Un nou sondaj de opinie arată că majoritatea britanicilor vor ca țara lor să rămână în UE, în vreme ce în urmă cu un an majoritatea voiau ieșirea din blocul cu 28 de membri. Sondajul agenției Ipsos Mori sugerează că acum 54% din britanici vor rămânerea în UE, iar 37 ar vota pentru ieșirea din organizație. În urmă cu un an, la sondajul făcut de aceeași agenție, pentru rămânerea în UE erau numai 48%, iar pentru desprindere: 44%. Două alte sondaje publicate în această primăvară de altă agenție, YouGov, arătau că majoritatea britanicilor sunt pentru rămânerea țării lor în UE. Premierul David Cameron a promis ținerea în 2017 a unui referendum pe această temă dacă va fi ales din nou la anul.

Un tribunal din Sudan a condamnat la moarte o femeie creștină pentru „apostazie”, după ce a refuzat să se lepede de credință. Meriam Ibrahim Ishaq, de 26 de ani, s-a născut într-o familie cu tată musulman și mamă creștină. Ea a spus tribunalului la 15 mai că a fost crescut de mama ei ca creștină și nu a comis nici un fel de „apostazie”. Sudanul are populație majoritar musulmană, guvernată de legea intransigentă sharia. Convertirile religioase pot fi pedepsite cu moartea. Se spune că Ishaq, care este măritată cu un creștin, ar fi gravidă în luna a opta. Amnesty International a caracterizat verdictul împotriva femeii drept „aberant”.

La inaugurarea unui Muzeu al victimelor atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001 președintele Statelor Unite a spus că nici un act de teroare nu se poate ridica deasupra puterii și caracterului țării sale. „Nimic nu ne poate învinge”, a spus Obama, vorbind la New York, pe locul unde aproape 3000 de oameni au fost uciși în urmă cu 13 ani de două avioane de pasageri deturnate de teroriști islamiști. La inaugurarea muzeului au participat astăzi sute de demnitari, rude ale victimelor, supraviețuitori și membri ai echipelor de salvare. Muzeul se va deschide publicului larg la 21 mai. „Nu veți ieși din acest muzeu fără sentimentul că înțelegeți umanitatea mai profund”, a spus astăzi președintele Joe Daniels, citat de AP.

Spicherul Parlamentului, Igor Corman, a avertizat împotriva unor așteptări prea mari privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, informează Infotag. Democratul Corman a făcut remarca la un Forum moldo-german, găzduit de ambasada Germaniei, unde a spus că europenii vor primi Moldova când o vor considera „drept una de-a lor”. Potrivit Infotag, Corman a sugerat că sprijinul prea entuziast pentru aderarea Moldovei la Uniune al unor țări membre este nerealist și că preferă moderația unor țări ca Germania. „România, a propos, chiar și mâine este gata să ne accepte în Uniunea Europeană, dar Germania are și responsabilitate și consider că nu este primordial să știm data când Moldova va adera la UE, ci este important să mergem spre asta, monitorizând modificările pozitive din ţară şi din viaţa fiecărui cetăţean”, a spus Corman.

O nouă evaluare anuală a respectării drepturilor minorităților sexuale în Europa arată că Republica Moldova a făcut unele progrese, dar rămâne printre cele mai restrictive țări din Europa, la nivelul Belarusului, Ucrainei sau Turciei. Noul raport al organizației ILGA notează că anul trecut a intrat în vigoare legea egalității șanselor, că activiștii LGBT din Moldova au ținut cu succes două marșuri, iar un tribunal a respins legislația anti-gay de la Bălți. Dar tot anul trecut, spune organizația cu sediul la Bruxelles, deputații moldoveni au introdus pe furiș legislație homofobă, renunțând la ea numai după mari presiuni europene și guvernamentale. Potrivit așa-numite „Hărți a Curcubeului” publicată de ILGA, cele mai homofobe țări de pe continent sunt Rusia, Azerbaidjan și Armenia, iar la polul opus se află țări ca Marea Britanie, Belgia, Spania și Olanda.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus într-un interviu pentru televiziunea Bloomberg că Moscova continuă să pledeze pentru o soluţie a conflictului transnistrean cu respectarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Republicii Moldova. „Cu condiţia - a adăugat şeful diplomaţiei ruse - ca Moldova să-şi păstreze neutralitatea fixată în Constituţie, şi Chişinăul şi Tiraspolul să ajungă la o înţelegere privind statutul Transnistriei”.

