O nouă rundă de negocieri la masa rotundă pentru detensionarea situaţiei din Ucraina înainte de alegerile prezidenţiale anticipate din 25 mai, va avea loc la Harkov în nord-estul ţării. Prima rundă a avut loc la Kiev, pe 14 mai, cu participarea unor membri ai guvernului, unor parlamentari şi foşti lideri ai ţării, dar fără prezenţa reprezentanţilor separatiştilor din estul ţării. Pentru a participa la negocieri, guvernul le-a cerut să depună mai întâi armele, condiţie respinsă de separatişti care cer la rândul lor oprirea campaniei anti-teroriste, lansată de Kiev în estul ţării. Negocierile se înscriu în planul OSCE de soluţionare a crizei din Ucraina, plan care în principiu fusese acceptat şi de Rusia.

La Sloviansk, în estul Ucrainei, s-au semnalat lupte grele între separatiştii pro-ruşi şi forţele guvernamentale. Se pare că ciocnirile au izbucnit joi când la Kiev s-a anunţat că trupele guvernamentale ar fi distrus o bază a separatiştilor şi ar fi preluat din nou controlul asupra unui turn de televiziune.

În Turcia, firma care deţine mina în care recent au murit 284 de mineri a declarat că nu ar fi responsabilă de accident, cel mai grav din istoria modernă a ţării, şi nici nu cunoaşte motivele accidentului. Este de aşteptat ca numărul total al victimelor să se ridice la peste 300 după ce oficialităţi locale au anunţat că în mină mai sunt 18 de muncitori. Pe de altă parte, guvernul a ţinut să precizeze că mina de la Soma, din vestul ţării, a fost inspectată de 11 ori din 2009, resping astfel acuzaţiile că guvernul nu ar controla securitatea minelor din ţară.

Secretarul general al NATO, Andres Fogh Rasmussen, a declarat, vineri, la Bucureşti, că orice aliat se bucură de protecţia NATO, iar Alianţa Nord-Atlantică va face "tot ce este necesar, oricât e nevoie", pentru apărarea aliaţilor. În declaraţia comună cu preşedintele român Traian Băsescu, Fogh Rasmussen a adăugat că acestea este motivul pentru care Alianţa şi-a consolidat prezenţa de la Marea Baltică până la Marea Neagră, informează Mediafax. La rândul său , preşedinele Traian Băsescu a declarat că la summitul NATO din septembrie "… obiectivul nostru este consolidarea nivelului de securitate pe flancul de est al Alianţei şi reafirmarea cu forţă a aplicării articolului 5 al Tratatului, care garantează securitatea fiecăruia dintre membri, prin sprijinul acordat de toate statele membre". Secretarul general al NATO a insistat deasemeni pe necesitatea măririi treptate a bugetului pentru apărare “ dacă luăm în considerare noua situaţie dramatică de securitate din Europa".

La Chişinău a continuat festivalul anual al comunităţii LGBT din Moldova„Curcubeul peste Nistru”, cu o conferinţă despre modul în care sunt garantate de stat, drepturile minorităţilor sexuale. Sâmbătă, comunitatea LGT marchează Ziua Internaţională a Luptei Împotriva Homofobiei şi Transfobiei cu o nou „Marş al Egalităţii”, autorizat de primărie. Nu este clar dacă vreo organizaţie ortodoxă sau anti-gay intenţionează să perturbe marşul dar cu o săptămână în urmă, Mitropolia Moldovei a dat publicităţii o declaraţie în care se plânge de inactivitatea statului privind stoparea „propagandei homosexuale”. În comunicat, Mitropolia reaminteşte că ortodoxia condamnă homosexualitatea: „…am expediat prezenta Declaraţie către Parlament, Guvern și Primărie, prin care vrem să atenționăm asupra stării de incertitudine ce persistă în rândurile credincioșilor…” se mai spune în comunicatul Mitropoliei Moldovei

