privind criza din Crimeea. Merkel a făcut declarația în cadrul întrevederii la Berlin cu președintele Chinei Xi Jinping.

Ieri, Adunarea Generală a adoptat cu 100 de voturi pentru, 58 de abțineri şi numai 11 voturi împotriva o rezoluție care condamnă anexarea Crimeii la Rusia.

Cum era de așteptat, Venezuela şi Siria au fost din puținele țări care au sprijinit poziţia Rusiei. Din ţările CSI, numai Belarus şi Armenia au votat de asemenea împotriva rezoluției (deci pentru Moscova). Republica Moldova şi Azerbaidjanul au votat pentru rezoluție, implicit împotriva Rusiei. Restul țărilor din CSI s-au abținut sau nu au votat.

În ajunul alegerilor locale, în Turcia, guvernul a blocat You Tube si Twitter. Sub pretextul că sunt măsuri pentru asigurarea securității naționale. Măsura a fost criticată de Reprezentantul special ONU pentru libertate de expresie în timp ce raportorul ONU pentru drepturile omului a atras atenția că reţelele sociale joacă un rol important în monitorizarea alegerilor.

Fostul premier norvegian Jens Stoltenberg a fost numit noul Secretar General NATO. Alegerea lui nu este o surpriză, era sprijinit de Statele Unite, Germania şi Marea Britanie.

Într-o declarație de presă a Alinaţei Nord Atlantice se arată că Jens Stoltenberg își va prelua noua funcție de la 1 octombrie, când îi va succeda danezului Andre Fogh Rasmussen.

Alegerea noului Secretar General vine pe fundalul crizei din Ucraina, care a readus în atenția opiniei publice rolul important de garant al securității pe care NATO îl joacă pentru ţările membre. Mai ales când acestea sunt la granița zonei de conflict, cum este cazul țărilor baltice, Poloniei şi României.

Tot anul acesta, NATO își încheie misiunea în Afganistan.

Rusia a reluat importul de vin produs de firma „Kazayak Vin” din autonomia găgăuză, informează UNIMEDIA, citând Interfax. Șefa interimară a serviciului sanitar rus (Rospotrebnadzor), Anna Popova, a declarat că treptat ar putea fi ridicat embargoul şi pentru produsele altor întreprinderi.

Cu ocazia vizitei la Chişinău a premierului polonez Donald Tusk, premierul Iurie Leancă a declarat că în cadrul discuțiilor a reafirmat poziţia Republicii Moldova de a nu recunoaște legalitatea referendumului din Crimeea. La o conferință de presă cu premierul polonez, Leancă a precizat că votul din Crimeea „contravine Constituției Ucrainei, dreptului internațional, reprezintă o sfidare a integrității a țării vecine”. Premierul Leancă a mai informat că Polonia va acorda Republicii Moldova un grant de 12 milioane de euro.

Reprezentantul Rusiei la OSCE, Andrei Kelin, a declarat că misiunea specială de observatori internaționali, pe care OSCE vrea să o trimită în Ucraina, nu va acoperi şi Crimeea. Potrivit lui Kelin, Organizația pentru Securitate şi Cooperare în Europa a acceptat să excludă Crimeea din mandatul observatorilor. În schimb, Rusia va avea șapte membri în misiunea OSCE, care o să dureze șase luni.

Fostul președinte al Georgiei, Mihail Saakaşvili, aflat la Kiev, a refuzat să fie anchetat de procuratura de la Tbilisi prin Skype, declarând că nu are timp „pentru prostii”. Saakaşvili a fost citat de Procuratura Generală în ancheta deschisă în 10 dosare diferite între care decesul in 2005 a fostului premier Zurab Jvania. De când şi-a încheiat mandatul prezidențial, Saakaşvili s-a mutat în Statele Unite. Astăzi la Kiev, s-a întâlnit Iulia Timoşenko, care tocmai şi-a anunţat candidatura în alegerile prezidențiale din mai.

Familiile victimelor protestelor de la Kiev vor fi compensate. Guvernul interimar a decis să ofere compensații în valoare de 10 mii de dolari şi o pensie lunară de urmaş de 440 de dolari. Compensațiile vor fi acordate familiilor victimelor, indiferent de ce parte a baricadei au fost victimele.

Agenții economici din stânga Nistrului înregistrați oficial la Chişinău vor fi scutiți din nou de plata accizelor la bugetul consolidat, aşa cum fuseseră scutiți între 2006 şi sfârșitul lui 2013. Se renunțase la această facilitate în decembrie 2013, când au fost adoptate noile politici bugetar-fiscale. Modificarea adoptată astăzi de Parlament în prima lectură a fost cerută de guvern, care consideră scutirea de plată a accizelor o măsură de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Vor fi anulate si alte doua taxe impuse transnistrenilor tot in decembrie 2013 legate de procedurile vamale si poluarea mediului.

