Un oficial de rang înalt al Bisericii Ortodoxe Ruse s-a plâns că ar fi fost întors de la granița ucraineană, informează agenția Reuter. Mitropolitul Hilarion, care este șeful Departamentului de Relații Externe al Patriarhiei de la Moscova, a spus că vineri grănicerii ucraineni nu l-au lăsat să intre în țară la aeroportul din Dnepropetrovsk, unde mergea ca să acorde o distincție unui preot local. „Nu am primit nici o explicație”, a spus Hilarion televiziunii ruse de stat Rossiya 24. „Se pare că numele meu și poate și alte altor ierarhi sunt pe o listă de oameni care nu au voie să intre în Ucraina”. Serviciul de frontieră ucrainean a refuzat să comenteze informația.

Un lider separatist de la Donețk a spus că după referendumul de astăzi pe tema autodeterminării, rusofonii din estul Ucrainei vor să înceapă „un divorț civilizat de Kiev”. Remarca, citată de Itar-Tass, a fost făcută de Boris Litvinov, coordonatorul așa-numitei comisii electorale care supraveghează votul de astăzi. Un alt lider separatist, Denis Pușilin, a spus potrivit Interfax că, după aflarea rezultatelor votului, așa-numita „Republică Donețk” va începe să-și constituie propriile „structuri politice și militare”, iar trupele ucrainene din zonă vor deveni automat „invadatoare”. Separatiștii au spus că participarea la vot ar fi extrem de ridicată în ciuda încercărilor de „sabotaj” ale forțelor de securitate. Astăzi guvernul Ucrainei a condamnat din nou referendumurile, spunând că au fost comandate și finanțate de Moscova și că organizatorii lor „au încălcat constituția și legea ucraineană”.

Președintele austriac Heinz Fischer a felicitat-o pe câștigătoarea finalei concursului Eurovision de la Copenhaga, Conchita Wurst, spunând că succesul ei nu este doar o victorie pentru Austria, ci pentru „diversitate și toleranță în Europa”. Conchita Wurst a revenit astăzi la Viena, fiind întâmpinată de o mulțime de suporteri, unii dintre ei purtând „bărbi” pictate în semn de omagiu pentru imaginea neobișnuită a artistei, care se îmbracă în haine feminine, dar are barbă. Întrebată de reporteri la sosirea în țară dacă declarațiile sale despre politicienii homofobi se refereau la președintele rus Vladimir Putin, Conchita Wurst (pe numele real: Thomas Neuwrith) a răspuns. „Printre alții”. Ea a mai declarat că faptul că a primit puncte la finala de sâmbătă chiar și din Federația Rusă arată că până și acolo „vremurile se schimbă”.

Un tribunal din Egipt a condamnat astăzi 36 de studenți la câte patru ani de închisoare pentru rolul jucat în demonstrațiile de stradă violente în sprijinul președintelui islamist înlăturat de la putere Mohamed Morsi, informează AFP. Acuzații, toți de la prestigioasa universitate Al-Azhar din Cairo, au fost găsiți vinovați că ar fi provocat violențe la un miting ținut la facultate în decembrie, când ar fi „agresat” forțele de ordine. Fiecare din studenți a fost condamnat și la plata unei amenzi. Morsi a fost debarcat de armata egipteană în iulie în urma unor mari proteste de stradă. De atunci suporterii săi au fost țintele unor procese în masă soldate cu cel puțin 15.000 de condamnări și criticate de unele guverne occidentale, inclusiv de guvernul Statelor Unite.

30 de oameni au fost răniți, unii din ei grav, când un bărbat a aruncat o grenadă într-un club de noapte din orașul bosniac Velika Kladusa. Un oficial de poliție a declarat AFP că unul din cei răniți în atacul de astă-noapte „luptă pentru supraviețuire” în spital. Poliția spune că a arestat un tânăr cu antecendente penale, dar motivele atacului nu sunt cunoscute.

Fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schroeder, și-a apărat gestul de a-l îmbrățișa în public pe președintele rus Vladimir Putin la o recentă petrecere și a insistat că impunerea de sancțiuni nu este calea corectă de a soluționa criza ucraineană. Schroeder, care a părăsit politica la nivel înalt în urmă cu aproape zece ani, are o lungă prietenie cu Putin și este președintele concernului condus de ruși al gazoductului Nord Stream. Schroeder a fost criticat în Germania și alte țări occidentale după ce a apărut în presă fotografia lui îmbrățișându-l pe Putin la 28 aprilie, când mai mulți observatori militari germani erau ținuți ostateci de separatiștii pro-ruși din Ucraina. Într-un interviu apărut duminică în ziarul german „Welt am Sonntag” Schroeder a spus că Putin „nu este persona non grata”, că a ajutat la eliberarea ostatecilor germani și că negocierile pentru rezolvarea crizei vor avea succes, fiind mult mai bune decât „sancțiunile și izolarea”.

Ministerul ucrainean al Apărării a spus că un soldat a fost rănit la Sloviansk, în regiunea Donețk, după ce rebelii separatiști au deschis focul asupra militarilor care păzeau turnul de televiziune. Într-o declarație citată de Interfax Ministerul Apărării a spus că soldatul a fost dus de urgență la spital, iar viața lui nu este în pericol. Sloviansk a devenit unul din centrele insurgenței pro-ruse din estul Ucrainei și scena unor ciocniri sângeroase între separatiști și forțele guvernului de la Kiev.

Un oficial de poliție din Pakistan a spus că un atac cu bombă ațintit asupra refugiaților care așteptau să fie luați în evidența populației a omorât patru oameni în orașul Peshawar din nord-vestul țării. Faisal Mukhtar a spus că explozia produsă duminică pe un teren de fotbal a rănit alți opt oameni. El a mai spus că incidentul a avut loc în timp de oficialii locali înregistrau numele refugiaților proveniți din regiunea tribală învecinată Khyber. Un oficial al administrației locale citat de AP spune că pare să fi fost un atac sinucigaș. Nimeni nu și-a asumat răspunderea de îndată. Orașul Peshawar se află lângă zona tribală a Pakistanului, în care se află alături de localnici un număr mare de insurgenți străini afiliați la rețeaua teroristă Al Qaeda.

Din Afganistan se relatează că cinci civili au fost uciși, iar 36 răniți într-un atac sinucigaș cu o mașină plină de explozivi asupra unui vehicul al armatei afgane în sudul țării. Purtătorul de cuvânt al administrației locale Dawkhan Menapal a spus că patru soldați afgani au fost răniți în atacul produs duminică în districtul Maywand din provincia Kandahar. Nimeni nu și-a asumat răspunderea imediat. Dar AP scrie că forțele de securitate afgane sunt adesea țintele insurgențelor. Violențele din Afganistan s-au intensificat odată cu pregătirile grosului trupelor străine de a-și încheia retragerea înainte de sfârșitul anului.

În Lituania au loc astăzi 11 mai alegeri prezidențiale. Președinta în exercițiu Dalia Grybauskaite are șansele cele mai mari să câștige al doilea mandat pe fondul temerilor de securitate provocate de conflictul dintre Rusia și Ucraina. Popularitatea lui Grybauskaite în sondaje a crescut după ce ea a respins într-un limbaj ferm anexarea Crimeii de către Rusia, a cerut consolidarea prezenței militarilor NATO în membrii estici ai alianței și a avertizat că după Ucraina următoarea țintă a „expansionismului” rusesc ar putea fi Republica Moldova. Concurenții ei cei mai importanți la scrutinul de astăzi sunt deputatul laburist Arturas Paulauskas și europarlamentarul social-democrat Zigmantas Balcytis. Dacă nici un candidat nu obține astăzi majoritatea voturilor, la 25 mai va avea loc turul al doilea cu participarea celor clasați pe primele două locuri.

Două regiuni din estul rusofon al Ucrainei țin astăzi referendumuri. La Luhansk și Donețk alegătorii sunt întrebați doar dacă sprijină „autoconducerea”. Referendumurile sunt organizate de mișcări insurgente, nefiind recunoscute de guvernul de la Kiev și nici de occident. Votul are loc în ciuda unui apel la amânarea lui făcut săptămâna aceasta de președintele rus Vladimir Putin. Președintele interimar ucrainean Olexandr Turcinov a avertizat că votul este „un pas către prăpastie”. Turcinov a mai spus că guvernul este gata să negocieze cu reprezentanții regiunilor estice, dar nu cu aceia pe care i-a numit „teroriști”. Analiștii spun că referendumurile organizate în grabă seamănă cu acela din Crimeea, urmat de anexarea regiunii de către Rusia.