În Ucraina, observatori ai Naţiunilor Unite au consemnat o înrăutăţire serioasă a drepturilor omului în estul Ucrainei şi mai ales în Crimeea, anexată între timp de Rusia. Într-un raport dat astăzi publicităţii, Comisarul ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay lansează un apel celor care au „influenţă asupra grupărilor înarmate din estul Ucrainei, responsabile pentru mare parte din brutalităţile comise…şi cu tendinţa evidentă de a provoca destrămarea ţării” În Crimeea se semnalează presiunile şi încercările repetate de intimidare a comunităţii tătare. Ca reacţie, Ministerul de Externe de la Moscova a declarat că raportul este „subiectiv şi incorect”, fiind evident o tentativă de a „camufla” activitatea actualului guvern de la Kiev. Raportul acoperă perioada 2 aprilie – 6 mai şi se bazează pe informaţiile furnizate de 34 de observatori ONU, activi în Ucraina.

Un înalt demnitar american, care a ţinut să-şi păstreze anonimatul, s-a declarat îngrijorat de faptul că nu par să se fi rezultate la actuala rundă de negocieri între Iran şi grupul principalelor şase puteri mondiale privind programul nuclear al Teheranului, bănuit că ar avea şi o componentă militară. Cele 6 puteri globale, ţările membre în Consiliul de Securitate ONU şi Germania, vor ca Iranul să îngheţe programul nuclear în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale, impuse în ultimii ani. Negociatorul şef al Iranului a recunoscut şi el să negocierile înaintează foarte greu dar a apreciat faptul că se desfăşoară într-o „atmosferă constructivă”. Un nou acord trebuie negociat până pe 20 iulie când expiră actuala înţelegere temporară, care a dus la ridicarea unor sancţiuni.

În India, liderii Partidului Congresului, Sonia Gandhi şi fiul ei Rahul, şi-au asumat responsabilitatea pentru înfrângerea „istorică” suferită de partid în alegerile generale. Pentru prima dată în ultimii 30 de ani, partidul de opoziţie BJP va avea o majoritate absolută în parlament. Din 1950, când India şi-a câştigat independenţa, Partidul Congresului a guvernat tot timpul, cu o pauză de 13 ani.

Un fost ofițer de armată sovietic căutat în Lituania pentru rolul jucat în reprimarea demonstranților pro-independență în 1991 a fost arestat în Italia. Elena Martinoniene, purtătoare de cuvânt a Procuraturii Generale din Lituania, a spus reporterilor la 16 mai la Vilnius că suspectul, al cărui nume n-a fost făcut public, a fost reținut la Milano la 14 mai. Martinoniene a spus că extrădarea suspectului în Lituania este așteptată în viitorul apropiat. 14 protestatari au fost uciși în ciocnirile dintre demonstranți și trupele sovietice la Vilnius la 13 ianuarie 1991, când mii de lituanieni s-au adunat să apere declarația de independență a guvernului. Lituania a emis mandate de arestare pentru cam 80 de oameni în legătură cu acele incidente. În martie un suspect, rusul Iuri Mel, a fost arestat la intrarea în Lituania dinspre enclava rusă Kaliningrad.

Kremlinul a respins astăzi ca subiectiv și motivat politic raportul în care Națiunile Unite atrag atenția asupra înrăutățirii situației drepturilor omului în sudul și estul Ucrainei. Într-o declarație a Ministerului de Externe al Rusiei se spune că raportul încearcă „să scoată basma curată” autoritățile de la Kiev. La prezentarea documentului la 16 mai la Geneva Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, a spus că „aceia care au influență asupra grupărilor armate din estul Ucrainei trebuie să-i cheme la ordine pe indivizii care sfâșie țara”. Raportul care acoperă perioada 2 aprilie – 6 mai spune că poliția și autoritățile locale din estul Ucrainei au tolerat acțiunile ilegale și ocuparea unor orașe de grupări armate. În document se spune că în Ucraina a avut loc „un val de răpiri și abuzuri, dețineri ilegale de jurnaliști, activiști, politicieni locali, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și membri ai armatei”. Dar raportul spune de asemenea că observatorii din Ucraina încearcă să verifice și informațiile privind posibilele abuzuri ale forțelor guvernamentale ucrainene și spun că au relatări credibile despre oameni deținuți de armată într-o manieră care echivalează cu „dispariția forțată”.

