NATO a dat publicității fotografii făcute de sateliți, care ar înfățișa concentrarea la granița cu Ucraina a 40 de mii de militari ruși împreună cu tancuri, blindate, unități de artilerie și avioane de luptă.
NATO a spus că fotografiile au fost făcute între 22 martie și 2 aprilie. Dar agenția rusă de știri RIA citează un general rus în condițiile anonimatului, care spune că fotografiile înfățișează exerciții care au avut loc la graniță în august 2013. Generalul britanic Gary Deakin, care a dat publicității fotografiile NATO la un sediu militar aliat din sudul Franței, a spus că în peste 100 de locuri de la granița cu Ucraina au fost descoperite trupe ruse, care sunt pregătite de acțiune, în caz că primesc ordin.

Ministrul român de externe, Titus Corlățean spune că NATO trebuie să-și repoziționeze forțele navale, aeriene și terestre în regiunea Mării Negre pentru a preveni răspândirea crizei ucrainene în regiunea Odesa și regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
Corlățean a declarat agenției AFP că „România are așteptări concrete în privința redislocării și repoziționării pe direcția estică” a forțelor NATO. Corlățean a vorbit în timp ce 450 de militari români și americani au început un exercițiu militar în nord-vestul României. Exercițiul Vipera Dacă implicând avioane de luptă F-16 americane și Mig-21 Lancer românești este al patrulea de acest fel și a fost planificat înainte de recenta anexare a Crimeii de către Rusia.

Președintele rus Vladimir Putin a avertizat într-o scrisoare 18 lideri europeni, între care și președintele R. Moldova, Nicolae Timofti și cel al României, Traian Băsescu, că livrările de gaze rusești către țările lor se pot întrerupe, dacă Ucraina nu-și achită datoria de 2,2 miliarde de dolari. În scrisoare, Putin își exprimă îngrijorarea că Ucraina ar putea fura gaze din conductele de tranzit pentru a-și umple depozitele subterane cu o capacitate de 11,5 miliarde de metri cubi. Liderul rus scrie că în aceste condiții Gazpromul poate „sista complet sau parțial livrările” prin Ucraina și că va fi nevoit să ceară Kievului să achite consumul în avans. Putin mai spune că Rusia este gata să participe împreună cu Uniunea Europeană la restabilirea economiei ucrainene.

Un grup de deputați ruși a cerut Procuraturii generale să lanseze o anchetă în privința prăbușirii Uniunii Sovietice în 1991, spunând că a fost dizolvată ilegal de către conducerea sovietică de la acea vreme.
Ziarul rus „Izvestia" relatează că solicitanții fac parte din Rusia Unită, Partidul Comunist și Partidul Liberal Democrat. Deputații cer să fie interogat și fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov. În vârstă de 83 de ani, Gorbaciov a spus că cererea este o „acțiune de imagine populistă și pripită”.

Președintele rus, Vladimir Putin le-­a spus liderilor europeni că datoria Ucrainei pentru gazele primite din Rusia creează o „situație critică” și poate afecta tranzitul gazelor către Europa. Kremlinul a spus că Putin a trimis o scrisoare câtorva lideri europeni invitându­i la dialog pentru a rezolva problema. Concernul rus Gazprom spune că Ucraina îi datorează 2,2 miliarde de dolari și că a depășit termenul de achitare pentru luna
martie. Miercuri, Putin a avertizat că va cere Ucrainei să-­și achite consumul în avans, dacă nu acceptă negocieri pentru rambursarea
datoriei.

Concernul rus Gazprom a preluat sută la sută corporația de gaze naturale kirghiză KyrgyzGaz, cumpărându-i toate acțiunile. Șeful Gazpromului, Aleksei Miller a spus la Bishkek după semnarea acordului de preluare cu guvernul kirghiz că este o afacere „istorică”. Miller a mai spus că Gazpromul va lichida toate datoriile pentru consumul de gaze al săracei țări central-asiatice și va reduce tarifele la gaze pentru consumatorii kirghizi.