O nouă ediție a concursului de cântece Eurovision, a 59-a, a fost câștigată aseară la Copenhaga de reprezentanta Austriei, Conchita Wurst, care poartă haine femeiești și barbă. Wurst a interpretat balada „Rise Like a Phoenix” în fața unui public TV evaluat la 180 de milioane de oameni în 45 de țări. După victorie Wurst a spus reporterilor că victoria ei este importantă și pentru minoritățile sexuale, demonstrând că o mare parte a societăților europene nu vor „să se întoarcă în trecut, ci privesc spre viitor”. Moldova nu a participat la finală. Pe locul doi s-a clasat duetul de country modern „The Common Linnets” din Olanda.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin susține că a reușit să ducă la Moscova „majoritatea” petițiilor cu semnături pentru recunoașterea independenței transnistrenilor pe care le-ar fi primit în timpul recentei vizite la Tiraspol. Potrivit agențiilor ruse de știri, Rogozin a scris duminică pe Facebook că „serviciile speciale ale Republicii Moldova care au reținut și percheziționat avionul nostru la Chișinău au obținut numai o mică parte din marfă. Noi am avut grijă de cea mai mare parte”. Rogozin a mai spus că „mesajul conducerii transnistrene” către conducerea Rusiei are o valoare „mai mult simbolică decât legală”, dar este „important” și că într-un fel sau altul acțiunea autorităților moldovene va avea „consecințe serioase pentru relațiile bilaterale”. Ministerul de Externe al Moldovei a confirmat sâmbătă că a confiscat cutii cu petiții în favoarea recunoașterii independenței regiunii transnistrene din posesia delegației ruse condusă de Rogozin. Autoritățile Moldovei au spus că vor să verifice „legalitatea” petițiilor. Tot ieri, România a spus că va cere Rusiei „explicații publice” privind declarațiile lui Rogozin, care a spus după ce România nu i-a dat voie să folosească spațiul ei aerian ca să revină de la Chișinău la Moscova că data viitoare va zbura deasupra României sau Ucrainei cu un bombardier strategic. Rogozin s-a întors la Moscova cu un avion de linie după ce ucrainenii au silit avionul oficial rus să se întoarcă la Chișinău.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) anunță că Dmitri Rogozin și delegația alături de care a vizitat Tiraspolul ar fi încercat să se întoarcă la Moscova cu unele cutii conținând „liste cu semnături pentru recunoașterea Transnistriei”. Diplomația de la Chișinău anunță într-un comunicat de presă că „materialele respective au fost reținute de organele competente ale Republicii Moldova pentru a analiza legalitatea acestora în conformitate cu legislația în vigoare”. Totodată, MAEIE, subliniază că „vizita privată în Republica Moldova a vicepremierului rus D. Rogozin, care a fost însoţit de un grup de deputaţi ai Dumei de Stat a Adunării Federale şi de un membru al Guvernului, nu a trecut fără declaraţii cu caracter provocator la adresa Republicii Moldova”.
„În pofida mesajelor transmise părţii ruse pe calea diplomatică în ajunul acestei vizite de a se abţine de la declaraţii care ar putea prejudicia relaţiile bilaterale, demnitarul rus, pentru a câta oară, şi-a permis aprecieri şi comentarii eronate vizavi de alegerea suverană de dezvoltare a ţării noastre”, se mai arată în comunicatul diplomației de la Chișinău. „Atragem atenţia asupra faptului că, acţiunile şi declaraţiile lui D. Rogozin din ultima perioada sunt contraproductive şi nu contribuie la avansarea procesului de reglementare a conflictului transnistrean”, încheie MAEIE.

La Budapesta parlamentarii unguri au votat să-i acorde un nou mandat de premier, al treilea, lui Viktor Orban, la o lună după ce partidul lui, Fidesz, a câștigat pentru a doua oară la rând o majoritate de două treimi în legislativ. Orban a fost sprijinit astăzi de 130 de deputați din Fidesz și din formațiunea aliată a creștin-democraților, în vreme ce împotriva lui au votat 57 de deputați din partidele de opoziție. Vorbind în Parlament după ceremonia depunerii jurământului, premierul în vârstă de 50 de ani a spus că va continua politicile din ultimii patru ani. AP scrie că guvernul lui Orban a avut realizări importante ca reducerea inflației și șomajului și primele semne ale redresării economice, dar multe din ele au fost rezultatul unor practici care nu pot funcționa pe termen lung.

