OSCE a anunțat că observatorilor săi militari li s-a interzis accesul în Crimeea și s-au întors în orașul ucrainean Kerson, pentru a-și stabili următoarea mișcare. Anunțul postat de OSCE pe Twitter vineri vine după ce agențiile de presă au relatat că persoane înarmate au blocat la un punct de control intrarea în Crimeea a două autobuze cu observatori OSCE. Ministerul rus de externe a anunțat, tot vineri, că observatorii OSCE nu au reușit să obțină invitații oficiale din partea autorităților Crimeeii.

Șeful unei delegații a Fondului Monetar Internațional care a făcut o vizită la Kiev a afirmat că a fost impresionat de hotărîrea de care dau dovadă autoritățile ucrainene. Reza Moghdan a anunțat că a avut discuții fructuoase cu premierul ucrainean în exercițiu Arseni Iațeniuk și echipa sa economică în timpul vizitei din 6-7 martie. Delegația FMI s-a întîlnit și cu președintele interimar al Ucrainei Olexandr Turcinov, cu guvernatorul băncii centrale Stepan Kubiv, și cu miniștrii dezvoltării economice și comerțului. Noile autorități ucrainene au spus că au moștenit o trezorerie practic goală după ce fostul guvern a fost alungat de la putere.

Un vas de război american a trecut prin Bosfor spre Marea Neagră. Televiziunea turcă a arătat distrugătorul USS Truxton îndreptîndu-se spre nord, în ceea ce armata americană a spus că e o misiune de rutină programată cu mult înainte de începerea crizei din Ucraina. Nava americană va participa la exerciții navale împreună cu aliații NATO ai Americii, România și Bulgaria. Săptămîna aceasta, Washingtonul a anunțat că va suplimenta numărul avioanelor sale care participă la operațiunile NATO de patrulare aeriană deasupra statelor baltice pentru a-i liniștii pe aliații săi alarmați de ocuparea Crimeii de către Rusia.

Moscova a anunțat că va riposta dacă Uniunea Europeană impune sancțiuni Rusiei din cauza intervenției sale în Crimeea. Ministerul rus de externe a spus că „Rusia nu va accepta limbajul sancțiunilor și al amenințătilor”, și că dacă acestea vor fi aplicate ele nu vo fi lăsate fără răspuns. Diplomația rusă a adăugat că Uniunea Europeană a adoptat „o poziție extrem de neconstructivă” refuzînd să coopereze cu Rusia în domenii cum ar fi liberalizarea vizelor și semnarea unui nou acord de bază. Uniunea Europeană a anunțat joi că va opri negocierile cu Rusia privind liberalizarea vizelor și va lua în considerare înghețarea de bunuri și impunerea de interdicții de călătorie dacă Moscova nu începe negocieri cu autoritățile ucrainene în cîteva zile.

Premierul ucrainean în exercițiu Arseni Iațeniuk a spus la o conferință de presă la Kiev că nimeni din lumea civilizată nu va recunoaște rezultatul referendumul anunțat în Crimeea pentru 16 martie. Joi, Parlamentul din Crimeea a a votat alipirea regiunii la Rusia și a decis organizarea unui referfendum în acest sens pe 16 martie. Tot vineri, speakerul Dumei de Stat de la Moscova a anuțat că Duma va respecta „alegerea istorică” făcută de Crimeea, iar președinta Consiliului Federației a spus că e dreptul Crimeeii să orgnizeze un referendum despre unirea cu Rusiei și ca această cameră superioară va sprijini unirea cu Rusia.

Poliția din capitala Rusiei a anunțat că mai mult de 65.000 de persoane purtînd steaguri rusești și pancarde s-au adunat la o demonstrație lîngă Catedrala Sf. VAsile de la Moscova vineri, pentru a-și exprima solidaritatea cu autoritățile pro-ruse din Crimeea care vor alipirea acestei regiuni la Rusia. Manifestația, numită „Sîntem împreună”, a avut loc în fața zidurilor Kremnlinului.

Premierii României, Bulgariei şi Serbiei şi-au exprimat speranţa că un dialog între Kiev şi Moscova va duce la soluţionarea crizei din Ucraina, care are un efect negativ asupra regiunii, adăugând totodată că modul în care statele lor cooperează în problemele zonale poate constitui un exemplu. Declarația semnată de Victor Ponta, Plamen Oreharski și Ivița Dacici a fost adoptată cu ocazia unei ședințe comune a guvernelor român și bulgar care a avut loc la Ruse, și la care a prezent și șeful guvernului de la Belgrad.

Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) deţine informaţii că în următoarea perioadă ar putea exista provocări în stânga Nistrului. Declaraţia a fost făcută de către şeful SIS, Mihai Balan, la şedinţa Comisiei parlamentare pentru securitate naţională. Balan a mai declarat că instituţia pe care o conduce este gata să contracareze orice provocări din partea Tiraspolului. Membrii Comisiei pentru securitatea cred că aceste eventuale provocări ar putea fi legate de situaţia din Ucraina.

Directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) Victor Parlikov a fost suspendat din funcţie. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău, care este definitivă, Victor Parlicov are interdicţie de a ocupa funcţii publice pentru o perioadă de până la un an. Potrivit IPN, sancţiunea a fost aplicată în baza unui raport de control făcut de SIS la ANRE, în care Victor Parlicov este acuzat că nu a organizat corect lucrul cu documentaţia secretă din instituţiei. Parlicov a spus pentru IPN că este vorba despre o răfuială politică. Directorul general al ANRE a fost revocat din funcţie în 12 iulie 203, cu votul majorităţii parlamentare. În septembrie însă decizia a fost declarată neconstituţională şi Victor Parlicov şi-a reluat atribuţiile.

Un tribunal de la Moscova l-a amendat cu 10.000 de ruble pe opozantul rus Aleksei Navalnîi pentru că a intonat versuri anti-poliție în fața cădirii tribunalului la începutul săptămânii trecute. Navalnîi fusese eliberat luni după șapte zile de arest pentru nerespectarea ordinelor poliției în legătură cu același incident. Blogger și critic al Kremlinului, Aleksei Navalnîi a fost condamnat la cinci de închisoare cu suspendare pentru furt, o condmnare despre care el spune că e motivată politic.

Secretarul de stat american John Kerry se află la Aqaba, în Iordania, pentru a discuta chestiuni legate de procesul de pace din Orientul Mijlociu cu regele Abdullah. Această vizită inopinată se înscrie în eforturile șefului diplomației americane de a obține în aprilie sprijinul israelienilor și al palestinienilor pentru un cadru al unui acord de pace. Premierul israelian Biniamin Netaniahu a spus la Washington săptămâna aceasta că dorește un acord, dar că înainte palestinienii trebuie să recunoască existența statului Israel și să renunțe la cererea lor privind revenirea refugiaților palestinieni. De partea cealaltă, președintele Autorității Palestiniene Mahmud Abbas a afirmat că construcția de așezări evreiești în Cisiordania și Ierusalimul de est e principalul obstacol în fața unei înțelegeri care ar permite creare aunui stat palestinian.

Sute de persoane au protestat în capitala Armeniei Erevan împotriva reformării sistemului de pensii. Poliția a operat cîteva arestări. Demonstranții au cerut abrogarea unei legi care a intrat în vigoare la 1 ianuarie anul acesta, și care prevede că toți armenii născuți după 1 ianuarie 1974 trebuie să contribuie cu 5 la sută lunar la un fond de pensie, iar guvernul să contribuie cu alte 5 procente. Curtea Constituțională a suspendat temporar aplicarea legii în ianuarie după ce mii de oamenii au protestat împotriva ei la Erevan. Protestatarii spun însă că angajatorii continuă să rețină cele 5 procente din salariile lunare.

Un purtător de cuvînt al premierului irakian Nuri al-Maliki a anunțat că directorul-adjunct al aeroportului de la Bagdad a fost arestat după ce nu a permis aterizarea joi a unui avion de linie libanez. Compania libaneză Middle East Airlins a anunțat că la 20 de minute după decolarea de la Beirut, autoritățile irakiene au contactat compania pentru a spune că avionului nu i se va permite aterizarea la Bagdad din cauză că fiul ministrului irakian al transporturilor Hadi al-Amiri a pierdut zborul. Avionul cu 71 de pasageri la bord a fost întors din drum. Potrivit unui purtător de cuvînt de la ministerul irakian al transporturilor, informația că avionul a fost întors din cauza fiului lui al-Amiri este falsă.

Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) spune că deţine informaţii că în următoarea perioadă ar putea exista provocări în stânga Nistrului. Declaraţia a fost făcută de către şeful SIS, Mihai Balan, la şedinţa Comisiei parlamentare pentru securitate naţională. Balan a mai declarat că instituţia pe care o conduce este gata să contracareze orice provocări din partea Tiraspolului. Membrii Comisiei pentru securitatea cred că aceste eventuale provocări ar putea fi legate de situaţia din Ucraina.

O persoană suspectată de tentativă de corupere a deputaţilor a fost reţinută în flagrant de către ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), în colaborare cu procurorii anticorupţie, informează ziarul „Timpul” în pagina sa electronică.
Informaţia a fost confirmată de către Angela Starinschi, purtătoarea de cuvânt a CNA. Nu sunt informații despre identitatea suspectului.
În urmă cu trei săptămâni doi deputați din coaliția de guvernare, Valentina Stratan (PD) și Iurie Chiorescu (PLDM), au semnalat public faptul că în privința lor, anumite persoane au întreprins acțiuni de corupere. Parlamentarilor li s-a propus să părăsească fracțiunile și să adere la o „nouă forță politică de perspectivă”.

Liderii Rusiei au apărat dreptul Crimeei de a-și hotărî singură soarta, după ce Occidentul a numit ilegală decizia parlamentului de la Simferopol de alipire a regiunii la Rusia și organizare a unui referendum pe această temă la 16 martie. Potrivit unei declarații apărute dimineață pe site-ul Kremlinului, președintele rus Vladimir Putin a apărat dreptul al autodeterminare al celor din Crimeea în discuția telefonică avută ieri cu președintele Statelor Unite, Barack Obama. Iar astăzi, spicherul Dumei de Stat a Federației Ruse, Serghei Narîșkin, a repetat punctul de vedere al lui Putin, cu ocazia primirii la Moscova a unei delegații a parlamentului regional al Crimeei. „Vom trata cu respect alegerea istorică a populației din Crimeea”, a spus Narîșkin, citat de Interfax. RIA Novosti spune că o poziție similară a formulat și camera superioară a Parlamentului rus, Consiliul Federației.

Casa Albă a anunțat că președintele Barack Obama a discutat la telefon despre situația din Ucraina cu premierul Japoniei, Shinzo Abe, și că ambii lideri consideră că acțiunile Rusiei amenință pacea și securitatea internațională. În convorbirea avută joi seară, târziu, Obama și Abe aui reiterat necesitatea păstrării integrității teritoriale a Ucrainei. Cei doi lideri au observat că Rusia are încă ocazia de a rezolva situația pe cale diplomatică. Obama și Abe s-au declarat de acord să coopereze bilateral și în cadrul FMI pentru ajutorarea financiară a guvernului de la Kiev în vederea stabilizării economice a Ucrainei și a pregătirii alegerilor din mai.

Franța a anunțat că nu va trimite o delegație ministerială la deschiderea oficială a Jocurilor Paralimpice de la Soci, programată pentru astăzi, în semn de protest față de acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina. Mai devreme o decizie similară anunțaseră Statele Unite. Președintele rus Vladimir Putin a spus că boicotarea Paralimpiadei ar fi „culmea cinismului”. Nu sunt informații despre delegații sportive care s-ar fi retras de la Jocuri din cauza confruntării ruso-ucrainene. Sportivii ucraineni, 31 la număr, au anunțat vineri dimineață că vor participa la competiții. Dar șeful delegației ucrainene, Valeri Sușkevici, a spus că sportivii se vor retrage de îndată, dacă trupele rusești invadează Ucraina.

Ministrul de externe al Rusiei a spus astăzi că decizia NATO de a reduce cooperarea cu Rusia demonstrează o abordare „tendențioasă și marcată de prejudecăți” a crizei ucrainene. „Considerăm foarte periculoase încercările de a aduce „factorul NATO” în Ucraina, unde situația este complexă și delicată”, se spune în declarația Ministerului rus de externe citată de Reuter. Miercuri NATO a anunțat că își revizuiește toate formele de cooperare cu Rusia ca răspuns la acțiunile militare ale Moscovei în Ucraina.

