Purtatoarea de cuvint a Departamentului de Stat american Jen Psaki, a declarat ilegale asa numitele referendumuri din regiunile Donetk şi Luhansk ale Ucrainei şi a spus ca ele sunt o incercare de a desatabiliza pe mai departe Ucraina. Purtatoarea de cuvint a Departamentului de Stat a declarat ca Rusia si preşedintele ei pot face mai mult pentru a susţine suveranitatea si „un viitor democratic” pentru Ucraina.

Prioritare pentru Statele Unite sunt alegerile prezidenţiale din 25 mai care ar putea fi, potrivit declaratiei purtatoarei de cuvint a Departamentului de Stat „o şansă pentru unirea Ucrainei si pentru a da tuturor cetăţenilor tarii dreptul de a-şi exprima votul”.

Potrivit site-ului Preşedinţiei României, preşedintele Traian Băsescu s-a intilnit astazi la Bucuresti cu adjunctul directorului CIA, Avril Haines. Băsescu l-a invitat la Bucueresti si pe ministrul american al apărarii Chuck Hagel.

Vicepreşedintele Statelor Unite, Joe Biden, va merge saptamina viitoare la Bucuresti, raspunzind astfel solicitarii preşedintelui României, Traian Băsescu. Vizita va avea loc intre 20 si 23 mai. Potrivit unui comunicat de presă difuzat luni de Casa Alba, la Bucuresti Joe Biden se va intalni cu presedintele Traian Basescu, cu premierul Victor Ponta și membri ai societății civile.

Joe Biden va vizita si Ciprul in acest turneu si, potrivit comunicatului Casei Albe, va discuta cu liderii din cele doua tari despre raspunsul comunitatii internationale la interventia militara ilegala si actiunile de destabilizare ale Rusiei in Ucraina.

Vicepresedintele va aborda de asemenea necesitatea aprofundarii relatiilor economice, inclusiv prin Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii; reangajarii pentru intarirea institutiilor democratice din regiune si initierii unui efort colectiv si sustinut pentru consolidarea securitatii energetice a Europei, informeaza Casa Albă.

Regiunea separatista a Ucrainei Doneţk a cerut Rusiei să o absoarba „pentru a restabili dreptatea istorică”. Biroul premierului interimar de la Kiev a spus ca nu are pe moment nici o reactie fata de declaratia lui Denis Pusilin, membru al asa numitei „republici Populare Donetk” care a mai spus si ca „populatia Donetkului a fost intotdeauna parte a lumii rusesti si istoria Rusiei este istoria ei”.

Kremlinul a declarat că „respecta dorinta exprimata de popor” in referendumurile organizate ieri in regiunea Donetk si Luhansk din estul Ucrainei. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că fara a include separatistii in convorbirile menite sa rezolve criza ucrainiana „nimic nu poate fi obţinut”. In Donetk autoritatile separatiste spun ca 89,7 % dintre cei care au votat in referendumul de ieri s-au pronuntat pentru autodeterminare, iar participarea la vot ar fi fost de 75% din populatie. In Luhansk separatistii spun ca 96% susţin independenta de Ucraina. La referendumurile de ieri nu au participat nici un fel de observatori. Moscova a cerut ca rezultatele votului sa fie „puse în practica intr-o maniera civilizata”. Ministrul suedez de externe Carl Bildt a calificat referendumurile drept „false”, iar presedintele Frantei Francois Hollande a spus ca sunt „nule si neavenite”. Uniunea Europeana le-a declarat ilegale.

Preşedintele Frantei, Francois Hollande care se afla intr un turneu in Caucazul de Sud a declarat la Baku ca scopul turneului sau este de a contribui la gasirea unei solutii conflictelor inghetate din Georgia si pentru Nagorno-Karabah. Hollande a spus ca tara sa sustine intergritatea teritoriala a tarilor si solutionarea conflictelor cu respectarea integritarii teritoriale. Hollande a declarat că vizita sa in regiune nu este indreptata impotriva nimanui si ca Franta nu incearca sa opreasca colaborarea acestor tari cu oricine doresc ele. In cursul zilei, presedintele francez va merge la Erevan si miine la Tbilisi.