Parlamentul și-a dat acordul de principiu să li se interzică participarea la vot celor care se mai legitimează cu pașaport de tip sovietic, dar s-a pronunțat și pentru înlocuirea gratuită a pașapoartelor sovietice cu buletine moldovenești, până la 1 septembrie. Ambele inițiative au fost aprobate astăzi în prima lectură cu votul majorității parlamentare. Opoziția comunistă spune că inițiativele ar avea menirea să-i subțieze baza electorală. Aproximativ 220.000 de cetățeni moldoveni, majoritatea în etate, se mai legitimează cu pașapoarte de tip sovietic. Ei reprezintă aproximativ 7 la sută din electorat.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a suspendat dreptul de vot al Rusiei până la sfârșitul sesiunii din 2014 din cauza anexării Crimeii și presiunilor asupra Ucrainei. APCE a adoptat decizia joi la Strasbourg cu 145 de voturi pentru, 21 împotrivă și 22 de abțineri. Delegația rusă a boicotat ședința plenară. Delegația rusă a pierdut și dreptul să fie reprezentată în mai multe structuri ale APCE, inclusiv să participe la misiunile de monitorizare a alegerilor. APCE a mai votat un amendament prin care își rezervă dreptul să retragă de tot acreditarea delegației ruse, dacă Moscova nu aplanează criza cu Ucraina și nu anulează anexarea Crimeii.

Compania energetică cehă CEZ a anunțat că anulează licitația pentru alegerea antreprenorului care să construiască încă două reactoare la centrala nucleară de la Temelin. Purtătorul de cuvânt al CEZ, Ladislav Kriz a spus că decizia a fost coordonată cu guvernul premierului Bohuslav Sobotka și comunicată pretendenților. La concurs participa un consorțiu format din compania rusă Rosatom și două firme cehești, precum și compania americană Westinghouse. Centrala Temelin la granița cu Austria are deja două reactoare funcționale.

Marea Britanie, Polonia și Suedia vor propune Uniunii Europene să trimită o misiune civilă în Ucraina în cadrul politicii de securitate și apărare comună (CSDP). Un document pregătit pentru următoarea reuniune a miniștrilor europeni de externe de pe 14 aprilie și văzut de corespondentul Europei Libere la Bruxelles spune că misiunea ar trebui lansată până în iunie, iar o echipă nucleu ar trebui trimisă la Kiev cât mai grabnic. Documentul mai spune că misiunea ar trebuie să se axeze pe întărirea instituțiilor de stat și sprijinirea sistemului de poliție și justiție. Uniunea Europeană are deja misiuni civile în Georgia și Kosovo în cadrul CSDP.

Spicherul Igor Corman a anunțat că deputații și angajații Parlamentului vor primi indemnizații de Paște de „ceva mai mult de 500 de lei”. Indemnizația este de trei ori mai mică decât cele ridicate de deputați anul trecut. Corman a spus că este o „sumă simbolică”, explicând că Parlamentul a rămas fără economii din cauza reconstrucției propriului sediu. Totuși indemnizația de Paște a deputaților constituie aproximativ jumătate din pensia medie pe economie, care a ajuns la 1100 de lei după indexarea de la 1 aprilie. Pensia minimă pentru limita de vârstă primită de mulți pensionari este de aproximativ 800 de lei pentru foștii angajați din economia naţională. Oamenii de la țară care au fost angajați agricultură au o pensie minimă de 710 lei pe lună.

Fracțiunea parlamentară a Partidului Comuniștilor a propus renegocierea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană care a fost parafat în noiembrie și urmează a fi semnat până la sfârșitul lui iunie. Deputatul Sergiu Stati a citit propunerea în debutul ședinței de astăzi a Parlamentului. El a spus că la renegociere trebuie să participe și Federația Rusă, și regimul transnistrean ca Republica Moldova să nu aibă aceeași soartă ca Ucraina, confruntată cu „procese de dezintegrare”. Majoritatea parlamentară a respins propunerea comuniștilor. Rusia se împotrivește semnării Acordurilor de Asociere cu Uniunea Europeană de către fostele republici sovietice. Luna trecută, Federația Rusă a anexat peninsula ucraineană Crimeea, după răsturnarea regimului pro-rus de la Kiev.

