La Harkov, în nord-estul Ucrainei, au fost reluate negocierile la masa rotundă, iniţiate de guvernul de la Kiev pentru a calma situaţia înainte de alegerile prezidenţiale anticipate din 25 mai. Nici de această dată, separatiştii pro-ruşi nu sunt prezenţi.

Premierul Arseni Iaţeniuk a declarat astăzi că guvernul său este dispus să acorde puteri lărgite administraţiilor regionale dar nu va accepta „dezmembrarea ţării”.
Ministerul de externe rus a dat pe de altă parte o declaraţie în care acuză guvernul de la Kiev că foloseşte aceste discuţii pentru a masca „acţiunile agresive” din sud-estul Ucrainei.

Discuţiile la masa rotundă au fost propuse de OSCE iar ideea, iniţial, s-a bucurat de sprijinul Moscovei.

În Bosnia-Herţegovina şi Serbia, ploile torenţiale şi inundaţiile care au urmat au făcut cel puţin 14 victime. În Bosnia, au fost descoperite sâmbătă şapte cadavre într-o casă inundată. Zeci de localităţi se află sub ape. În unele regiuni, nivelul apelor a crescut până la aproape trei metri. Se estimează că sînt cele mai grave inundaţii din ultimii zeci de ani. Zeci de mii de persoane au fost evacuate.

În Ucraina, oficialităţile au anunţat că militanţii pro-ruşi au reuşit să-l elibereze pe unul din liderii lor, auto-proclamatul guvernator al regiunii Lugansk, Valeri Bolotov. Aceste se întorcea de la tratament în Rusia, când a fost reţinut de grănicerii ucraineni. Postul unde era reţinut a fost atacat de 100 de militanţi înarmaţi. Nu este clar dacă incidentul s-a soldat cu victime. El a avut loc însă înainte de deschiderea celei de a doua runde a negocierilor privind aplanarea crizei din estul Ucrainei. La prima rundă, din 14 mai, care a avut loc la Kiev, separatiştii din estul ţării nu au participat. Nu este clar dacă vor fi prezenţi sau admişi la a doua rundă, care are loc la Harkov.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a spus într-un interviu televizat că Rusia nu vrea să înființeze baze militare în America Latină dar are nevoie acolo de „puncte navale” de alimentare şi reparaţii. Lavrov a încheiat un turneu în Cuba, Nicaragua, Chile şi Peru. Șeful diplomației ruse a mai spus că țara sa ar vrea să iniţieze construcţia unui canal în Nicaragua care să lege Oceanul Atlantic de Oceanul Pacific, în concurenţă directă cu Canalul Panama.

La Chişinău a avut loc „Marşul Egalităţii”, al treilea marş organizat de comunitatea LGBTdin Republica Moldova , pentru a marca Ziua Internaţională a Luptei Împotriva Homofobiei şi Transfobiei . A fost cel mai mare marş al comunităţii LGBT cu peste 100 de participanţi, relatează corespondenta Europei Libere.
Ca şi anul trecut, au fost prezenţi ambasadorii Statelor Unite şi Suediei, William Moser şi Ingrid Tesman.

Marşul a decurs fără incidente deosebite deşi un număr aproape egal de contra-manifestanţi au încercat să întrerupă marşul. Tentativă blocată poliţie, care a şi reţinut mai multe persoane.
Manifestanţii anti-gay aparţineau între altele organizaţiei Pro Ortodoxia, condusă de preotul Ghenadie Văluţă. Unii contra-manifestanţi erau mascaţi cu cagule negre.

Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei, securitatea participanţilor la marşul LGBT a fost asigurată de peste 300 de poliţişti,

La marş au mai participat liderii unor organizaţii neguvernamentale, care au vrut să-şi manifeste astfel sprijinul pentru cauza minorităţilor sexuale şi reprezentanţi ai comunităţilor LGBT din Rusia şi Ucraina.