Președintele Vladimir Putin spune că începând din iunie Rusia va livra gaze Ucrainei numai cu plata înainte. Avertizarea este cuprinsă într-o scrisoare către lideri europeni publicată de Kremlin la 15 mai. Putin spune că Gazprom, concernul energetic rusesc controlat de stat, este forțat să ceară banii înainte pentru că datoria Ucrainei a ajuns la 3,5 miliarde de dolari. Putin a îndemnat de asemenea Uniunea Europeană să se „angajeze mai activ” în găsirea de căi de stabilizare a economiei ucrainene lovită de criză. Putin avertizase mai întâi că Gazprom va cere Kievului să plătească în avans într-o scrisoare adresată multor lideri europeni, inclusiv președintelui Moldovei luna trecută. Ucraina a spus că ar putea începe să-și achite datoria dacă Moscova revine la prețul mai mic pentru gaze perceput până la alungarea de la putere a președintelui pro-rus Viktor Ianukovici. După plecarea lui în februarie Rusia a mărit peste dublu prețul gazelor.

Președintele Vladimir Putin spune că începând din iunie Rusia va livra gaze Ucrainei numai cu plata înainte. Avertizarea este cuprinsă într-o scrisoare către lideri europeni publicată de Kremlin la 15 mai. Putin spune că Gazprom, concernul energetic rusesc controlat de stat, este forțat să ceară banii înainte pentru că datoria Ucrainei a ajuns la 3,5 miliarde de dolari. Putin a îndemnat, de asemenea, Uniunea Europeană să se „angajeze mai activ” în găsirea de căi de stabilizare a economiei ucrainene lovită de criză. Putin avertizase mai întâi că Gazprom va cere Kievului să plătească în avans într-o scrisoare adresată multor lideri europeni, inclusiv președintelui Moldovei luna trecută. Ucraina a spus că ar putea începe să-și achite datoria dacă Moscova revine la prețul mai mic pentru gaze perceput până la alungarea de la putere a președintelui pro-rus Viktor Ianukovici. După plecarea lui în februarie Rusia a mărit peste dublu prețul gazelor.

Un oficial american a spus că țara sa și aliații ei europeni sunt „în unitate largă” în convingerea că Rusiei trebuie să i se impună noi sancțiuni dacă încearcă să împiedice alegerile prezidențiale din Ucraina programate pentru 25 mai. Secretarul de stat american John Kerry a discutat cu câțiva miniștrii de externe influenți europeni despre sancțiunile avute în vedere de Washington, care ar viza unele din cele mai importante sectoare economice rusești, inclusiv mineritul și extracția gazelor. Kerry s-a întâlnit la Londra cu colegii săi din Marea Britanie, Franța, Germania și Italia înaintea unei reuniuni pe tema situației din Siria. O sursă de la Departamentul de Stat a declarat sub condiția anonimatului că aliații europeni ai Statelor Unite „s-au declarat în largă unitate” și nu au avut obiecții față de așa-numitele „sancțiuni sectoriale” pregătite de Washington.

Un oficial american a spus că țara sa și aliații ei europeni sunt „în unitate largă” în convingerea că Rusiei trebuie să i se impună noi sancțiuni dacă încearcă să împiedice alegerile prezidențiale din Ucraina programate pentru 25 mai. Secretarul de stat american John Kerry a discutat cu câțiva miniștrii de externe influenți europeni despre sancțiunile avute în vedere de Washington, care ar viza unele din cele mai importante sectoare economice rusești, inclusiv mineritul și extracția gazelor. Kerry s-a întâlnit la Londra cu colegii săi din Marea Britanie, Franța, Germania și Italia înaintea unei reuniuni pe tema situației din Siria. O sursă de la Departamentul de Stat a declarat sub condiția anonimatului că aliații europeni ai Statelor Unite „s-au declarat în largă unitate” și nu au avut obiecții față de așa-numitele „sancțiuni sectoriale” pregătite de Washington.

Președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a salutat apropiata semnare a Acordului de Asociere a Republicii Moldova la UE, inisistând că de pe urma lui vor beneficia toți locuitorii țării. Vorbind la Bruxelles după o întrevedere cu premierul Iurie Leancă, șeful executivului european a anunțat că Bruxelles-ul a aprobat în principiu eliminarea unor bariere pentru exportul de fructe și legume moldovenești și a trecut în revistă alte forme de asistență în plină desfășurare. Barroso a salutat de asemenea recenta eliminare a vizelor pentru moldoveni:

„Asta înseamnă mult pentru fiecare cetățean al Moldovei care poate veni pentru prima oară fără viză, arătând cât de apropiați sunt moldovenii de Uniunea Europeană”.

Jose Manuel Barroso a lăudat cooperarea Moldovei cu România, cu sprijinul UE, pentru diversificarea surselor de energie, a reafirmat sprijinul blocului european cu 28 de membri pentru integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova și a confirmat că va merge în luna iunie la Chișinău cu ocazia unui forum de afaceri.

Vorbind despre acordul de asociere, Barroso a spus că el nu este scopul final al cooperării bilaterale.

„Vreau să vă spun că noi credem în perspectiva europeană a Moldovei”, a spus Barroso.

Liderul Partidului Liberal-Democrat, Vlad Filat, a calificat drept o încercare de destabilizare cererea comuniștilor de-a se ține un referendum național pe tema Acordului de Asociere la UE, care urmează să fie semnat la 27 iunie. Într-o postare pe Facebook citată de IPN, fostul premier scrie că prin apelul lor către conducerea țării comuniștii „doresc să dea foc la propria casă anume acum, când cetăţenii Republicii Moldova călătoresc liber în Europa, când ţara urmează să devină asociată cu Europa, când în ţară vin investiţii fără precedent în infrastructură, servicii, agricultură, când economia creşte”. Fracțiunea PCRM din parlament i-a cerut ieri președintelui Nicolae Timofti să convoace referendumul în cel mult două săptămâni. Timofti, un susținător al integrării europene al Moldovei, nu a răspuns până acum cererii comuniștilor.

Ambasadorul Statelor Unite, William H. Moser, va merge vineri la Tiraspol pentru deschiderea unei noi ediții anuale a Festivalului Filmului American. Potrivit unui comunicat de presă de la ambasada Statelor Unite, ediția din acest an a festivalului se desfășoară sub genericul „Mari regizori americani” și vor fi prezentate 12 filme americane de diferite genuri, de la horror până la comedie și desene animate. Printre regizorii selectați se numără Stanley Kubrick, Martin Scorsese, Steven Spielberg, Francis Ford Coppola. Festivalul va începe la 16 mai la ora 18 la centrul video „Tiraspol” și se va încheia la 21 mai. Toate filmele sunt prezentate în engleză cu subtitrare în limba rusă, iar intrarea este liberă.

Guvernul ucrainean spune că forțele sale de securitate au distrus două baze folosite de separatiștii pro-ruși în estul țării. Președintele interimar Oleksandr Turcinov a spus la 15 mai că forțele de securitate au distrus în cursul nopții o bază a rebelilor lângă Sloviansk. El a mai spus că soldații controlează acum o zonă de cinci kilometri în jurul unui turn de televiziune din sudul orașului, clădire care fusese ocupată de separatiști. Ministerul Apărării de la Kiev a spus că forțele sale au distrus de asemenea un ascunziș al rebelilor lângă orașul Kramatorsk, din apropiere, capturând trei militanți. Noile ciocniri vin la o zi după ce guvernul a lansat un ”dialog național” pentru detensionarea situației. Separatiștii nu au participat la discuțiile de ieri de la Kiev: Guvernul spune că nu va sta de vorbă cu ei până nu renunță la violență, iar separatiștii insistă că guvernul trebuie să-și retragă primul trupele.

Cel puțin doi oameni au murit din cauza furtunilor și ploilor care au lovit regiuni din Peninsula Balcanică, provocând inundații în Serbia și Bosnia. În Serbia s-a decretat joi stare de urgență, iar sute de oameni au fost evacuați. Pompierii spun că o femeie s-a înecat într-o suburbie a Belgradului după ce a refuzat evacuarea. Iar un pompier s-a înecat în timpul unei operațiuni de salvare în centrul Serbiei. Oficiali de la Belgrad au dispus închiderea școlilor pentru joi și vineri din cauza pericolului de inundații. În Bosnia au fost evacuate multe persoane, iar situația cea mai gravă este pe cursul râului Miliacka, care traversează capitala Sarajevo. În ambele țări balcanice au fost blocate de viituri mai multe drumuri, ceea ce îngreunează eforturile de salvare și ajutorare.

