Elveţienii au respins prin referendum introducerea unui salariu minim, care, dacă ar fi fost adoptat prin lege, ar fi fost cel mai mare din lume: 25 de dolari pe oră sau 4.500 de dolari pe lună. Cei care au propus acest salariu minim au argumentat cu creşterea costurilor de viaţă dar oponenţii au susţinut că noul salariu va „distruge” locuri de muncă. În Elveţia nu există un salariu minim, stabilit prin lege.

La Doneţk, în estul Ucrainei, unul din liderii separatiştilor a anunţat că se vor organiza alegeri parlamentare regionale pe 14 septembrie. Vorbind la un miting în faţa a peste o mie de persoane, Denis Puşilin nu a explicat cum şi cine va organiza votul. Între timp se relatează că în apropiere de Sloviansk au continuat luptele dintre separatişti şi forţele ucrainene, fiecare parte susţine că a suferit pierderi şi că luptători au fost ucişi sau răniţi.

Bosnia-Herţegovina şi Serbia suferă cele mai grave inundaţii în mai multe zeci de ani. Sute de mii de persoane au fost evacuate, în jur de 20 au murit iar acum mai multe regiuni sunt ameninţate cu alunecări de teren. Peste 300 de alunecări au fost semnalate deja în nord estul Bosniei. Autorităţilor le este frică de minele rămase din timpul războiului civil de la mijlocul anilor 90 care ar putea fi scoase acum la suprafaţă. La Belgrad, apele Dunării continuă să crească.În România, ministrul Administraţiei Publice Liviu Dragnea a anunţat că debitul Dunarii va atinge un nivel maxim până pe 22 mai, iar viitura va staţiona 4-5 săptămâni in Romania. Dragnea a precizat că nu există pericolul ca digurile să cedeze de aceea nu se vor face evacuară preventive. Mai mult, autoritatile sunt pregatite sa intervina cu un milion saci de nisipi si personal si echipamente inclusiv din judetele limitrofe celor dunarene.

În Ucraina, Comisia Electorală Centrală și-a exprimat temerea că alegerile prezidențiale anticipate de săptămâna viitoare nu vor putea avea loc și în estul țării. Comisia a anunțat sâmbătă că nu poate pregăti alegerile în est din cauza „acțiunilor ilegale” ale separatiștilor. Tot sâmbătă la Harkov a avut loc o nouă rundă de negocieri la care au participat reprezentanții unui număr mare de partide și organizații politice, inclusiv pro-ruse dar nu si reprezentanți ai separatiștilor din estul țării.

Pe de altă parte, Moscova s-a întrebat cum pot avea loc alegeri democatice sub amenințarea armelor, referire la campania lansată de Kiev împotriva separatiștilor înarmați din estul țării. Șeful negociatorilor din Luhansk a cerut și el întreruprea operațiunilor militare .

Un parlamentar din centrul țării a remarcat că negocierile sunt lipsite de sens în absența celor cu are „trebuie negociat”.

Negocierile au loc la inițiativa OSCE, inițiativă sprijinită inițial de Rusia.

Tătarii din Crimeea, regiune anexată in martie de Federația Rusă, au anunțat că renunță la ceremoniile care urmeau să marcheze astăzi 70 de ani de la deportările staliniste. În mai 1944 a început deportarea a peste 200 de mii de tătari din Crimeea, mulți nu au supraviețuit. Anularea ceremoniilor a fost determinată de faptul că vineri încă, noile autorități din Crimeea au interzis orice manifestație până pe 6 iunie, invocând tensiunile din sud estul Ucrainei.

Peste 20 de persoane au murit în inundațiile din Balcani, provocate de ploi torențiale, cele mai grele inundații din ultimii zeci de ani. Zeci de mii de persoane au fost evacuate. Bosnia-Herțegovina este lovită cel mai tare de catastrofa naturală. Peste un sfert din populația țării trăiește in regiunea afectată de inundații. In Serbia, Dunărea va atinge astăzi nivelul maxim. Sînt de asemenea afectate Polonia, Slovacia si Austria.

În pofida protestelor, în Turcia s-a anunțat încheirea oficială a operațiunilor de salvare a minerilor prinși în subteran, in urma exploziei dintr-o mină din vestul țării. Accidentul de la Soma, din 13 mai, s-a soldat cu 301 morți și este cel mai grav din istoria țării. Guvernul a refuzat să-și asume orice responsabilitate pentru posibile probleme de securitate in mine, afirmând ca explozia a fost un accident imprevizibil. Explicatie respinsă de familiile victimelor dar și de mii de alți turci care de la accident au organizat marșuri de protest în cele mai mari orașe ale țării.