Liderii ţărilor din Asia de sud-est şi-au exprimat „ingrijorarea profunda” fata de disputele teritoriale din Marea Chinei de Sud. Tarile din ASEAN au dat publicitatii astazi o declaratie in care se exprima ingrijorarile legate de disputele maritime din regiune. Recent, China a inceput exploatari petroliere in aceasta mare, intr o zona disputata si de Vietnam. China pretinde ca intreaga Mare de Sud a Chinei ii apartine, desi tari membre ale ASEAN precum Vietnam, Filipinele, Brunei, Malaiezia si Taiwan, ridica pretentii pentru zone ale acestei mari.

Uniunea Europeana a decis impunerea de sanctiuni umpotriva a alte 13 oficialitati ruse si doua companii, implicate in criza ucrainiana. Este pentru prima data cind Uniunea Europeana impune sanctiuni impotriva unor companii. Cele doua companii, din Crimeea, au fost nationalizate de Rusia dupa anexarea peninsulei. In total, pina acum Uniunea Europeana a impus sanctiuni unui numar de 61 de persoane din Rusia si Ucraina carora nu li se permite accesul in tarile comunitare si ale caror conturi au fost inghetate. Ministrii de externe ai Uniunii Europene au declarat referendumurile desfasurate ieri in regiunile din estul Ucrainei drept ilegale si ca atare nu le recunosc rezultatele.

Societatea civilă romă din Republica Moldova solicită autorităţilor să acorde alocaţii speciale şi locuinţe sociale romilor care trăiesc în condiţii precare. Coaliţia „Vocea Romilor” mai cere autorităţilor să elimine discriminarea şi să asigure transparenţa gestionării surselor financiare alocate romilor din Moldova, informează agenţia IPN.
Vasile Drangoi, preşedintele Asociaţiei obşteşti „International Romani Union” din Moldova, a spus că după 1 iunie mai mulţi membri ai comunităţii romilor din ţară şi de peste hotare au realizat primul recensământ al romilor de pe teritoriul republicii. În urma procesării datelor s-a stabilit că numărul real al romilor din Republica Moldova este de zece ori mai mare decât se anunţă de către autorităţi. Astfel, în prezent pe teritoriul ţării locuiesc peste 102 mii de romi şi nu 11 mii cum se anunţa conform ultimului recensământ oficial din 2004. Doar în oraşul Soroca locuiesc peste zece mii de romi.
Preşedintele organizaţiei obşteşti „Bare-Rom”, Robert Cecari, a subliniat că în Guvern este un reprezentant care ar trebui să promoveze drepturile romilor, însă acesta nici măcar nu este de etnie romă şi a fost numit în funcţie pentru a bifa în faţa europenilor ca realizare.” Nu vrem ca romii din Republica Moldova să ajungă în situaţia romilor din Franţa şi alte state europene. Vrem să fim integraţi în societate”, a adăugat Robert Cecari. Membrii societăţii civile rome din Moldova au adăugat că datorită ajutorului acordat de comunitatea internaţională a fost elaborat un model de comunicare între structurile guvernamentale şi minoritatea romă pentru a soluţiona problemele acesteia, şi că îl pot ceda gratuit guvernanţilor de la Chişinău cu condiţia ca aceştia să pună capăt problemelor cu care să confruntă romii din Moldova.

Republica Moldova şi Lituania urmează să semneze un Plan de Acţiune comun cu Lituania privind conlucrarea în diverse domenii ale agriculturii din cele două state. Ministrul agriculturii lituanian, Vigilijus Jukna, se află în Moldova, la invitaţia omologului său de la Chişinău, Vasile Bumacov pentru a discuta acest nou plan de acţiune, informează agenţia IPN.