Avionul vicepremierului rus Dmitri Rogozin a fost obligat să revină la Chișinău după ce Ucraina și România i-au interzis să folosească spațiul lor aerian pentru a merge la Moscova. Potrivit agenției ruse de știri Itar Tass, avionul lui Rogozin ar fi zburat „doar câțiva kilometri” deasupra Ucrainei, după care a primit ordin să se întoarcă la Chișinău. Ceva mai devreme Rogozin se plângea pe Twitter că România și Ucraina și-au închis spațiul aerian și spunea că data viitoare va zbura la bordul unui bombardier. Surse de la Ministerul de Externe moldovean au spus Europei Libere că după ce aeronava particulară cu care zburase Rogozin s-a întors la Chișinău, demnitarul rus a plecat la Moscova cu un avion de linie. Ministerul român de Externe a criticat declarația lui Rogozin cum că data viitoare va zbura cu bombardierul și a amintit că demnitarul rus se află pe lista celor care au interdicție de intrare în UE din cauza contribuției la agravarea crizei ucrainene.

Prima doamnă a Statelor Unite, Michelle Obama, a făcut gestul rar de a rosti în locul soțului ei alocuțiunea radio prezidențială săptămânală, folosind-o ca să-și exprime îngrijorarea față de răpirea a 200 de eleve în Nigeria luna trecută. „Ca și milioane de oameni din lumea întreagă, soțul meu și cu mine suntem indignați și îndurerați de răpirea a peste 200 de fete nigeriene din dormitorul școlii în toiul nopții”, a spus Michelle Obama sâmbătă. Militanții islamiști au atacat școala secundară din satul Chibok la 14 aprilie. Ieri președintele nigerian Goodluck Jonathan a spus că el crede că fetele răpite de gruparea Boko Haram, care se opune educării fetelor și femeilor, se află încă în Nigeria. Săptămâna aceasta Statele Unite s-au oferit să trimită în Nigeria o echipă de experți ca să ajute efortul guvernului nigerian, care a fost criticat pentru lentoarea reacției.

Germania și Franța au spus că vor „trage concluziile de rigoare” dacă alegerile prezidențiale de la 25 mai din Ucraina nu vor decurge potrivit planului. Cancelarul german Angela Merkel a spus astăzi la Sassnitz, stațiune de la Marea Baltică unde l-a primit în vizită pe președintele francez François Hollande, că dacă alegerile din Ucraina eșuează, europenii vor lua măsuri suplimentare împotriva Rusiei. Într-o declarație comună Merkel și Hollande au spus că eventuala nerecunoaștere internațională a alegerilor prezidențiale din Ucraina va conduce la agravarea „destabilizării” țării. Cei doi lideri au mai spus că referendumurile programate pentru duminică în mai multe orașe din estul Ucrainei pe tema autodeterminării sunt „ilegale”.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a spus că România și Ucraina nu i-ar fi permis să folosească spațiul aerian, relatează agenția Interfax. „România și-a închis spațiul aerian la ordine venite din Statele Unite, Ucraina nu mă lasă să intru din nou”, a scris pe Twitter Rogozin, care a făcut o vizită la Tiraspol de Ziua Victoriei. Rogozin s-a plâns că ucrainenii i-ar fi închis spațiul aerian și la sosirea în regiunea transnistreană, pe 8 mai, când ar fi trebuit să ocolească prin România și Bulgaria. Oficialii de la Kiev au negat că aeronava cu care călătorea Rogozin ar fi primit interdicție de intrare, sugerând că ea mai degrabă nu a vrut să comunice cu autoritățile ucrainene.