Peste 3.000 de etnici chinezi au fost evacuați din Vietnam după o serie de revolte anti-chineze. Protestele, care au degenerat în acte de violență, au fost provocate de planurile guvernului de la Beijing de a amplasa o platformă petrolieră în largul coastelor Mării Chinei de Sud. Un chinez a fost ucis, peste 100 de persoane rănite. Poliția vietnameză a împiedicat astăzi, la Hanoi, desfășurarea unei manifestații de protest în fața ambasadei Chinei.

La Harkov, în nord-estul Ucrainei, au fost reluate negocierile la masa rotundă, iniţiate de guvernul de la Kiev pentru a calma situaţia înainte de alegerile prezidenţiale anticipate din 25 mai. Nici de această dată, separatiştii pro-ruşi nu sunt prezenţi.

Premierul Arseni Iaţeniuk a declarat astăzi că guvernul său este dispus să acorde puteri lărgite administraţiilor regionale dar nu va accepta „dezmembrarea ţării”.
Ministerul de externe rus a dat pe de altă parte o declaraţie în care acuză guvernul de la Kiev că foloseşte aceste discuţii pentru a masca „acţiunile agresive” din sud-estul Ucrainei.

Discuţiile la masa rotundă au fost propuse de OSCE iar ideea, iniţial, s-a bucurat de sprijinul Moscovei.

În Bosnia-Herţegovina şi Serbia, ploile torenţiale şi inundaţiile care au urmat au făcut cel puţin 14 victime. În Bosnia, au fost descoperite sâmbătă şapte cadavre într-o casă inundată. Zeci de localităţi se află sub ape. În unele regiuni, nivelul apelor a crescut până la aproape trei metri. Se estimează că sînt cele mai grave inundaţii din ultimii zeci de ani. Zeci de mii de persoane au fost evacuate.

În Ucraina, oficialităţile au anunţat că militanţii pro-ruşi au reuşit să-l elibereze pe unul din liderii lor, auto-proclamatul guvernator al regiunii Lugansk, Valeri Bolotov. Aceste se întorcea de la tratament în Rusia, când a fost reţinut de grănicerii ucraineni. Postul unde era reţinut a fost atacat de 100 de militanţi înarmaţi. Nu este clar dacă incidentul s-a soldat cu victime. El a avut loc însă înainte de deschiderea celei de a doua runde a negocierilor privind aplanarea crizei din estul Ucrainei. La prima rundă, din 14 mai, care a avut loc la Kiev, separatiştii din estul ţării nu au participat. Nu este clar dacă vor fi prezenţi sau admişi la a doua rundă, care are loc la Harkov.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a spus într-un interviu televizat că Rusia nu vrea să înființeze baze militare în America Latină dar are nevoie acolo de „puncte navale” de alimentare şi reparaţii. Lavrov a încheiat un turneu în Cuba, Nicaragua, Chile şi Peru. Șeful diplomației ruse a mai spus că țara sa ar vrea să iniţieze construcţia unui canal în Nicaragua care să lege Oceanul Atlantic de Oceanul Pacific, în concurenţă directă cu Canalul Panama.

La Chişinău a avut loc „Marşul Egalităţii”, al treilea marş organizat de comunitatea LGBTdin Republica Moldova , pentru a marca Ziua Internaţională a Luptei Împotriva Homofobiei şi Transfobiei . A fost cel mai mare marş al comunităţii LGBT cu peste 100 de participanţi, relatează corespondenta Europei Libere.
Ca şi anul trecut, au fost prezenţi ambasadorii Statelor Unite şi Suediei, William Moser şi Ingrid Tesman.

Marşul a decurs fără incidente deosebite deşi un număr aproape egal de contra-manifestanţi au încercat să întrerupă marşul. Tentativă blocată poliţie, care a şi reţinut mai multe persoane.
Manifestanţii anti-gay aparţineau între altele organizaţiei Pro Ortodoxia, condusă de preotul Ghenadie Văluţă. Unii contra-manifestanţi erau mascaţi cu cagule negre.

Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei, securitatea participanţilor la marşul LGBT a fost asigurată de peste 300 de poliţişti,

La marş au mai participat liderii unor organizaţii neguvernamentale, care au vrut să-şi manifeste astfel sprijinul pentru cauza minorităţilor sexuale şi reprezentanţi ai comunităţilor LGBT din Rusia şi Ucraina.