„Fortificarea parteneriatului cu NATO va dezvolta Republica Moldova și va schimba în bine viața oamenilor” a declarat la Chișinău adjunctul Secretarului General NATO, Alexander Vershbow, în cadrul unei întrevederi cu premierul Iurie Leancă.În cadrul întrevederii a fost discutată situația din regiune și aspectele cooperării bilaterale în cadrul Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO. Cei doi oficiali au subliniat importanța menținerii stabilității în regiune prin identificarea unei soluții pașnice pentru criza ucraineană. Alexander Vershbow se va afla în Moldova până la 14 mai, pentru a participa la „Săptămâna NATO în Moldova", care a ajuns la a treia ediţie. Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la aderarea Moldovei la Parteneriatul pentru Pace.

Boko Haram a dat publicităţii un video care arata in jur de 100 de fete despre care se crede ca sunt cele care au fost rapite luna trecută de gruparea militantă islamică. Liderul grupării declara in video că doreşte să elibereze fetele în schimbul unor militanţi întemniţaţi. Inregistrarea video le arata pe fete purtind hijeab si rugîndu-se. Trei dintre ele se aud in inregistrare. Doua dintre ele spun că au fost creştine, dar acum s-au convertit la Islam, iar una dintre ele spune că este musulmană. Nu este clar cind anume a fost facută înregistrarea. Boko Haram a răpit 270 de fete din nordul Nigeriei pe 14 aprilie şi a ameninţat ca le va vinde. 50 dintre ele au scăpat. Gruparea militantă islamică Boko Haram duce o campanie singeroasa impotriva guvernului nigerian din 2009.

Separatiştii pro-ruşi din regiunea Luhansk a Ucrainei au anunţat ca nu vor permite desfasurarea alegerilor prezidenţiale in provincie. Alegerile prezidenţiale sunt anunţate pentru 25 mai. Vasil Mikitin, autointitulat purtatorul de cuvint al „Armatei de Sud-est” a spus ca atita timp cit regiunea a devenit „Republica Populara Luhansk”, alegerile prezidenţiale ucrainiene nu se vor desfasura in provincie deoarece Consiliul Regional Luhansk şi-a pierdut legitimitatea dupa referendumul pentru autodeterminare desfasurat ieri si care este nerecunoscut nici de Kiev, nici de Occident. Mikitin a anunţat că actualele oficialităţi ale regiunii vor cere Naţiunilor Unite recunoaşterea „Republicii Populare Luhansk”.

Cinci cetăţeni georgieni au fost eliberaţi de autorităţile din regiunea secesionista Osetia de Sud. Cei cinci au declarat presei după eliberare că au fost obligaţi să plăteasca 60 de dolari fiecare ca amendă pentru că „au depăşit in mod ilegal frontiera administrativă” a Osetiei de Sud. In ultimele două saptamini, trupele ruseşti, care asigura paza de la limita administrativă a republicii separatiste, au reţinut 18 georgieni. Ceilalti 13 continuă sa fie reţinuţi de autorităţile regiunii.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a avertizat din nou Chisinaul cu repercusiuni daca Moldova semnează Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Intr-un interviu cu publicaţia rusească Kommersant, Rogozin a spus că Moscova îşi va revizui legaturile sale economice cu Moldova daca semnează Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Rogozin a mai spus şi că statutul de neutralitate al Moldovei se va schimba, dacă va alege să devină parte a Uniunii Europene. Rogozin a pledat in interviul publicat astazi pentru ca Moldova să se alature Uniunii Vamale dominată de Rusia, spunind că Moscova ar saluta o astfel de schimbare.