Parlamentul a anulat astăzi norma ce permitea finanțarea publică a ONG-urilor si cultelor religioase, a decis revenirea la accizele vechi la importul mașinilor de lux si a anulat scutirea de 12 milioane dată unei companiei de construcții pentru reparația mănăstirii Curchi. Legislativul a încheiat astfel procesul de corectare a greșelilor de procedură pe care le comisese la adoptarea, in decembrie 2013, a politicilor bugetar-fiscale si care fuseseră invalidate de Curtea Constituțională. Anterior, parlamentul a renunțat, in urma unei decizii a Curții Constituționale, si la plafoanele la 12 taxe locale, pe care le stabiliseră, dar stârniseră indignarea primarilor.

Opoziția comunistă a înaintat o nouă moțiune de cenzură împotriva guvernului Leancă, pe care îl acuză că s-ar fi aliniat sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană câtorva zeci de demnitari și oameni de afaceri ruși din cauza anexării Crimeii. Ministerul de externe a anunțat săptămâna trecută că Republica Moldova s-a alăturat sancțiunilor europene împotriva mai multor demnitari ucraineni inclusiv președintelui înlăturat, Victor Ianukovici, considerați responsabili de violențele din ianuarie-februarie la Kiev. Dar anunțul de săptămâna trecută se preciza că Chișinăul nu subscrisese atunci sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană și Statele Unite cetățenilor ruși în cazul anexării Crimeii.

Ministerul rus de externe a difuzat o declarație în care condamnă adoptarea rezoluției „Despre Integritatea Teritorială a Ucrainei” de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite, precum și ceea ce numește „interferență adâncă” a unor țări occidentale în Ucraina. În declarația Ministerului rus se spune că rezoluția care declară invalid referendumul de secesiune a Crimeii anexate ulterior de Rusia este „contraproductivă” și că „va complica numai eforturile de reglementare a crizei politice interne din Ucraina”.
Rezoluția a fost adoptată joi cu 100 de voturi pentru, 58 de abțineri și 11 împotrivă. Spre deosebire de rezoluțiile Consiliului de Securitate ONU, cele ale Adunării Generale nu produc vreun efect juridic. Dar sunt o cale prin care țările lumii își exprimă opinia despre evenimente importante.

Parlamentul Ucrainei a înființat o comisie pentru a investiga uciderea lui Oleksander Muziciko, un lider al grupării ultranaționaliste „Sectorul de Dreapta”, la o zi după ce membrii acesteia au pichetat sediul Parlamentului. Muziciko a jucat un rol cheie în recentele demonstrații anti-guvernamentale care au dus la înlăturarea președintelui Victor Ianukovici. Muziciko era căutat pentru legături cu crima organizată, huliganism și amenințări la adresa demnitarilor. A fost ucis în noaptea de 24 spre 25 martie în orașul Rivne din vestul Ucrainei, când un comando al poliției încerca să-l aresteze.

Președintele fugar al Ucrainei, Victor Ianukovici s-a pronunțat pentru organizarea unui referendum național la care să se stabilească „statutul fiecărei regiuni din componența Ucrainei”. Agenția rusă Itar-Tass relatează că a primit o asemenea declarația scrisă din partea lui Ianukovici, care a fugit din Ucraina în februarie și se ascunde în Rusia. Ianukovici, care își mai spune președinte legitim, este căutat de noile autorități de la Kiev care îl acuză în legătură cu uciderea a zeci de protestatari în ultimele zile ale regimului său.

O capsulă spațială rusă cu doi cosmonauți și ruși și un astronaut american a ajuns pe Stația Spațială Internațională, după ce a rătăcit timp de două zile prin spațiu, din cauza unei defecțiuni. Capsula Soyuz avându-i la bord pe Aleksandr Skvorțsov, Oleg Artemiev și Steve Swanson a decolat din Kazahstan miercuri, urmând să ajungă pe stație în șase ore.
Dar la momentul pornirii motoarelor de manevrare, după două ore de zbor unul din ele nu a pornit, așa încât capsula a fost nevoită să călătorească pe orbită până s-a ivit o nouă șansă noi de cuplare la stație. Statele Unite depind de Rusia pentru trimiterea astronauților în spațiu, după ce au retras din uz navetele spațiale în 2011.

Premierul, Iurie Leancă spune că anexarea Crimeii de către Rusia poate „ridica așteptările” în regiunea separatistă transnistreană, despre care și NATO a spus că poate fi o țintă următoare a Rusiei. Vorbind în interviu cu agenția Reuters, Leancă și-a exprimat speranța că liderii transnistreni nu vor lua decizii unilaterale, care să destabilizeze situația și să mărească tensiunile.
Ministerul moldovean de externe a anunțat între timp că adjuncta secretarului de stat american pentru afaceri europene și eurasiatice, Victoria Nuland va sosi duminică într-o vizită la Chișinău.

