Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) anunță că Dmitri Rogozin și delegația alături de care a vizitat Tiraspolul ar fi încercat să se întoarcă la Moscova cu unele cutii conținând „liste cu semnături pentru recunoașterea Transnistriei”. Diplomația de la Chișinău anunță într-un comunicat de presă că „materialele respective au fost reținute de organele competente ale Republicii Moldova pentru a analiza legalitatea acestora în conformitate cu legislația în vigoare”. Totodată, MAEIE, subliniază că „vizita privată în Republica Moldova a vicepremierului rus D. Rogozin, care a fost însoţit de un grup de deputaţi ai Dumei de Stat a Adunării Federale şi de un membru al Guvernului, nu a trecut fără declaraţii cu caracter provocator la adresa Republicii Moldova”.
„În pofida mesajelor transmise părţii ruse pe calea diplomatică în ajunul acestei vizite de a se abţine de la declaraţii care ar putea prejudicia relaţiile bilaterale, demnitarul rus, pentru a câta oară, şi-a permis aprecieri şi comentarii eronate vizavi de alegerea suverană de dezvoltare a ţării noastre”, se mai arată în comunicatul diplomației de la Chișinău. „Atragem atenţia asupra faptului că, acţiunile şi declaraţiile lui D. Rogozin din ultima perioada sunt contraproductive şi nu contribuie la avansarea procesului de reglementare a conflictului transnistrean”, încheie MAEIE.

La Budapesta parlamentarii unguri au votat să-i acorde un nou mandat de premier, al treilea, lui Viktor Orban, la o lună după ce partidul lui, Fidesz, a câștigat pentru a doua oară la rând o majoritate de două treimi în legislativ. Orban a fost sprijinit astăzi de 130 de deputați din Fidesz și din formațiunea aliată a creștin-democraților, în vreme ce împotriva lui au votat 57 de deputați din partidele de opoziție. Vorbind în Parlament după ceremonia depunerii jurământului, premierul în vârstă de 50 de ani a spus că va continua politicile din ultimii patru ani. AP scrie că guvernul lui Orban a avut realizări importante ca reducerea inflației și șomajului și primele semne ale redresării economice, dar multe din ele au fost rezultatul unor practici care nu pot funcționa pe termen lung.

Avionul vicepremierului rus Dmitri Rogozin a fost obligat să revină la Chișinău după ce Ucraina și România i-au interzis să folosească spațiul lor aerian pentru a merge la Moscova. Potrivit agenției ruse de știri Itar Tass, avionul lui Rogozin ar fi zburat „doar câțiva kilometri” deasupra Ucrainei, după care a primit ordin să se întoarcă la Chișinău. Ceva mai devreme Rogozin se plângea pe Twitter că România și Ucraina și-au închis spațiul aerian și spunea că data viitoare va zbura la bordul unui bombardier. Surse de la Ministerul de Externe moldovean au spus Europei Libere că după ce aeronava particulară cu care zburase Rogozin s-a întors la Chișinău, demnitarul rus a plecat la Moscova cu un avion de linie. Ministerul român de Externe a criticat declarația lui Rogozin cum că data viitoare va zbura cu bombardierul și a amintit că demnitarul rus se află pe lista celor care au interdicție de intrare în UE din cauza contribuției la agravarea crizei ucrainene.

Prima doamnă a Statelor Unite, Michelle Obama, a făcut gestul rar de a rosti în locul soțului ei alocuțiunea radio prezidențială săptămânală, folosind-o ca să-și exprime îngrijorarea față de răpirea a 200 de eleve în Nigeria luna trecută. „Ca și milioane de oameni din lumea întreagă, soțul meu și cu mine suntem indignați și îndurerați de răpirea a peste 200 de fete nigeriene din dormitorul școlii în toiul nopții”, a spus Michelle Obama sâmbătă. Militanții islamiști au atacat școala secundară din satul Chibok la 14 aprilie. Ieri președintele nigerian Goodluck Jonathan a spus că el crede că fetele răpite de gruparea Boko Haram, care se opune educării fetelor și femeilor, se află încă în Nigeria. Săptămâna aceasta Statele Unite s-au oferit să trimită în Nigeria o echipă de experți ca să ajute efortul guvernului nigerian, care a fost criticat pentru lentoarea reacției.