Premierul României, Victor Ponta, a spus că Republica Moldova este o țară neutră prin Constituție și nu se pune problema aderării ei la NATO, dar a adăugat că ar fi bine ca Alianța Nord-Atlantică și România să-i garanteze și sprijine integritatea teritorială și parcursul pro-european. Potrivit Mediafax, Ponta a făcut declarația la conferința de presă după întâlnirea avută astăzi la București cu secretarul general NATO Anders Fogh Rasmussen. Remarcile lui Ponta vin la scurt timp după ce Rusia a spus prin vocea ministrului de externe Serghei Lavrov că garantează integritatea teritorială a Moldovei atâta vreme cât Moldova rămâne neutră și asigură un statut special regiunii transnistrene. La întâlnirea lui de astăzi cu secretarul general NATO, premierul României a confirmat că Bucureștiul va cheltui la anul pentru apărare mai mult decât în prezent: 2% din PIB, așa cum o cer regulile NATO.

Conducerea minei turcești de la Soma a actualizat bilanțul accidentului de marți spunând că au murit 284 de mineri, 18 sunt dați dispăruți, iar 363 au fost evacuați. Președintele holdingului Soma Alp Gurkan a pus la îndoială tot astăzi primele explicații vehiculate în legătură cu cauza tragediei, spunând că nu a fost vorba de o sub-stație electrică, ci de o acumulare de căldură. „A fost un accident incredibil într-un loc unde au fost foarte puține accidente în ultimii 30 de ani”, a spus Gurkan, citat de Reuter, adăugând că mina avea mineri „foarte bine pregătiți, de încredere și bine organizați”. Gurkan a insistat că firma sa nu s-a făcut vinovată de neglijență în ceea ce a fost cel mai grav accident de muncă din istoria mineritului turcesc. Tot astăzi ministrul energiei Taner Yildiz a spus că dacă cineva va fi găsit vinovat de neglijență va fi pedepsit. „Nu ne vom lăsa impresionați de lacrimile lor”, a spus ministrul.

La Chișinău au continuat manifestările festivalului anual „Curcubeul peste Nistru” al apărătorilor drepturilor minorităților sexuale din Republica Moldova, care se desfășoară în perioada 13-18 mai. Joi 15 mai, la Serata demnității LGBT, activiștii au acordat premii pentru promovarea acceptării persoanelor LGBT în societate psihologului Alexandru Ciobanu din Cimișlia, Centrului de sănătate prietenos tinerilor ”Atis” din Bălți, psihologului Ana Fețcu de la Spitalul Dermatologie și Maladii Comunicabile, coordonator al serviciului național de consiliere și testare HIV și postului de radio „Europa Liberă”.

Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a salutat apropiata semnare a Acordului de Asociere a Republicii Moldova la UE, inisistând că de pe urma lui vor beneficia toți locuitorii țării. Vorbind la Bruxelles după o întrevedere cu premierul Iurie Leancă, șeful executivului european a salutat și recenta eliminare a vizelor pentru moldoveni: „Asta înseamnă mult pentru fiecare cetățean al Moldovei care poate veni pentru prima oară fără viză, arătând cât de apropiați sunt moldovenii de Uniunea Europeană”, a spus Barroso. El a adăugat că sprijină apropierea și mai mare a Moldovei de Uniune, sau „perspectivele ei europene” și a atras atenția Moscovei să nu facă presiuni asupra Chișinăului.

Liderul celui mai mare partid de guvernământ din Moldova, Vlad Filat, spune că Chișinăul va face eforturi să ratifice până la vacanța parlamentară Acordul de Asociere la UE, pe care guvernul – a spus Filat - ar fi vrut să-l semneze mai devreme de data anunțată la Bruxelles, de 27 iunie. Într-o apariția la televiziunea română publică, joi, Filat a mai spus că presiunile rusești asupra Moldovei ar putea începe curând. Fostul premier a anticipat că eventuala înăsprire a condițiilor livrării de gaze rusești către Ucraina de la 1 iunie prin acceptarea numai a plății în avans ar avea consecințe și asupra Moldovei și că ar putea urma și alte presiuni economice rusești, directe, pe care nu le-a numit.