Încep să apară primele reacții occidentale la controversatele referendumuri organizate duminică de insurgenții pro-ruși în regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei, unde alegătorii s-ar fi pronunțat covârșitor pentru autoguvernare. Ministrul de externe britanic, William Hague le-a spus jurnaliștilor la Bruxelles că referendumurile au „credibilitate zero”, că sunt „ilegale” și că „nici nu pot pretinde” că respectă vreun standard. Hague a vorbit înaintea unei reuniuni a miniștrilor europeni de externe, care vor lua în discuție extinderea sancțiunilor europene împotriva Rusiei pentru acțiunile acesteia în Ucraina. Ministrul britanic a spus că sancțiunile trebuie înăsprite în funcție de atitudinea rusă față de alegerile prezidențiale ucrainene de la 25 mai, dar fără a se stabili criterii precise, pentru a nu „invita Rusia să încalce liniile roșii, oricare ar fi acestea”.

Președintele Chinei le-a spus concetățenilor că trebuie să învețe a se obișnui cu o creștere economică mai mică. Declarația de la week-end a președintelui Xi Jinping suvine pe fundalul indiciilor despre micșorarea volumului comerțului și producției. Creșterea economică a Chinei a fost de 7.4 procente în ultimul trimestru. Declarația președintelui Xi diminuează așteptările despre posibilitatea lansării unui nou pachet de stimulente economice. El este citat de agenția de știri Xinhua spunând că guvernul se va concentra pe reformele pe termen lung pentru o creștere stabilă.

Kremlinul spune că respectă „voința poporului” pentru autoguvernare care ar fi fost exprimată de alegătorii regiunilor Donețk și Luhansk din estul Ucrainei la referendumul organizat duminică de insurgenții pro-ruși. Într-o declarație de presă, Kremlinul face apel la punerea în aplicare a rezultatelor „într-o manieră civilizată”, prin convorbiri între autoritățile de la Kiev cu separatiștii din cele două regiuni. Kievul și țările occidentale nu recunosc legalitatea referendumului și acuză Moscova de încurajarea separatismului, după anexarea Crimeii în luna martie cu ajutorul unui plebiscit asemănător. Ministrul de externe britanic, William Hague a declarat astăzi la Bruxelles, înainte de o reuniune a miniștrilor europeni de externe pe tema crizei ucrainene, că rezultatele anunțate de separatiștii pro-ruși la Donețk și Luhansk au „credibilitate zero”.

Insurgenții pro-ruși din estul Ucrainei spun că locuitorii regiunilor Donețk și Luhansk ar fi votat în număr covârșitor pentru autoguvernare, duminică, la referendumuri controversate pe care Kievul și țările occidentale le consideră nelegitime. Aproape 90% dintre participanții la referendum ar fi votat pentru acest curs la Donețk și 96% la Luhansk. Prezența la urne ar fi fost de 75%. Autoproclamatul guvernator popular de la Donețk, Pavel Gubarev, a spus televiziunii ruse că votul a fost doar un pas pentru crearea unei țări noi, Novorosia, în sud-estul Ucrainei. Referendumul a avut loc fără observatori internaționali, iar rezultatele au fost anunțate la doar două ore de la închiderea secțiilor de vot. Un sondaj de opinie dat publicității săptămâna trecută de centrul sociologic american Pew Research Center arată că 70% din locuitorii din estul Ucrainei doresc ca țara să-și păstreze unitatea.

Liderii moldoveni spun că vicepremierul rus, Dmitri Rogozin n-ar vorbi în numele statului rus când avertizează Republica Moldova cu „urmări serioase” pentru confiscarea unor semnături transnistrene în sprijinul independenței pe care încerca să le ducă la Moscova.
Vorbind Europei Libere în marginea festivităților de Ziua Internațională a Familiei la Chișinău, premierul Iurie Leancă a spus că dorește un dialog deschis cu liderii ruși pentru eliminarea divergențelor create de vizita de 9 mai a lui Rogozin la Tiraspol. „E timpul deja ca dl. Rogozin să înțeleagă că Republica Moldova trebuie să fie tratată cu respect [...]. Pe mine, la Moscova, m-au învățat un lucru elementar, că în numele statului vorbește președintele, primul ministru și ministrul de Externe”.
Controversatul demnitar rus, care este și emisar al Kremlinului pentru regiunea transnistreană, spune că a ajuns duminică la Moscova cu o cursă de linie, pentru că avionul său particular a fost întors din zbor la Chișinău, fiindu-i interzis survolul prin România și Ucraina. Autoritățile moldovene ar fi confiscat presupuse semnături pentru independență ale locuitorilor din stânga Nistrului.

Adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow, a declarat Europei Libere înainte de o vizită pe care o începe astăzi la Chișinău că relația Alianței cu Republica Moldova se poate concentra în următorii ani pe întărirea capacității de apărare moldovene. Vershbow a mai exprimat îngrijorarea NATO față de „presiunea crescândă la care este expusă Republica Moldova” din cauza crizei ruso-ucrainene și a spus că vizita va fi un semnal de sprijin politic.
Oficialul NATO are programate mai multe convorbiri cu liderii moldoveni în următoarele trei zile. Vizita va include și o întrevedere cu bașcanul găgăuz, Mihail Formuzal.

Insurgenții pro-ruși din estul Ucrainei spun că aproape 90% dintre participanții la un referendum în regiunea Donețk s-ar fi pronunțat pentru autoadministrare. La plebiscitul pe care Kievul și țările occidentale îl consideră nelegitim și care s-a desfășurat fără observatori internaționali ar fi luat parte 75% din alegătorii regiunii. Un referendum similar a avut loc în regiunea vecină Luhansk, dar rezultatele nu au fost anunțate.
Un lider al insurgenților de la Donețk, Denis Pușîlin, a declarat că pasul următor va fi crearea unui guvern și structurilor militare. Autoproclamatul „guvernator popular” de la Donețk, Pavel Gubarev, a spus televiziunii ruse că votul a fost doar un pas pentru crearea unei țări noi, Novorosia, în sud-estul Ucrainei.

Președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a câștigat primul tur de scrutin la alegerile prezidențiale din republica baltică, obținând duminică aproximativ 45 la sută din voturi. Ea se va confrunta cu social-democratul Zigmantas Balcytis în turul doi, pe 25 mai, care va coincide cu alegerile pentru Parlamentul European.
Economistă în vârstă de 58 de ani, Grybauskaite a devenit președintă în 2009. Ea și-a sporit popularitatea în ultimele luni datorită poziției critice față de acțiunile Rusiei în Ucraina.

Miniștrii europeni de externe se întâlnesc astăzi la Bruxelles pentru a lua în discuție criza din Ucraina, așteptându-se că vor face un prim pas în direcția extinderii sancțiunilor asupra companiilor rusești implicate în criză. Sancțiunile pot include înghețarea conturilor și activelor acestor companii în țările Uniunii Europene.
Între timp, președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, care reprezintă cele 28 de țări membre ale UE, călătorește în Ucraina pentru convorbiri cu guvernul interimar pentru stabilizarea țării înainte de alegerile prezidențiale de la 25 mai.

Un oficial de rang înalt al Bisericii Ortodoxe Ruse s-a plâns că ar fi fost întors de la granița ucraineană, informează agenția Reuter. Mitropolitul Hilarion, care este șeful Departamentului de Relații Externe al Patriarhiei de la Moscova, a spus că vineri grănicerii ucraineni nu l-au lăsat să intre în țară la aeroportul din Dnepropetrovsk, unde mergea ca să acorde o distincție unui preot local. „Nu am primit nici o explicație”, a spus Hilarion televiziunii ruse de stat Rossiya 24. „Se pare că numele meu și poate și alte altor ierarhi sunt pe o listă de oameni care nu au voie să intre în Ucraina”. Serviciul de frontieră ucrainean a refuzat să comenteze informația.