Preşedintele în exerciţiu al Ucrainei Oleksandr Turcinov a declarat că protestatarii pro-ruși, care au ocupat clădirile guvernamentale din mai multe oraşe din estul ţării, nu vor fi judecaţi dacă predau armele şi se retrag. Miercuri la Kiev, ministrul de interne afirmase că problema clădirilor guvernamentale ocupate va fi rezolvată în două zile, fie prin negocieri sau violenţă. Sute de manifestanţi pro-ruși au ocupat clădirile guvernamentale din Doneţk, Harkov şi Luhansk în 6 aprilie, iar la Doneţk a fost proclamată suveranitatea unei „republici populare” regionale.

Uniunea Europeană ar putea îngheţa proiectul gazoductului South Stream ca reacţie la anexarea Crimeii de către Rusia. Potrivit cotidianului britanic „Daily Telegraph”, citat de EurActiv, primele informaţii în acest sens au apărut în presa bulgară, după o întâlnire a preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso cu politicieni bulgari. Barroso a avertizat Bulgaria să nu se opună acestei noi linii dure a UE. Se relatează că Barroso ar mai fi spus că există „oameni in Bulgaria care sunt agenţi ai Rusiei”, aluzie la unii lideri ai partidului socialist, de guvernământ, care vor să ajungă la un acord bilateral cu Kremlinul.

Legături comerciale, mai ales bancare foarte strânse cu Rusia, l-au determinat ieri pe preşedintele cipriot Nicos Anastasiades să avertizeze Uniunea Europeană că trebuie să se gândească la consecinţele pentru fiecare ţară membră, înainte de a decide noi sancţiuni împotriva Rusiei. Mai mult, el a cerut ca fiecare ţară membră să aibă dreptul de a-şi alege singură strategia în relaţie cu Rusia.

La Atena a explodată o bombă, care nu a provocat nici o victimă, numai pagube materiale. Explozia a avut loc în faţa Băncii Naţionale cu numai câteva ore înainte ca Grecia să se reîntoarcă pe piaţa financiară internaţională, după o absenţă de patru ani datorată crizei financiare. Grecia vrea să obţină peste 2,5 miliarde de euro în schimbul obligaţiunilor de stat pe care le pune pe piaţă, dar cererea ar putea fi de şase ori mai mare.

Un tribunal din sudul Franţei a anulat decizia de extrădare în Rusia a oligarhului Muhtar Ablyazov, fostul şef al băncii BTA. Ablyazov este de fapt căutat de guvernul kazah, care-l acuză de o fraudă de 6 miliarde de dolari. Oligarhul susţine că acuzaţiile sunt motivate politic. Kazahstanul nu are acord de extrădare cu Franţa, dar are cu Rusia şi Ucraina pe care le foloseşte în acest caz drept intermediare.

Comisia Europeană a numit un nou emisar special pentru Asia Centrală în persoana diplomatului maghiar de carieră János Herman. Herman a fost ambasadorul Ungariei la NATO, după care şi-a continuat cariera diplomatică la Bruxelles.

25 de persoane au fost ucise şi peste 100 rănite în explozia a două automobile-capcană în orașul sirian Homs, a anunțat agenţia siriană de ştiri SANA.

Ministrul justiției Oleg Efrim a afirmat că reformele în sistemul judiciar din Moldova încep să dea rezultate, și a dat drept exemplu cazul a trei magistrați, unul condamnat pentru mită, altul în așteptarea sentinței și un al treilea care urmeaza să ajungă pe banca acuzaților. Vorbind într-un interviu pentru Moldova Unu și Europa Liberă, Efrim a spus că recentele demisii în lanț din sistemul judecătoresc sînt și ele urmări ale reformelor, pentri că unii magistrati nu ar rezista noilor cerințe. Dupa demisia recentă a 15 magistrați, locurile vacante din justitie au ajuns la peste 70.

Miniştrii de externe din Uniunea Europeană vor discuta din nou luni, la Luxemburg, posibilitatea de a devansa semnarea Acordurilor de Asociere şi Liber Schimb cu Republica Moldova şi Georgia, se spuneîntr-un proiect de plan de acţiune al Uniunii Europene, analizat la reuniunea ministerială de la Atena.