Prima închisoare moldoveană la standarde europene se va construi cel mai probabil la Bubuieci. Deputații au aprobat joi excluderea din circuitul agricol a 63 de hectare de teren pentru ridicarea penitenciarului care-l va înlocui pe cel din centrul capitalei, de pe strada Tighina. Recent Moldova anunțase că pentru construcția închisorii numită de presă„”europeană” va împrumuta 39 de milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Opoziția comunistă a criticat ieri din nou proiectul, spunând în Parlament că el nu ar fi o prioritate. Noua închisoare va avea o capacitate de 1500 de locuri. Moldova a fost adesea criticată pe plan internațional pentru închisorile sale prea aglomerate și condițiile de detenție uneori nedemne.

Din estul Ucrainei se relatează că forțele guvernamentale și separatiștii se confruntau astăzi în zori la marginea orașului Sloviansk, unde forțele de securitate trăgeau cu artileria asupra pozițiilor rebelilor. Un purtător de cuvânt separatist a spus că luptele au început joi și continuau în zori lângă satele Andreievka și Semionovka, ca și lângă orașele Krasny Liman și Muntele Karagun. Autoritățile de la Kiev au spus joi că forțele lor au distrus o bază a rebelilor lângă Sloviansk și că soldații controlează acum o zonă de cinci kilometri în jurul unui turn de televiziune din sudul orașului, clădire care fusese ocupată de separatiști. Ministerul Apărării de la Kiev a spus tot joi că forțele sale au distrus de asemenea un ascunziș al rebelilor lângă orașul Kramatorsk, capturând trei militanți.

Agenția Spațială a Federației Ruse spune că o rachetă purtătoare a unui satelit de comunicații rusești a ars în atmosferă astăzi după ce nu și-a atins orbita. Oficialii ruși spun că motoarele de faza a treia ale rachetei nu au pornit cam la nouă minute după lansarea de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan, trimițând încărcătura spre o „orbită nedorită”. Câteva ore mai târziu agenția spațială a anunțat că racheta și satelitul de comunicații costisitor Express-AM4R au căzut în straturile dense ale atmosferei terestre, distrugându-se. Oficiali de la Moscova calculează unde ar putea fi zona de impact în care ar putea să cadă unele „fragmente mici” ale rachetei și satelitului. Satelitul urma să asigure transmisii radio-TV, acces la internet în bandă largă, servicii multimedia, de telefonie și comunicații mobile vreme de 15 ani.

În India sunt așteptate astăzi rezultatele alegerilor care ar putea aduce la putere o coaliție de dreapta punând capăt unei lungi perioade de dominare a două dinastii politice. Oficialii electoral au început să contabilizeze un număr record de buletine de vot. La scurtinul care a durat șase săptămâni în cea mai populată democrație din lume au participat cam 550 de milioane de oameni. Sondajele la ieșirea de la urne sugerau înfrângerea partidului de guvernământ al Congresului de către o alianță de dreapta dominată de partidul Bharatiya Janata.
Victoria previzibilă a dreptei este considerată de observatori sfârșitul dinastiei Nehru-Ghandi, care a dominat viața politică a Indiei timp de aproape un secol.

Situația politică din Ucraina a făcut asociația fotbalului european UEFA să ceară ținerea meciurilor internaționale numai în orașele Kiev și Lvov, considerate mai sigure, informează Reuter. UEFA spune că orașe ca Harkov, Donețk, Mariupol și altele, unde au avut loc confruntări între separatiștii pro-ruși și forțele guvernamentale, nu pot găzdui meciuri și că unele echipe străine deja și-au exprimat temeri pentru deplasările pe care urmează să le facă în Ucraina. Reuter scrie că un meci al echipelor naționale sub 21 de ani între Ucraina și Letonia, programat pentru 8 iunie la Cerkasi, se va juca la Kiev, iar două meciuri de calificare pentru campionatul mondial feminin, cu Anglia și Muntenegrul, se vor juca tot în iunie la Lvov.