În Crimeea au fost interzise manifestațiile publice în ajunul comemorării a 70 de ani de la începerea deportărilor staliniste. Peste 200 de mii de tătari din Crimeea au fost deportați cu începere din mai 1944, mulți nu au supraviețuit. Ziua deportărilor este marcata tradițional pe 18 mai. Interdicția de a manifesta este valabilă până pe 6 iunie, pretextul fiind violențe recente din sud estul Ucrainei. Președintele comitetului Mejlis, care reprezintă interesele tătarilor, a declarat că interndicția este un gest inuman. Pentru duminică, la Simferopol este programat un mars de comemorare, care ar putea avea totuși loc.

Vineri, președintele Vladimir Putin s-a întâlnit la Soci cu reprezentanți ai comunității tătarilor din Crimeea cărora le-a promis conidții mai bune de viață. Dar a adăugat că tătarii trebuie să accepte realitatea anexării peninsulei la Rusia.

La Washington, secretarul de stat John Kerry a condamant din nou anexarea ilegală a peninsulei Crimeea și a vorbit despre înrăutățirea constantă a stituației drepturilor omului și despre presiunile la care sunt supuși tătarii din peninsulă.

Președinții Statelor Unite și Franței, Barack Obama și Francois Hollande au avertizat Rusia că riscă noi sancțiuni internaționale dacă va continua strategia de destabilizare a estului Ucrainei. Casa Albă a precizat că cei doi au avut o convorbire telefonică. Între timp, Națiunile Unite au dat publicității un raport care vorbește despre deteriorarea serioasă a situației drepturilor omului în estul Ucrainei și mai ales în Crimeea, de la anexarea peninsulei la Rusia. Moscova a respins raportul drept incorect si subiectiv dar concluziile observatorilor ONU din Ucraina sunt cofirmate de OSCE, care vorbește despre serioase încălcări ale drepturilor omului. Acestea au fost consemnat de misiunea OSCE care a fost martie în Ucraina.

Fondul de pensii sociale din statul California și-a vândut toate participațiunile la firme legate de oligarhul rus Alișe Usmanov, ca semn de protest pentru niste filme homofobe care circulă pe cea mai mare rețea socială de limba rusă, Vkontakte. Aceasta este partial controlată de firma Mail.ru în care Usmanov are 18% din acțiuni, relatează „Financial Times”. Internetul nu trebuie folosit ca o platformă pentru persecutarea minoritătilor, au declarat reprezentații fondului californian de pensii.

În primele trei luni ale anului, exporturile moldovenești spre Uniunea Europeană au depășit exporturile spre țările CSI, arată datele Biroului Național de Statistică, citate de IPN. În ianuarie-martie 2014, volumul exporturilor spre UE a crescut cu 22,5% față de aceeași periodă a anului trecut, ajungând la 56,6% din volumul total al exporturilor moldovenești. Exporturile spre țările CSI au reprezentat în acceași perioadă 31,6% din totalul exporturilor moldovenești. Parțial, un rezultat al embargolui rusesc pe o serie de produse moldovenești, începând cu vinurile. Majorări ale exporturilor au fost înregistrate în Italia, Germania, România, Bulgaria, Elveția, Austria, Kazahstan. Au scăzut exporturile spre Federația Rusă, Turcia și Ungaria.

În vestul Turciei, la Soma – locul celui mai grav accident minier din istoria țării – poliția a încercat vineri să disperseze cu brutalitate mii de protestatari. Aceștia sunt nemulțumiți de reacția guvernului la accidentul minier din aceasta săptămână care a costat viața a peste 280 de muncitori, acuzând autoritățile de lipsă de fermitate față de propietarii minei.

Accidentul de la Soma a provocat deja proteste la Istambul, Ankara si Izmir.