Un sondaj de opinie publicat de o organizație internațională arată că în Republica Moldova fiecare al treilea cetățean nutrește sentimente anti-semite. Potrivit raportului publicat de Liga Împotriva Defăimării, Moldova este însă mai tolerantă față de evrei decât alte țări europene ca Polonia, unde sunt anti-semiți 45% din locuitori, sau Grecia, unde proporția ajunge la 69%. Părerile proaste despre evrei sunt împărtășite de 35% din respondenți în România și 38% în Ucraina. Cele mai puțin anti-semite țări din Europa ar fi potrivit raportului Suedia, unde asemenea sentimente au doar 4% din locuitori, Marea Britanie cu 8%, Danemarca cu 9% și Cehia cu 13%. Liga Împotriva Defăimării a fost înființată în 1913 pentru a combate anti-semitismul și alte forme de bigotism.

Activiștii LGBT din Rusia spun că primăria Moscovei a interzis marșul pe care voiau să-l țină la 27 mai, cu ocazia celei de-a 21-a aniversări a decriminalizării homosexualității în Rusia, relatează Interfax citându-l pe Nikolai Alexeiev, unul din liderii mișcării pentru drepturile minorităților sexuale. Aceeași agenție spune însă că primăria a refuzat deocamdată să confirme interdicția. Activiștii vor să țină un așa-numit Marș al Bărbaților și Femeilor cu Barbă în cinstea recentei victorii la concursul de cântece Eurovision a artistei austriece în travesti Conchita Wurst. Nikolai Alexeiev a spus că el și colegii lui vor contesta în instanță o eventuală interzicere a marșului. În Rusia marșurile minorităților sexuale sunt interzise frecvent, iar de peste un an este în vigoare o așa-numită lege împotriva propagandei homosexuale, care facilitează autorităților reprimarea oricărei manifestări publice a comunității LGBT.

Bașcanul autonomiei găgăuze Mihail Formuzal a cerut Parlamentului și Guvernului să modifice legea electorală pentru a permite locuitorilor din autonomie să aleagă cinci reprezentanți în legislativul de la Chișinău.Potrivit agenției IPN, Formuzal a precizat că modificarea e recomandată atât de Comisia de la Veneţia cât şi de Misiunea OSCE. Adunarea Populară a Găgăuziei a înaintat deja un proiect de lege Parlamentului care prevede crearea a cinci circumscripţii uninominale în Găgăuzia pentru alegerea cu votul majorităţii populaţiei din autonomie a cinci deputaţi – câte unul din fiecare circumscripţie. Autorii propunerii susțin că numărul de mandate solicitat este proportional cu numărul populaţiei din regiunea autonomă, care constituie, potrivit autorilor iniţiativei legislative, aproximativ 5% din populaţia Republicii Moldova. În aceeași conferință de presă citată de IPN, bașcanul Mihail Formuzal a declarant că autonomia Găgăuză vrea să se integreze pe piaţa gazelor din Uniunea Vamală, prin intermediul întreprinderii nou create care gestionează cei aproximativ 400 de kilometri de reţele de gaz de pe teritoriul Găgăuziei, ce nu sunt la balanţa Moldovagaz. Formuzal a precizat că inițiativa va fi în limitele legislaţiei moldoveneşti. Mihail Formuzal speră că integrarea pe piaţa de gaze a Uniunii Vamale va oferi autonomiei Gagauze șansa de a procura gaze mai ieftine.

OSCE a salutat lansarea negocierilor la masa rotundă în Ucraina, menite să găsească o soluție la actuala criza politică, discuții începute ieri la Kiev la care însă nu au participat reprezentanții separatiștilor pro-ruși din estul țării. Președintele în exercițiu al OSCE, ministrul de externe elvețian Didier Burkhalter și-a exprimat speranța că aceste discuții vor duce la detensionarea situației înainte de alegerile prezidențiale anticipate din 25 mai. Miercuri, președintele interimar al Ucrainei Olexander Turcinov a declarat că guvernul este dispus să negocieze cu regiunile, dar nu se va lăsa intimidat de separatiștii pro-suși înarmați. Între timp, agenția Interfax citează Ministerul ucrainean al Apărării cu declarația că în estul țării, în apropiere de Kramatorsk, continuă ofensiva împotriva rebelilor.