Premierul Turciei, Tayyip Erdogan, a spus că țara sa ar putea interzice Facebook și YouTube pentru că ar fi fost „abuzate” de adversarii săi politici înaintea alegerilor locale de la 30 martie. Erdogan se confruntă cu clericul turc, stabilit în Statele Unite, Fethullah Gulen, un fost aliat de-al său despre care premierul spune că s-ar afla la originea unor convorbiri telefonice trucate, care sugerează că Erdogan și apropiații săi sunt implicați în corupție. „Nu vom lăsa națiunea pe mâna YouTube și Facebook”, a spus Erdogan joi seara într-un interviu cu televiziunea turcă ATV. Întrebat dacă interzicerea acelor site-uri se numără printre măsurile pe care vrea să le ia, Erdogan a răspuns: „Se numără”. Premierul turc spune că publicarea înregistrărilor audio ar fi parte dintr-o campanie de discreditare a sa, dar clericul Gulen neagă că ar avea ceva în comun cu înregistrările și că ar avea o rețea de protejați cu ajutorul căreia influențează politica din Turcia.

Comisia Națională pentru Integritate a spus joi că va cerceta informațiile din presă despre presupusul parc de mașini de lux al fostului președinte al țării, liderul comunist Vladimir Voronin. Imagini cu limuzine, mașini retro și blindate au fost publicate de ziarul „Timpul”, care a scris că o parte din vehicule sunt ținute în garajul partidului comuniștilor, în centrul capitalei, iar altele într-o casă pe care ar avea-o Voroninii în Germania. Voronin a negat că toate mașinile din fotografiile apărute în „Timpul” ar fi ale familiei sale, recunoscându-le doar pe cele retro, dar spunând că altele ar fi fost adăugate prin trucaje fotografice. Agenția IPN scrie că mașinile atribuite lui Voronin ar valora împreună 70 de milioane de lei.

Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, a declarat Europei Libere că Autonomia găgăuză nu va putea relua exporturile de vinuri spre Rusia fără concursul Chișinăului. Ministrul a vorbit în urma anunțului difuzat de Serviciului Sanitar rus că, la aproape 5 luni de embargou împotriva vinurilor moldovenești, examinează posibila reluare a importurilor din autonomia găgăuză la solicitarea bașcanului Mihail Formuzal. Mai mulți vinificatori din regiunea găgăuză contactați telefonic de Europa Liberă au spus că au fost surprinși de decizia rușilor, că ar vrea să vândă vin în Rusia, dar nu știu cum s-ar putea aplica practic această ridicarea selectivă a embargoului impus în septembrie. Rusia a mai anunțat că a importat în primele două luni ale anului 56 de mii de litri de vin de la companii transnistrene.

Rusia a avertizat împotriva încălcării drepturile cetățenilor săi din Transnistria, informează Interfax citând o declarație a vicepremierului rus Dmitri Rogozin. Într-o postare pe Twitter, oficialul rus, care este emisarul special al Kremlinului în chestiunea transnistreană, a spus joi că „pe fondul crizei din Ucraina orice tentativă de îngrădire a comunicării dintre regiunea transnistreană și restul lumii ar fi o amenințare directă la securitatea și libertățile constituționale ale celor 200.000 de cetățeni ruși cu domiciliul permanent în regiunea transnistreană. Rusia nu va uita niciodată că este garantul drepturilor constituționale ale cetățenilor săi”, a spus Rogozin. În declarația oficialului rus se mai spune că Rusia va păstra „actualul format de pacificare și prezența militară rusească în (regiunea) transnistreană”.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat ieri o declarație în care se afirmă sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, a cărei peninsulă Crimeea este controlată de mai multe zile de trupele ruse și aliații lor locali. În declarația legislativului moldovean se exprimă îngrijorarea față de ”deciziile cu caracter militare adoptate de autoritățile Federației Ruse” și se atrage atenția că asemenea acțiuni riscă să destabilizeze întreaga regiune. Declarația a fost votată numai de deputații guvernării, comuniștii au ieșit din sală în semn de protest.

Casa Albă spune că președintele Statelor Unite, Barack Obama, a discutat la telefon cu președintele Rusiei Vladimir Putin despre criza din Ucraina. Potrivit Casei Albe, Obama i-a explicat lui Putin că acțiunile rusești din Crimeea au încălcat suveranitatea Ucrainei, obligând Washingtonul să impună sancțuni unor oficiali aflați în spatele intervenției militare a Kremlinului. Obama i-a repetat liderul rus că sancțiunile vor fi ridicate dacă Rusia își retrage la baze trupele din Crimeea și permite accesul monitorilor internaționali, care se vor asigura dacă drepturile etnicilor ruși sunt respectate. A fost a doua convorbire telefonică Obama-Putin din ultimele șase zile.