Personalităţile de excepție ale vieții culturale din Moldova care au împlinit vârsta de 60 de ani vor primi o îndemnizaţie de merit. Aceasta va fi acordată lunar, valoarea ei fiind egală cu un salariu mediu pe economie. Potrivit IPN, propunerea înaintată de deputașii coaliţiei de guvernământ, a fost aprobată vineri, în prima lectură. Propunerile pentru acordarea indemnizaţiei de merit se vor întocmi anual de către Ministerul Culturii şi se vor înainta pentru nominalizări Comisiei naţionale pentru acordarea indemnizaţiei de merit. Comisia va fi compusă din preşedintele comisiei parlamentare cultură, educaţie, tineret şi sport, preşedintele comisiei parlamentare protecţie socială, ministrul culturii, ministrul finanţelor, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, al Uniunii Arhitecţilor, al Uniunii Cineaştilor, Compozitorilor şi Muzicologilor; Muzicienilor, Uniunii Teatrale, Uniunii Scriitorilor şi preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.

O nouă rundă de negocieri la masa rotundă pentru detensionarea situaţiei din Ucraina înainte de alegerile prezidenţiale anticipate din 25 mai, va avea loc la Harkov în nord-estul ţării. Prima rundă a avut loc la Kiev, pe 14 mai, cu participarea unor membri ai guvernului, unor parlamentari şi foşti lideri ai ţării, dar fără prezenţa reprezentanţilor separatiştilor din estul ţării. Pentru a participa la negocieri, guvernul le-a cerut să depună mai întâi armele, condiţie respinsă de separatişti care cer la rândul lor oprirea campaniei anti-teroriste, lansată de Kiev în estul ţării. Negocierile se înscriu în planul OSCE de soluţionare a crizei din Ucraina, plan care în principiu fusese acceptat şi de Rusia.

La Sloviansk, în estul Ucrainei, s-au semnalat lupte grele între separatiştii pro-ruşi şi forţele guvernamentale. Se pare că ciocnirile au izbucnit joi când la Kiev s-a anunţat că trupele guvernamentale ar fi distrus o bază a separatiştilor şi ar fi preluat din nou controlul asupra unui turn de televiziune.

În Turcia, firma care deţine mina în care recent au murit 284 de mineri a declarat că nu ar fi responsabilă de accident, cel mai grav din istoria modernă a ţării, şi nici nu cunoaşte motivele accidentului. Este de aşteptat ca numărul total al victimelor să se ridice la peste 300 după ce oficialităţi locale au anunţat că în mină mai sunt 18 de muncitori. Pe de altă parte, guvernul a ţinut să precizeze că mina de la Soma, din vestul ţării, a fost inspectată de 11 ori din 2009, resping astfel acuzaţiile că guvernul nu ar controla securitatea minelor din ţară.

Secretarul general al NATO, Andres Fogh Rasmussen, a declarat, vineri, la Bucureşti, că orice aliat se bucură de protecţia NATO, iar Alianţa Nord-Atlantică va face "tot ce este necesar, oricât e nevoie", pentru apărarea aliaţilor. În declaraţia comună cu preşedintele român Traian Băsescu, Fogh Rasmussen a adăugat că acestea este motivul pentru care Alianţa şi-a consolidat prezenţa de la Marea Baltică până la Marea Neagră, informează Mediafax. La rândul său , preşedinele Traian Băsescu a declarat că la summitul NATO din septembrie "… obiectivul nostru este consolidarea nivelului de securitate pe flancul de est al Alianţei şi reafirmarea cu forţă a aplicării articolului 5 al Tratatului, care garantează securitatea fiecăruia dintre membri, prin sprijinul acordat de toate statele membre". Secretarul general al NATO a insistat deasemeni pe necesitatea măririi treptate a bugetului pentru apărare “ dacă luăm în considerare noua situaţie dramatică de securitate din Europa".

La Chişinău a continuat festivalul anual al comunităţii LGBT din Moldova„Curcubeul peste Nistru”, cu o conferinţă despre modul în care sunt garantate de stat, drepturile minorităţilor sexuale. Sâmbătă, comunitatea LGT marchează Ziua Internaţională a Luptei Împotriva Homofobiei şi Transfobiei cu o nou „Marş al Egalităţii”, autorizat de primărie. Nu este clar dacă vreo organizaţie ortodoxă sau anti-gay intenţionează să perturbe marşul dar cu o săptămână în urmă, Mitropolia Moldovei a dat publicităţii o declaraţie în care se plânge de inactivitatea statului privind stoparea „propagandei homosexuale”. În comunicat, Mitropolia reaminteşte că ortodoxia condamnă homosexualitatea: „…am expediat prezenta Declaraţie către Parlament, Guvern și Primărie, prin care vrem să atenționăm asupra stării de incertitudine ce persistă în rândurile credincioșilor…” se mai spune în comunicatul Mitropoliei Moldovei