Germania și Franța au spus că vor „trage concluziile de rigoare” dacă alegerile prezidențiale de la 25 mai din Ucraina nu vor decurge potrivit planului. Cancelarul german Angela Merkel a spus astăzi la Sassnitz, stațiune de la Marea Baltică unde l-a primit în vizită pe președintele francez François Hollande, că dacă alegerile din Ucraina eșuează, europenii vor lua măsuri suplimentare împotriva Rusiei. Într-o declarație comună Merkel și Hollande au spus că eventuala nerecunoaștere internațională a alegerilor prezidențiale din Ucraina va conduce la agravarea „destabilizării” țării. Cei doi lideri au mai spus că referendumurile programate pentru duminică în mai multe orașe din estul Ucrainei pe tema autodeterminării sunt „ilegale”.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a spus că România și Ucraina nu i-ar fi permis să folosească spațiul aerian, relatează agenția Interfax. „România și-a închis spațiul aerian la ordine venite din Statele Unite, Ucraina nu mă lasă să intru din nou”, a scris pe Twitter Rogozin, care a făcut o vizită la Tiraspol de Ziua Victoriei. Rogozin s-a plâns că ucrainenii i-ar fi închis spațiul aerian și la sosirea în regiunea transnistreană, pe 8 mai, când ar fi trebuit să ocolească prin România și Bulgaria. Oficialii de la Kiev au negat că aeronava cu care călătorea Rogozin ar fi primit interdicție de intrare, sugerând că ea mai degrabă nu a vrut să comunice cu autoritățile ucrainene.

Un cutremur cu magnitudinea de 6.0 a lovit sudul Mexicului și capitala țării, făcând locuitorii treziți din somn să iasă pe străzi în toiul nopții după alt seism petrecut în urmă cu numai două zile. Cutremurul s-a produs la 2.30 noaptea ora locală și a avut epicentrul în statul Guerrero din sudul Mexicului, la o adâncime de 35 de kilometri. Deocamdată nu există informații despre victime sau pagube materiale. AFP scrie că seismul a fost a 22-a replică a celui produs joi, care a avut magnitudinea de 6.4. În urmă cu trei săptămâni alt cutremur, mai puternic, de 7.2 grade, a zguduit capitala și stațiunea Acapulco de la Oceanul Pacific, provocând numai panică, nu și daune substanțiale.

Poliția din Africa de Sud a arestat aproape 60 de oameni după ce protestele post-electorale dintr-un cartier din Johannesburg au căpătat peste noapte accente violente. Poliția a folosit gloanțe de cauciuc pentru a împrăștia demonstranții din Alexandria, o zonă săracă a metropolei, care incendiaseră anvelope și baricadaseră străzi. Un polițist citat de Reuter a spus că sâmbătă dimineață situația era „calmă”. Protestele au început după ce vineri aproximativ 400 de oameni s-au adunat la un tribunal din Alexandria ca să ceară eliberarea celor arestați la proteste cu o zi înainte. Vineri s-a anunțat că alegerile naționale au fost câștigate detașat de Congresul Național African. Deși rămâne popular mai ales în rândurile majorității de culoare pentru rolul jucat în abolirea apartheidului, CNA este acuzat tot mai des de corupție și de incapacitatea de a eradica sărăcia.

În orașul irakian Fallujah, aflat de peste o lună în mâinile insurgenților, 11 oameni au fost uciși de obuze, a declarat un medic citat de AFP. Potrivit doctorului Ahmed Shami, directorul principalului spital din Fallujah, alte 20 de persoane au fost rănite în bombardament. Noile pierderi de vieți omenești vin la o zi după ce forțele guvernamentale irakiene au lansat o operațiune de recucerire a unor cartiere ale orașului aflat la mică distanță de capitala Bagdad.