În Crimeea au fost interzise manifestațiile publice în ajunul comemorării a 70 de ani de la începerea deportărilor staliniste. Peste 200 de mii de tătari din Crimeea au fost deportați cu începere din mai 1944, mulți nu au supraviețuit. Ziua deportărilor este marcata tradițional pe 18 mai. Interdicția de a manifesta este valabilă până pe 6 iunie, pretextul fiind violențe recente din sud estul Ucrainei. Președintele comitetului Mejlis, care reprezintă interesele tătarilor, a declarat că interndicția este un gest inuman. Pentru duminică, la Simferopol este programat un mars de comemorare, care ar putea avea totuși loc.

Vineri, președintele Vladimir Putin s-a întâlnit la Soci cu reprezentanți ai comunității tătarilor din Crimeea cărora le-a promis conidții mai bune de viață. Dar a adăugat că tătarii trebuie să accepte realitatea anexării peninsulei la Rusia.

La Washington, secretarul de stat John Kerry a condamant din nou anexarea ilegală a peninsulei Crimeea și a vorbit despre înrăutățirea constantă a stituației drepturilor omului și despre presiunile la care sunt supuși tătarii din peninsulă.

Președinții Statelor Unite și Franței, Barack Obama și Francois Hollande au avertizat Rusia că riscă noi sancțiuni internaționale dacă va continua strategia de destabilizare a estului Ucrainei. Casa Albă a precizat că cei doi au avut o convorbire telefonică. Între timp, Națiunile Unite au dat publicității un raport care vorbește despre deteriorarea serioasă a situației drepturilor omului în estul Ucrainei și mai ales în Crimeea, de la anexarea peninsulei la Rusia. Moscova a respins raportul drept incorect si subiectiv dar concluziile observatorilor ONU din Ucraina sunt cofirmate de OSCE, care vorbește despre serioase încălcări ale drepturilor omului. Acestea au fost consemnat de misiunea OSCE care a fost martie în Ucraina.

Fondul de pensii sociale din statul California și-a vândut toate participațiunile la firme legate de oligarhul rus Alișe Usmanov, ca semn de protest pentru niste filme homofobe care circulă pe cea mai mare rețea socială de limba rusă, Vkontakte. Aceasta este partial controlată de firma Mail.ru în care Usmanov are 18% din acțiuni, relatează „Financial Times”. Internetul nu trebuie folosit ca o platformă pentru persecutarea minoritătilor, au declarat reprezentații fondului californian de pensii.

În primele trei luni ale anului, exporturile moldovenești spre Uniunea Europeană au depășit exporturile spre țările CSI, arată datele Biroului Național de Statistică, citate de IPN. În ianuarie-martie 2014, volumul exporturilor spre UE a crescut cu 22,5% față de aceeași periodă a anului trecut, ajungând la 56,6% din volumul total al exporturilor moldovenești. Exporturile spre țările CSI au reprezentat în acceași perioadă 31,6% din totalul exporturilor moldovenești. Parțial, un rezultat al embargolui rusesc pe o serie de produse moldovenești, începând cu vinurile. Majorări ale exporturilor au fost înregistrate în Italia, Germania, România, Bulgaria, Elveția, Austria, Kazahstan. Au scăzut exporturile spre Federația Rusă, Turcia și Ungaria.

În vestul Turciei, la Soma – locul celui mai grav accident minier din istoria țării – poliția a încercat vineri să disperseze cu brutalitate mii de protestatari. Aceștia sunt nemulțumiți de reacția guvernului la accidentul minier din aceasta săptămână care a costat viața a peste 280 de muncitori, acuzând autoritățile de lipsă de fermitate față de propietarii minei.

Accidentul de la Soma a provocat deja proteste la Istambul, Ankara si Izmir.

Personalităţile de excepție ale vieții culturale din Moldova care au împlinit vârsta de 60 de ani vor primi o îndemnizaţie de merit. Aceasta va fi acordată lunar, valoarea ei fiind egală cu un salariu mediu pe economie. Potrivit IPN, propunerea înaintată de deputașii coaliţiei de guvernământ, a fost aprobată vineri, în prima lectură. Propunerile pentru acordarea indemnizaţiei de merit se vor întocmi anual de către Ministerul Culturii şi se vor înainta pentru nominalizări Comisiei naţionale pentru acordarea indemnizaţiei de merit. Comisia va fi compusă din preşedintele comisiei parlamentare cultură, educaţie, tineret şi sport, preşedintele comisiei parlamentare protecţie socială, ministrul culturii, ministrul finanţelor, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, al Uniunii Arhitecţilor, al Uniunii Cineaştilor, Compozitorilor şi Muzicologilor; Muzicienilor, Uniunii Teatrale, Uniunii Scriitorilor şi preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.