În Ucraina, observatori ai Naţiunilor Unite au consemnat o înrăutăţire serioasă a drepturilor omului în estul Ucrainei şi mai ales în Crimeea, anexată între timp de Rusia. Într-un raport dat astăzi publicităţii, Comisarul ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay lansează un apel celor care au „influenţă asupra grupărilor înarmate din estul Ucrainei, responsabile pentru mare parte din brutalităţile comise…şi cu tendinţa evidentă de a provoca destrămarea ţării” În Crimeea se semnalează presiunile şi încercările repetate de intimidare a comunităţii tătare. Ca reacţie, Ministerul de Externe de la Moscova a declarat că raportul este „subiectiv şi incorect”, fiind evident o tentativă de a „camufla” activitatea actualului guvern de la Kiev. Raportul acoperă perioada 2 aprilie – 6 mai şi se bazează pe informaţiile furnizate de 34 de observatori ONU, activi în Ucraina.

Un înalt demnitar american, care a ţinut să-şi păstreze anonimatul, s-a declarat îngrijorat de faptul că nu par să se fi rezultate la actuala rundă de negocieri între Iran şi grupul principalelor şase puteri mondiale privind programul nuclear al Teheranului, bănuit că ar avea şi o componentă militară. Cele 6 puteri globale, ţările membre în Consiliul de Securitate ONU şi Germania, vor ca Iranul să îngheţe programul nuclear în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale, impuse în ultimii ani. Negociatorul şef al Iranului a recunoscut şi el să negocierile înaintează foarte greu dar a apreciat faptul că se desfăşoară într-o „atmosferă constructivă”. Un nou acord trebuie negociat până pe 20 iulie când expiră actuala înţelegere temporară, care a dus la ridicarea unor sancţiuni.

În India, liderii Partidului Congresului, Sonia Gandhi şi fiul ei Rahul, şi-au asumat responsabilitatea pentru înfrângerea „istorică” suferită de partid în alegerile generale. Pentru prima dată în ultimii 30 de ani, partidul de opoziţie BJP va avea o majoritate absolută în parlament. Din 1950, când India şi-a câştigat independenţa, Partidul Congresului a guvernat tot timpul, cu o pauză de 13 ani.

Un fost ofițer de armată sovietic căutat în Lituania pentru rolul jucat în reprimarea demonstranților pro-independență în 1991 a fost arestat în Italia. Elena Martinoniene, purtătoare de cuvânt a Procuraturii Generale din Lituania, a spus reporterilor la 16 mai la Vilnius că suspectul, al cărui nume n-a fost făcut public, a fost reținut la Milano la 14 mai. Martinoniene a spus că extrădarea suspectului în Lituania este așteptată în viitorul apropiat. 14 protestatari au fost uciși în ciocnirile dintre demonstranți și trupele sovietice la Vilnius la 13 ianuarie 1991, când mii de lituanieni s-au adunat să apere declarația de independență a guvernului. Lituania a emis mandate de arestare pentru cam 80 de oameni în legătură cu acele incidente. În martie un suspect, rusul Iuri Mel, a fost arestat la intrarea în Lituania dinspre enclava rusă Kaliningrad.