Militanții pro-ruși din estul Ucrainei au ținut ostateci timp de șapte ore mai mulți lucrători ai Crucii Roșii în orașul Donețk înainte de a-i elibera astăzi în zori, a informat un oficial local al Crucii Roșii, citat de agenția Reuter. Un purtător de cuvânt al așa-„Republici Populare Donețk”, care va ține mâine referendum pentru eventuala separare de Kiev, a spus că lucrătorii au fost arestați vineri seară sub bănuiala de spionaj. Purtătorul de cuvânt nu a dat detalii despre acuzație și nici nu a spus unde anume au fost închiși ostateci. Un oficial al Crucii Roșii a spus agenției Reuter că unul din ostateci ar fi fost bătut și se află în spital. Biroul din Geneva al Crucii Roșii a spus doar că la Donețk a avut loc „un incident în cursul nopții”.

În capitală și alte localități moldovene au loc astăzi manifestări prilejuite de Ziua Europei. La Chișinău era programată ridicarea drapelelor moldovean și al UE în fața clădirilor Parlamentului și Guvernului. Tot în Piața Marii Adunări Naționale urma să-și deschidă porțile așa-„Orășel european”. În centrul capitalei au fost pregătite centre informative despre UE și despre țările membre, care își prezintă și tradițiile, inclusiv cele culinare. Manifestările urmează să culmineze diseară cu un concert care va începe la ora 19 în Piața Marii Adunări Naționale. Ziua Europei a fost marcată deja ieri la Chișinău de unii politicieni pro-occidentali, care au menționat-o în discursuri prilejuite de Ziua Victoriei asupra Fascismului.

Președintele interimar al Ucrainei, Olexandr Turcinov, a reiterat că liderii de la Kiev sunt gata să negocieze cu regiunile, inclusiv cu zona estică în care separatiștii pro-ruși au ocupat clădiri administrative. Potrivit agenției Interfax, Turcinov a spus astăzi că Ucraina se află pe calea descentralizării, în pregătirea modificării Constituției. Ideea unor mese rotunde cu reprezentanții societății și ai regiunilor pentru rezolvarea crizei ucrainene a fost lansată recent de premierul ucrainean Arseni Iațeniuk. Rusia insistă ca autoritățile de la Kiev să acorde puteri cât mai mari regiunilor, iar ideea este încurajată cu unele rezerve și de partenerii occidentali ai Ucrainei.

Statele Unite au criticat vizita președintelui rus Vladimir Putin în Crimeea recent anexată de Moscova de la Ucraina, numind-o provocatoare. „Vizita a fost provocatoare și nu a fost necesară. Crimeea aparține Ucrainei și noi… nu recunoaștem măsurile ilegale și ilegitime luate de Rusia în această chestiune”, a spus purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat de la Washington, Jen Psaki. Vizita lui Putin în Crimeea, unde a asistat la o paradă militară, a fost criticată tot vineri de UE și de NATO, dar și de alte guverne din țările membre în aceste organizații, inclusiv de guvernul României.

Uniunea Europeană l-a criticat pe președintele rus Vladimir Putin pentru participarea la parada militară desfășurată astăzi la Sevastopol, în Crimeea anexată de ruși, cu ocazia Zilei Victoriei asupra fascismului. „UE a luat la cunoștință cu regret de prezența președintelui Vladimir Putin la parada militară […]”, a spus Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a șefei politicii externe europene, Catherine Ashton. „O dată importantă din istoria noastră comună… nu ar fi trebuit folosită pentru a dat vizibilitate anexării ilegale a Crimeii”, a mai spus oficialul de la Bruxelles. Prezența lui Putin la Sevastopol a fost criticată mai devreme de NATO, de guvernul Ucrainei și al Statelor Unite, și de Ministerul Afacerilor de Externe din România. Recent cancelarul german Angela Merkel spunea că „ar fi păcat” dacă Vladimir Putin va merge de 9 mai în Crimeea.

Se relatează că autoritățile din Belarus i-au oprit pe doi politicieni norvegieni să intre în țară cu ocazia campionatului mondial de hochei pe gheață de la Minsk. Norvegienii Emil Andre Erstad și Line Nordhaug au fost debarcați de grăniceri ieri 8 mai din trenul cu care veneau de la Vilnius. Li s-a spus că numele lor figurează pe o listă de persoane care nu au voie să intre în Belarus. Echipa Norvegiei participă la campionatul mondial care începe astăzi. La 7 mai șeful unei organizații suedeze pentru drepturile omului a fost împiedicat și el să intre în Belarus. Comisia Europeană a deplâns vineri încălcarea drepturilor omului în țara-gazdă a campionatului mondial de hochei și a insistat că decizia ținerii competiției tocmai la Minsk a aparținut exclusiv Federației Internaționale de Hochei pe Gheață.