Adunarea Generală a ONU a votat o rezoluție despre „integritatea teritorială a Ucrainei” care declară invalid referendumul de secesiune din Crimeea.
Rezoluția a fost sprijinită de 100 de țări, 58 s-au abținut, iar 11 au votat împotrivă. S-au împotrivit Rusia, Armenia, Belarusul, Bolivia, Cuba, Coreea de Nord, Nicaragua, Sudan, Siria, Venezuela, și Zimbabwe.
Spre deosebire de rezoluțiile Consiliului de Securitate ONU, cele ale Adunării generale nu produc vreun efect juridic. Dar sunt o cale prin care țările lumii își exprimă opinia despre evenimente importante.

Autoritățile din Australia spun că zona căutărilor avionului malaezian, dispărut de aproape trei săptămâni, s-a mutat cu peste 1000 de kilometri către nord-est în Oceanul Indian. Ar exista „noi indicii credibile” că Boeingul cu 239 de oameni la bord ar fi zburat cu o viteză mai mare decât se crezuse.
Anunțul a survenit pe fundalul îmbunătățirii vremii care permite accelerarea căutărilor pe o suprafață de 319 kilometri pătrați la vest de Australia. La căutări iau parte 10 avioane și șase nave din șase țări.

Autoritatea turcă din telecomunicații, TIB, a anunțat că a luat măsuri pentru a bloca în Turcia site-ul de înregistrări video YouTube, la câteva zile după blocarea rețelei de microbloguri Twitter. „Măsurile administrative” sunt luate după apariția pe YouTube a înregistrării audio a unei presupuse convorbiri despre o intervenție militară în Siria purtată de înalți oficiali turci din domeniul securității.
Aceste evenimente au loc înainte de alegerile locale de la 30 martie, când va fi supusă unui test popularitatea partidului AK al longevivului premier Recep Tayyip Erdogan, după o campanie electorală dificilă pentru acesta.

Președintele american Barack Obama i-a spus Papei Francisc că-i este „un mare admirator”. Obama l-a vizitat pe șeful Bisericii catolice la Vatican, unde cei doi au avut o întrevedere privată, discutând, între altele, despre eforturile reducerea discrepanțelor între săraci și bogați. După convorbiri, Obama i-a dăruit Papei o cutie cu semințe folosite în grădina Casei Albe în semn de apreciere pentru decizia Papei de a deschide publicului larg grădinile reședinței papale de vară.

Membrii Consiliului de Securitate ONU au condamnat recentul test balistic al Coreei de Nord, spunând că lansarea de miercuri a două rachete balistice cu rază medie de acțiune a violat rezoluțiile de până acum.
Ambasadoarea Luxembourgului, Sylvie Lucas, președintele de luna aceasta al Consiliului de Securitate compus din 15 țări a făcut anunțul după o ședință cu ușile închise, convocată la cererea Statelor Unite, care au spus că testul nord-coreea este „provocator”.
Condamnarea nu a venit în forma unei declarații oficiale a Consiliului, dar Lucas a spus că membrii acestuia au căzut de acord cu textul anunțat publicului.

Congresul american a votat in mod covîrşitor o lege prin care se acorda un ajutor de un miliard de dolar Ucrainei si se impun sancţiuni Rusiei pentru anexarea Crimeii. Senatul si Camera Reprezentantilor au votat texte diferite ale proiectului de lege care acum va trebui unificat si semnat de presedintele Barack Obama.

Presedintele Traian Basescu a decorat joi o serie de personalitati din Republica Moldova, la 96 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania, afirmand ca „trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta pentru a fi din nou impreuna" şi „în semn de recunostinta pentru ce au realizat pentru a promova limba, cultura si spiritualitatea romaneasca in Republica Moldova".
„Astazi suntem impariti in doua state, dar suntem acelasi popor”, iar „românii de peste Prut fac parte din corpul natiunii române", a mai spus Traian Băsescu. Printre cei decorati se afla si colega noastra Valentina Ursu si colaboratorii nostri Vitalie Ciobanu si Emilian Galaicu-Păun.

Ministerele Finanţelor de la Chişinău şi Tbilisi, urmează să semneze Memorandumul de înţelegere în vederea preluării experienţei Georgiei în domeniul politicii bugetar-fiscale, a gestionării finanţelor publice şi a perfecţionării evidenţei contabile, informează agentia IPN. Potrivit proiectului, părţile vor face schimb de informaţii privind administrarea fiscală, procesul de luare a deciziilor, precum şi în domeniul elaborării legislaţiei. Vor fi efectuate vizite de consultare, programe de instruire, ateliere de lucru şi conferinţe cu participarea specialiştilor din ambele ţări.