Un nou sondaj de opinie arată că majoritatea britanicilor vor ca țara lor să rămână în UE, în vreme ce în urmă cu un an majoritatea voiau ieșirea din blocul cu 28 de membri. Sondajul agenției Ipsos Mori sugerează că acum 54% din britanici vor rămânerea în UE, iar 37 ar vota pentru ieșirea din organizație. În urmă cu un an, la sondajul făcut de aceeași agenție, pentru rămânerea în UE erau numai 48%, iar pentru desprindere: 44%. Două alte sondaje publicate în această primăvară de altă agenție, YouGov, arătau că majoritatea britanicilor sunt pentru rămânerea țării lor în UE. Premierul David Cameron a promis ținerea în 2017 a unui referendum pe această temă dacă va fi ales din nou la anul.

Un tribunal din Sudan a condamnat la moarte o femeie creștină pentru „apostazie”, după ce a refuzat să se lepede de credință. Meriam Ibrahim Ishaq, de 26 de ani, s-a născut într-o familie cu tată musulman și mamă creștină. Ea a spus tribunalului la 15 mai că a fost crescut de mama ei ca creștină și nu a comis nici un fel de „apostazie”. Sudanul are populație majoritar musulmană, guvernată de legea intransigentă sharia. Convertirile religioase pot fi pedepsite cu moartea. Se spune că Ishaq, care este măritată cu un creștin, ar fi gravidă în luna a opta. Amnesty International a caracterizat verdictul împotriva femeii drept „aberant”.

La inaugurarea unui Muzeu al victimelor atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001 președintele Statelor Unite a spus că nici un act de teroare nu se poate ridica deasupra puterii și caracterului țării sale. „Nimic nu ne poate învinge”, a spus Obama, vorbind la New York, pe locul unde aproape 3000 de oameni au fost uciși în urmă cu 13 ani de două avioane de pasageri deturnate de teroriști islamiști. La inaugurarea muzeului au participat astăzi sute de demnitari, rude ale victimelor, supraviețuitori și membri ai echipelor de salvare. Muzeul se va deschide publicului larg la 21 mai. „Nu veți ieși din acest muzeu fără sentimentul că înțelegeți umanitatea mai profund”, a spus astăzi președintele Joe Daniels, citat de AP.

Spicherul Parlamentului, Igor Corman, a avertizat împotriva unor așteptări prea mari privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, informează Infotag. Democratul Corman a făcut remarca la un Forum moldo-german, găzduit de ambasada Germaniei, unde a spus că europenii vor primi Moldova când o vor considera „drept una de-a lor”. Potrivit Infotag, Corman a sugerat că sprijinul prea entuziast pentru aderarea Moldovei la Uniune al unor țări membre este nerealist și că preferă moderația unor țări ca Germania. „România, a propos, chiar și mâine este gata să ne accepte în Uniunea Europeană, dar Germania are și responsabilitate și consider că nu este primordial să știm data când Moldova va adera la UE, ci este important să mergem spre asta, monitorizând modificările pozitive din ţară şi din viaţa fiecărui cetăţean”, a spus Corman.

O nouă evaluare anuală a respectării drepturilor minorităților sexuale în Europa arată că Republica Moldova a făcut unele progrese, dar rămâne printre cele mai restrictive țări din Europa, la nivelul Belarusului, Ucrainei sau Turciei. Noul raport al organizației ILGA notează că anul trecut a intrat în vigoare legea egalității șanselor, că activiștii LGBT din Moldova au ținut cu succes două marșuri, iar un tribunal a respins legislația anti-gay de la Bălți. Dar tot anul trecut, spune organizația cu sediul la Bruxelles, deputații moldoveni au introdus pe furiș legislație homofobă, renunțând la ea numai după mari presiuni europene și guvernamentale. Potrivit așa-numite „Hărți a Curcubeului” publicată de ILGA, cele mai homofobe țări de pe continent sunt Rusia, Azerbaidjan și Armenia, iar la polul opus se află țări ca Marea Britanie, Belgia, Spania și Olanda.