Mii de oameni, inclusiv veterani de război, au depus flori la Memorialul Eternitatea din Chișinău cu ocazia celei de-a 69-a aniversări a victoriei asupra Germaniei naziste. Au rostit cuvântări premierul Iurie Leancă, președintele Nicolae Timofti și președintele parlamentului, Igor Corman. Opoziția comunistă și socialistă a depus flori separat de putere, organizând și marșuri prin capitală. Majoritatea discursurilor rostite astăzi de oamenii politici au subliniat eroismul celor care au luptat în al doilea război mondial și necesitatea de a trăi în pace, indiferent de convingerile politice și apartenența etnică. Politicienii guvernării au marcat însă tot astăzi și Ziua Europei, menționând recenta liberalizare a vizelor și apropiata semnare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană.

Ministrul apărării din Yemen Nasser Ahmad și doi oficiali yemeniți de rang înalt au scăpat cu bine dintr-o încercare de asasinat atribuită de autorități militanților Al Qaeda din sudul țării. Convoiul de mașini al ministrului a fost atacat când el și colaboratorii lui se întorceau de la monitorizarea ofensivei forțelor guvernamentale împotriva fundamentaliștilor islamici. În convoiul atacat se aflau un oficial din serviciile de informații și un șef al miliției militare. Autoritățile yemenite spun că în atac nu a fost rănit nimeni. Incidentul a avut loc la câteva ore după raidul de securitate de astă-noapte din capitala Sanaa, în care a fost ucis un membru al conducerii ramurii yemenite a organizației teroriste Al Qaeda, suspectat de a fi pus la cale tentative de răpire a unor diplomați occidentali.

Ministerul de interne din Ucraina spune că aproximativ 20 de „teroriști” au fost uciși astăzi 9 mai în luptele dintre forțele de securitate și rebelii pro-ruși în portul Mariupol din estul Ucrainei. Ceva mai devreme oficiali din sistemul de sănătate local vorbeau de trei morți în confruntările dintre forțele guvernamentale și separatiștii baricadați într-o secție de poliție. Interfax îi citează pe separatiști cu afirmația că forțele ucrainene au folosit transportoare blindate pentru a trage asupra clădirii. Confruntările au loc în vreme ce Ucraina sărbătorește fără prea mare fast Ziua Victoriei, de teamă că manifestările de masă mari ar putea provoca noi ciocniri între ucrainenii pro-occidentali și cetățenii cu vederi pro-ruse.

Președintele Rusiei Vladimir Putin a salutat includerea Crimeii în componența țării sale, spunând că peninsula din Marea Neagră „s-a întors la sânul patriei-mamă”. Putin a făcut declarația într-un discurs vineri la Sevastopol, unde a trecut în revistă nave militare. El a mai spus că revenirea Crimeii sub jurisdicție rusească ar fi confirmat adevărul istoric. Putin a sosit în Crimeea pentru a marca a 69-a aniversare a victoriei asupra nazismului în al doilea război mondial. Este prima vizită a lui Putin în peninsula din Marea Neagră de la anexarea ei de către Rusia în urma unui controversat referendum în luna martie. Vizita a fost criticată de guvernul de la Kiev, care a spus că ea riscă să aprofundeze tensiunile din estul Ucrainei, și de secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, care a numit-o nepotrivită.

Cele mai importante partide moldovene de stânga, socialist și comunist, au mărșăluit separat în capitală astăzi, de Ziua Victoriei. Coloana PSRM condusă de șeful partidului, fostul comunist Igor Dodon, a fost condusă de o fanfară care interpreta cântece sovietice și a cuprins o mare panglică a Sfântului Gheorghe. Potrivit IPN, tot din central capitalei spre complexul memorial „Eternitate” au pornit şi coloane ale simpatizanţilor şi membrilor Partidului Comuniştilor, care au scandat pe o traseul „Ura” şi „Victorie”. În discursuri separate, liderul comunist Vladimir Voronin și cel socialist Igor Dodon au insistat că a 69-a aniversare a victoriei asupra fascismului trebuie să fie un prilej de a reflecta la importanța păcii.