O nouă rundă de negocieri la masa rotundă pentru detensionarea situaţiei din Ucraina înainte de alegerile prezidenţiale anticipate din 25 mai, va avea loc la Harkov în nord-estul ţării. Prima rundă a avut loc la Kiev, pe 14 mai, cu participarea unor membri ai guvernului, unor parlamentari şi foşti lideri ai ţării, dar fără prezenţa reprezentanţilor separatiştilor din estul ţării. Pentru a participa la negocieri, guvernul le-a cerut să depună mai întâi armele, condiţie respinsă de separatişti care cer la rândul lor oprirea campaniei anti-teroriste, lansată de Kiev în estul ţării. Negocierile se înscriu în planul OSCE de soluţionare a crizei din Ucraina, plan care în principiu fusese acceptat şi de Rusia.

La Sloviansk, în estul Ucrainei, s-au semnalat lupte grele între separatiştii pro-ruşi şi forţele guvernamentale. Se pare că ciocnirile au izbucnit joi când la Kiev s-a anunţat că trupele guvernamentale ar fi distrus o bază a separatiştilor şi ar fi preluat din nou controlul asupra unui turn de televiziune.

În Turcia, firma care deţine mina în care recent au murit 284 de mineri a declarat că nu ar fi responsabilă de accident, cel mai grav din istoria modernă a ţării, şi nici nu cunoaşte motivele accidentului. Este de aşteptat ca numărul total al victimelor să se ridice la peste 300 după ce oficialităţi locale au anunţat că în mină mai sunt 18 de muncitori. Pe de altă parte, guvernul a ţinut să precizeze că mina de la Soma, din vestul ţării, a fost inspectată de 11 ori din 2009, resping astfel acuzaţiile că guvernul nu ar controla securitatea minelor din ţară.

Secretarul general al NATO, Andres Fogh Rasmussen, a declarat, vineri, la Bucureşti, că orice aliat se bucură de protecţia NATO, iar Alianţa Nord-Atlantică va face "tot ce este necesar, oricât e nevoie", pentru apărarea aliaţilor. În declaraţia comună cu preşedintele român Traian Băsescu, Fogh Rasmussen a adăugat că acestea este motivul pentru care Alianţa şi-a consolidat prezenţa de la Marea Baltică până la Marea Neagră, informează Mediafax. La rândul său , preşedinele Traian Băsescu a declarat că la summitul NATO din septembrie "… obiectivul nostru este consolidarea nivelului de securitate pe flancul de est al Alianţei şi reafirmarea cu forţă a aplicării articolului 5 al Tratatului, care garantează securitatea fiecăruia dintre membri, prin sprijinul acordat de toate statele membre". Secretarul general al NATO a insistat deasemeni pe necesitatea măririi treptate a bugetului pentru apărare “ dacă luăm în considerare noua situaţie dramatică de securitate din Europa".

La Chişinău a continuat festivalul anual al comunităţii LGBT din Moldova„Curcubeul peste Nistru”, cu o conferinţă despre modul în care sunt garantate de stat, drepturile minorităţilor sexuale. Sâmbătă, comunitatea LGT marchează Ziua Internaţională a Luptei Împotriva Homofobiei şi Transfobiei cu o nou „Marş al Egalităţii”, autorizat de primărie. Nu este clar dacă vreo organizaţie ortodoxă sau anti-gay intenţionează să perturbe marşul dar cu o săptămână în urmă, Mitropolia Moldovei a dat publicităţii o declaraţie în care se plânge de inactivitatea statului privind stoparea „propagandei homosexuale”. În comunicat, Mitropolia reaminteşte că ortodoxia condamnă homosexualitatea: „…am expediat prezenta Declaraţie către Parlament, Guvern și Primărie, prin care vrem să atenționăm asupra stării de incertitudine ce persistă în rândurile credincioșilor…” se mai spune în comunicatul Mitropoliei Moldovei

În Ucraina, observatori ai Naţiunilor Unite au consemnat o înrăutăţire serioasă a drepturilor omului în estul Ucrainei şi mai ales în Crimeea, anexată între timp de Rusia. Într-un raport dat astăzi publicităţii, Comisarul ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay lansează un apel celor care au „influenţă asupra grupărilor înarmate din estul Ucrainei, responsabile pentru mare parte din brutalităţile comise…şi cu tendinţa evidentă de a provoca destrămarea ţării” În Crimeea se semnalează presiunile şi încercările repetate de intimidare a comunităţii tătare. Ca reacţie, Ministerul de Externe de la Moscova a declarat că raportul este „subiectiv şi incorect”, fiind evident o tentativă de a „camufla” activitatea actualului guvern de la Kiev. Raportul acoperă perioada 2 aprilie – 6 mai şi se bazează pe informaţiile furnizate de 34 de observatori ONU, activi în Ucraina.