În Afganistan va avea loc un tur de balotaj pentru alegerea președintelui. Comisia Electorală Centrală a anunțat joi că în cursă au rămas fostul ministru de externe Abdullah Abdullah și fostul expert al Băncii Mondiale, Ashraf Ghani. Votul este programat pe 14 iunie. În primul tur, Abdullah aobținut 45 la sută din voturi iar Ghani 31,6%.

Ministerul Justiţiei nu a înregistrat vreun partid nou care ar repeta denumirea sau simbolurile PCRM. Precizarea a fost făcută pentru Europa Liberă de ministrul justiţiei, Oleg Efrim, ca răspuns la acuzaţiile formulate de PCRM condus de Vladimir Voronin, care pretinde că un partid cu siglă si abreviere similare cu cele ale Partidului Comunistilor ar fi fost înregistrat, Ministerul Justiţiei încălcând astfel legea.

Efrim a spus că ministerul său a fost doar consultat dacă denumirea unui nou partid este sau nu acceptabilă, legal. Nici un partid nu a fost înregistrat încă, pentru că nu există o cerere oficială. Mai mult, a precizat Efrim, nici un partid nou nu va fi înregistrat dacă repetă denumirea şi simbolurile unui partid existent, pentru că ar fi împotriva legii.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare avertizează că tensiunile din Ucraina afectează economiile din întreaga Europă de Est şi regiunea caucaziană, nu numai economiile din Ucraina şi Rusia.

În cazul Moldovei, BERD crede că anul acesta economia o să crească numai cu 2% faţă de 8,9% cât a fost rata de creştere în 2013. Este scăderea cea mai mare prognozată de experţii BERD pentru ţările est europene.

Experţii BERD au revizuit în jos şi prognozele pentru Belarus, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia. Argumentul este că instabilitatea din regiune, cauzată de criza ucraineana, îndepărtează investitorii. Totodată scade şi cererea pentru exporturi, două pieţe importante de desfacere pentru ţările din regiunea, Ucraina şi Rusia, fiind acum în centrul crizei politice.

La Kiev, guvernul interimar a deschis aşa-numite negocieri la masa rotundă, menite să reducă tensiunile din ţară, negocieri la care însă nu participă rebelii pro-ruşi din estul Ucrainei.

În deschiderea discuţiilor, preşdintele interimar Oleksander Turcinov a declarat că guvernul vrea să discute cu regiunile dar nu se lasă şantajat de rebelii înarmaţi.
„Cei care întorc armele împotriva propriului popor şi execută ordinele altei ţări, vor răspunde în faţa legii” a mai declarat Turcinov.

Discuţiile, la care participă foşti şi actuali lideri ai Ucrainei, reprezentanţi ai societăţii civile şi parlamentari, sunt iniţiativa OSCE. Planul a fost sprijinit şi de Rusia care a acuzat însă guvernul de la Kiev şi guvernele occidentale care îl sprijină că refuză dialogul cu rebelii din estul Ucrainei.

Victoria Nuland, adjunctul secretarului de stat american , a declarat că sancţiunile împotriva Rusiei, impuse după anexarea peninsulei Crimeea, încep să-şi facă efectul. Aflată la Bratislava, Nuland a mai declarat că este important acum ca locuitorii din regiunile estice Doneţk şi Luhansk să poată participa la alegerile prezidenţiale anticipate din 25 mai.

Mai devreme, Nuland afirma că rubla s-a devaluat în ultimul timp cu 20 la sută faţă de dolar iar Fondul Monetar Internaţional informa că Rusia se află în „pragul recesiunii”.

În Franţa s-a deschis festivalul internaţional de film de la Cannes. În competiţia pentru premiul festivalului „Palme d’Ore” sunt înscrise 18 filme dar festivalul s-a deschis cu o peliculă, in afara concursului „Grace de Monaco” – un film criticat nu numai de familia princiară din Monaco dar şi de majoritatea criticilor. Rolul lui Grace Kelly este jucat de Nicole Kidman.