Secretarul general NATO Anders Fogh Rasmussen a calificat drept „nepotrivită” vizita făcută vineri în Crimeea de președintele rus Vladimir Putin. Aflat la Tallinn, secretarul general NATO a mai spus reporterilor că nu are vreo confirmare „vizibilă” a declarațiilor Moscovei că și-ar fi retras trupele de la granița cu Ucraina. Tot la Tallin, într-un discurs rostit la universitate, Anders Fogh Rasmussen a spus că NATO va apăra la nevoie țările baltice, care au fost ocupate multe decenii de trupele Moscovei. „Am un mesaj pentru Estonia și vecinii ei baltici: NATO este cu voi. Poate că sunteți la granița geografică a alianței nord-atlantice, dar din punct de vedere politic vă aflați în centrul ei. NATO vă va apăra pe voi și pe toți aliații. Vom face tot ce trebuie pentru a apăra popoarele și societățile noastre împotriva oricărei amenințări. Angajamentul NATO în privința apărării colective este trainic și va rămâne trainic”.

Vicepremierul Rusiei a îndemnat cetățenii să lupte împotriva fascismului și a oferit sprijinul Moscovei separatiștilor transnistreni cu ocazia Zilei Victoriei. AP relatează că Dmitri Rogozin a spus unei mulțimi de 2000 de oameni adunați pentru o paradă militară la Tiraspol că „ciuma fascismului” revine și s-ar referit în special la moartea multor cetățeni cu vederi pro-ruse săptămâna trecută la Odesa. „Rusia va face tot posibilul ca Transnistria să nu fie izolată”, a spus Rogozin mai târziu. Agenția de știri Novosti PMR îl citează pe oficialul rus cu afirmația că „Rusia are rolul de garant al securității și în funcție de evoluții vom lua măsuri concrete în această direcție”.

Se relatează că au loc lupte grele între forțele de securitate și rebelii pro-ruși în orașul ucrainean Mariupol din estul țării, unde trupele ucrainene au încercat să ocupe o secție de poliție controlată de separatiști. Interfax îi citează pe separatiști cu afirmația că forțele ucrainene au folosit transportoare blindate pentru a trage asupra clădirii. Un site de știri ucrainean, Insider, spune că au fost uciși opt militanți pro-ruși. Confruntările au loc în vreme ce Ucraina sărbătorește fără mare fast Ziua Victoriei, de teamă că manifestările de masă mari ar putea provoca noi ciocniri între ucrainenii pro-occidentali și cetățenii pro-ruși.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sosit în Crimeea pentru a marca a 69-a aniversare a victoriei asupra nazismului în al doilea război mondial. Este prima vizită a lui Putin în peninsula din Marea Neagră de la anexarea ei de către Rusia în urma unui controversat referendum în luna martie. Presa rusă relatează că Putin participă la o paradă militară de 9 mai în orașul Sevastopol, unde are programată și o depunere de flori la monumentul Apărătorilor Patriei. Sevastopolul marchează și a 70-a aniversare a eliberării orașului de sub ocupația nazistă. Ceva mai devreme astăzi Putin a prezidat o mare paradă militară în Piața Roșie de la Moscova.

La Moscova, de Ziua Victoriei, președintele Vladimir Putin a declarat că „hotărârea și dârzenia” poporului rus a salvat Europa de sclavie, în cel de al Doilea Război Mondial. Pentru Rusia, a continuat Putin, anul acesta, Ziua Victoriei este cea mai importantă sărbătoare.
La parada din Piața Roșie au participat în jur de 11 mii de militari și în jur de 150 de clase de arme, între care zeci de tancuri și 69 de avioane și elicoptere de luptă.
Potrivit mediilor rusești, se așteaptă ca Putin să participe ulterior și la manifestațiile din Crimea, teritoriu ucrainena recent anexat de Rusia.