Totodată, se preconizează pentru Moldova ajutoare în valoare de 30 de milioane de euro pentru reformele cerute de aplicarea Acordului de Liber Schimb, bani ce ar urma să fie aprobaţi în această lună. Dacă Republica Moldova renegociază un acord cu Fondul Monetar International, se mai spune în proiectul planului de acţiune, Uniunea Europeană ar fi dispusă să acorde fonduri suplimentare pentru reforme la nivel macroeconomic. În acest moment, Georgia primeşte asemenea ajutoare în valoare de 46 de milioane de euro.

La nivel diplomatic, sprijinul Uniunii Europene pentru Republica Moldova şi Georgia se va exprima prin anunţatele vizite ale preşedintelui UE, Herman van Rompuy şi Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso în lunile mai şi iunie

Comisarul european pentru afaceri interne Cecilia Malmstrom va vizita Republica Moldova imediat după eliminarea vizelor pentru spaţiul Schengen în 28 aprilie.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei votează astăzi posibila suspendare a dreptului de vot al delegației Federației Ruse în cadrul acestui organism până în ianuarie 2015. Potrivit moțiunii în discuţie, pentru a-şi recăpăta drepturile depline, Rusie ar trebui să retrocedeze Crimeea şi să reducă tensiunile la graniţa cu Ucraina. Într-un interviu pentru Europa Liberă, autorul moțiunii, deputatul liberal danez Michael Aastrup Jensen, spune că dacă Rusia nu îndeplinește aceste condiții , s-ar putea ajunge chiar la excluderea Federaţiei din Consiliul Europei. Miercuri, APCE a condamnat deja anexarea Crimeii, spunînd că referendumul organizat în peninsulă a violat constituţia Ucrainei.

Rusia a respins avertismentul Statelor Unite că încalcă o înţelegere internaţională dacă semnează cu Iran un acord prin care va importa ţiţei şi va exporta alimente. Potrivit publicaţiei „Kommersant” este vorba de 500 mii de barili pe zi, ceea ce depăşeşte baremul negociat cu Iranul în cadrul planului temporar de limitare a programului nuclear iranian. În baza acestui plan, Iranul a îngheţat îmbogăţirea de uraniu, iar comunitatea internaţională a ridicat o serie de sancţiuni. O nouă rundă de negocieri cu Iranul, la care participă cele cinci state membre permanente în Consiliul de Securitate ONU plus Germania, va avea loc în luna mai, a anunţat şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton.

Ministrul ucrainean de interne Arsen Avakov a afirmat că s-ar putea recurge şi la forţă pentru a relua controlul asupra clădirilor guvernamentale ocupate în diverse oraşe din estul Ucrainei, de separatişti. La o conferinţă de presă, Avakov a asigurat că situaţia va fi normalizată în următoarele două zile, fie prin negocieri, fie prin forţă. Sute de manifestanţi pro-ruși au ocupat clădirile guvernamentale din Doneţk, Harkov şi Luhansk în 6 aprilie, iar la Doneţk a fost proclamată suveranitatea unei „republici populare” regionale.

Ministrul muncii, Valentina Buliga, a dat asigurări că apropierea de Uniunea Europeană a Moldovei nu presupune neapărat mărirea vârstei de pensionare. Potrivit portalului de știri „24 de ore”, Buliga a spus într-o vizită în raionul Cahul că fiecare țară din Uniunea Europeană, ca și țările asociate cum ar urma să fie Moldova au deplină libertate să-și stabilească în mod independent vârsta legală a ieșirii la pensie.

Potrivit sursei citate, Buliga a spus că Moldova nu are așa mare problemă cu îmbătrânirea populației, întrucât speranța de viață la moldoveni este cu 10-13 ani mai mică decât media din UE. În ultima vreme, mai ales de la declanșarea crizei financiare globale, țările din UE, confruntate și cu creșterea numărului vârstnicilor, au ridicat sau și-au propus să ridice treptat vârsta ieșirii la pensie.