Kremlinul a respins astăzi ca subiectiv și motivat politic raportul în care Națiunile Unite atrag atenția asupra înrăutățirii situației drepturilor omului în sudul și estul Ucrainei. Într-o declarație a Ministerului de Externe al Rusiei se spune că raportul încearcă „să scoată basma curată” autoritățile de la Kiev. La prezentarea documentului la 16 mai la Geneva Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, a spus că „aceia care au influență asupra grupărilor armate din estul Ucrainei trebuie să-i cheme la ordine pe indivizii care sfâșie țara”. Raportul care acoperă perioada 2 aprilie – 6 mai spune că poliția și autoritățile locale din estul Ucrainei au tolerat acțiunile ilegale și ocuparea unor orașe de grupări armate. În document se spune că în Ucraina a avut loc „un val de răpiri și abuzuri, dețineri ilegale de jurnaliști, activiști, politicieni locali, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și membri ai armatei”. Dar raportul spune de asemenea că observatorii din Ucraina încearcă să verifice și informațiile privind posibilele abuzuri ale forțelor guvernamentale ucrainene și spun că au relatări credibile despre oameni deținuți de armată într-o manieră care echivalează cu „dispariția forțată”.

Premierul României, Victor Ponta, a spus că Republica Moldova este o țară neutră prin Constituție și nu se pune problema aderării ei la NATO, dar a adăugat că ar fi bine ca Alianța Nord-Atlantică și România să-i garanteze și sprijine integritatea teritorială și parcursul pro-european. Potrivit Mediafax, Ponta a făcut declarația la conferința de presă după întâlnirea avută astăzi la București cu secretarul general NATO Anders Fogh Rasmussen. Remarcile lui Ponta vin la scurt timp după ce Rusia a spus prin vocea ministrului de externe Serghei Lavrov că garantează integritatea teritorială a Moldovei atâta vreme cât Moldova rămâne neutră și asigură un statut special regiunii transnistrene. La întâlnirea lui de astăzi cu secretarul general NATO, premierul României a confirmat că Bucureștiul va cheltui la anul pentru apărare mai mult decât în prezent: 2% din PIB, așa cum o cer regulile NATO.

Conducerea minei turcești de la Soma a actualizat bilanțul accidentului de marți spunând că au murit 284 de mineri, 18 sunt dați dispăruți, iar 363 au fost evacuați. Președintele holdingului Soma Alp Gurkan a pus la îndoială tot astăzi primele explicații vehiculate în legătură cu cauza tragediei, spunând că nu a fost vorba de o sub-stație electrică, ci de o acumulare de căldură. „A fost un accident incredibil într-un loc unde au fost foarte puține accidente în ultimii 30 de ani”, a spus Gurkan, citat de Reuter, adăugând că mina avea mineri „foarte bine pregătiți, de încredere și bine organizați”. Gurkan a insistat că firma sa nu s-a făcut vinovată de neglijență în ceea ce a fost cel mai grav accident de muncă din istoria mineritului turcesc. Tot astăzi ministrul energiei Taner Yildiz a spus că dacă cineva va fi găsit vinovat de neglijență va fi pedepsit. „Nu ne vom lăsa impresionați de lacrimile lor”, a spus ministrul.

La Chișinău au continuat manifestările festivalului anual „Curcubeul peste Nistru” al apărătorilor drepturilor minorităților sexuale din Republica Moldova, care se desfășoară în perioada 13-18 mai. Joi 15 mai, la Serata demnității LGBT, activiștii au acordat premii pentru promovarea acceptării persoanelor LGBT în societate psihologului Alexandru Ciobanu din Cimișlia, Centrului de sănătate prietenos tinerilor ”Atis” din Bălți, psihologului Ana Fețcu de la Spitalul Dermatologie și Maladii Comunicabile, coordonator al serviciului național de consiliere și testare HIV și postului de radio „Europa Liberă”.

Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a salutat apropiata semnare a Acordului de Asociere a Republicii Moldova la UE, inisistând că de pe urma lui vor beneficia toți locuitorii țării. Vorbind la Bruxelles după o întrevedere cu premierul Iurie Leancă, șeful executivului european a salutat și recenta eliminare a vizelor pentru moldoveni: „Asta înseamnă mult pentru fiecare cetățean al Moldovei care poate veni pentru prima oară fără viză, arătând cât de apropiați sunt moldovenii de Uniunea Europeană”, a spus Barroso. El a adăugat că sprijină apropierea și mai mare a Moldovei de Uniune, sau „perspectivele ei europene” și a atras atenția Moscovei să nu facă presiuni asupra Chișinăului.