Un cutremur cu magnitudinea de 6.0 a lovit sudul Mexicului și capitala țării, făcând locuitorii treziți din somn să iasă pe străzi în toiul nopții după alt seism petrecut în urmă cu numai două zile. Cutremurul s-a produs la 2.30 noaptea ora locală și a avut epicentrul în statul Guerrero din sudul Mexicului, la o adâncime de 35 de kilometri. Deocamdată nu există informații despre victime sau pagube materiale. AFP scrie că seismul a fost a 22-a replică a celui produs joi, care a avut magnitudinea de 6.4. În urmă cu trei săptămâni alt cutremur, mai puternic, de 7.2 grade, a zguduit capitala și stațiunea Acapulco de la Oceanul Pacific, provocând numai panică, nu și daune substanțiale.

Poliția din Africa de Sud a arestat aproape 60 de oameni după ce protestele post-electorale dintr-un cartier din Johannesburg au căpătat peste noapte accente violente. Poliția a folosit gloanțe de cauciuc pentru a împrăștia demonstranții din Alexandria, o zonă săracă a metropolei, care incendiaseră anvelope și baricadaseră străzi. Un polițist citat de Reuter a spus că sâmbătă dimineață situația era „calmă”. Protestele au început după ce vineri aproximativ 400 de oameni s-au adunat la un tribunal din Alexandria ca să ceară eliberarea celor arestați la proteste cu o zi înainte. Vineri s-a anunțat că alegerile naționale au fost câștigate detașat de Congresul Național African. Deși rămâne popular mai ales în rândurile majorității de culoare pentru rolul jucat în abolirea apartheidului, CNA este acuzat tot mai des de corupție și de incapacitatea de a eradica sărăcia.

În orașul irakian Fallujah, aflat de peste o lună în mâinile insurgenților, 11 oameni au fost uciși de obuze, a declarat un medic citat de AFP. Potrivit doctorului Ahmed Shami, directorul principalului spital din Fallujah, alte 20 de persoane au fost rănite în bombardament. Noile pierderi de vieți omenești vin la o zi după ce forțele guvernamentale irakiene au lansat o operațiune de recucerire a unor cartiere ale orașului aflat la mică distanță de capitala Bagdad.

Militanții pro-ruși din estul Ucrainei au ținut ostateci timp de șapte ore mai mulți lucrători ai Crucii Roșii în orașul Donețk înainte de a-i elibera astăzi în zori, a informat un oficial local al Crucii Roșii, citat de agenția Reuter. Un purtător de cuvânt al așa-„Republici Populare Donețk”, care va ține mâine referendum pentru eventuala separare de Kiev, a spus că lucrătorii au fost arestați vineri seară sub bănuiala de spionaj. Purtătorul de cuvânt nu a dat detalii despre acuzație și nici nu a spus unde anume au fost închiși ostateci. Un oficial al Crucii Roșii a spus agenției Reuter că unul din ostateci ar fi fost bătut și se află în spital. Biroul din Geneva al Crucii Roșii a spus doar că la Donețk a avut loc „un incident în cursul nopții”.

În capitală și alte localități moldovene au loc astăzi manifestări prilejuite de Ziua Europei. La Chișinău era programată ridicarea drapelelor moldovean și al UE în fața clădirilor Parlamentului și Guvernului. Tot în Piața Marii Adunări Naționale urma să-și deschidă porțile așa-„Orășel european”. În centrul capitalei au fost pregătite centre informative despre UE și despre țările membre, care își prezintă și tradițiile, inclusiv cele culinare. Manifestările urmează să culmineze diseară cu un concert care va începe la ora 19 în Piața Marii Adunări Naționale. Ziua Europei a fost marcată deja ieri la Chișinău de unii politicieni pro-occidentali, care au menționat-o în discursuri prilejuite de Ziua Victoriei asupra Fascismului.

Președintele interimar al Ucrainei, Olexandr Turcinov, a reiterat că liderii de la Kiev sunt gata să negocieze cu regiunile, inclusiv cu zona estică în care separatiștii pro-ruși au ocupat clădiri administrative. Potrivit agenției Interfax, Turcinov a spus astăzi că Ucraina se află pe calea descentralizării, în pregătirea modificării Constituției. Ideea unor mese rotunde cu reprezentanții societății și ai regiunilor pentru rezolvarea crizei ucrainene a fost lansată recent de premierul ucrainean Arseni Iațeniuk. Rusia insistă ca autoritățile de la Kiev să acorde puteri cât mai mari regiunilor, iar ideea este încurajată cu unele rezerve și de partenerii occidentali ai Ucrainei.