Istoricul de origine română și filantropul Radu Florescu, care a scris o carte făcând legătura între Contele Dracula și domnitorul român din secolul XV Vlad Țepeș, a murit la vârsta de 88 de ani, informează Associated Press. Florescu a murit duminică la Mougins, în Franța, în urma unor complicații legate de o pneumonie, a anunțat fiul său, John Florescu. Istoricul a scris mai multe cărți, dar cea mai cunoscută pe plan internațional a fost „În căutarea lui Dracula”, căreia i-a fost co-autor în 1972 împreună cu Raymond T. McNally și care susține că personajul Dracula din romanul lui Bram Stoker s-a bazat pe Vlad Țepeș. Născut la București în 1925, Florescu a plecat din România la începutul celui de-al doilea război mondial mergând în Marea Britanie, unde tatăl lui era ambasador interimar. Apoi s-a mutat în Statele Unite, fiind director al Centrului de Cercetări Est-europene de la Universitatea Boston.

Statele Unite au pus sub acuzare patru oficiali militari din China pentru spionarea cibernetică a șase companii americane din domeniul nuclear, al prelucrării metalelor și energiei solare. Numele oficialilor chinezi nu au fost date publicității. Potrivit presei printre firmele americane spionate se numără Alcoa și Westinghouse. În februarie o firmă de securitate americană, Mandiant, a informat că autoritățile Chinei au înființat o unitate militară care are ca misiune furtul de proprietate intelectuală și de secrete de stat. Este prima dată când justiția americană lansează o acțiune juridică sub acuzații de spionaj cibernetic împotriva unor structuri de stat străine. Hackerii sunt acuzați de furt de secrete comerciale și de spionaj.

Autoritățile Serbiei spun că au ordonat evacuarea rapidă a unui oraș unde militarii și voluntarii muncesc la consolidarea digurilor, de teamă că râul Sava umflat de ploi și afluenți ar putea inunda principala centrală energetică a țării. Centrala Nikola Tesla, care furnizează energie unei jumătăți din Serbia, și aproape întregii capitale, se află în orașul Obrenovac, la 20 de kilometri nord de Belgrad. Șeful poliției, Nebojsa Stefanovici, a ordonat azi evacuarea
completă a orașului datorită unei noi viituri pe Sava.

Peste un sfert din cei patru milioane de locuitori ai Bosniei au fost afectați de inundații, a anunțat astăzi guvernul de la Sarajevo, avertizând că distrugerile sunt comparabile cu cele din războiul civil din anii 1992-1995. ”În război mulți compatrioți au pierdut totul, iar acum au rămas din nou fără nimic”, a spus ministrul de externe bosniac Zlatko Lagumdzija, adăugând că peste 100.000 de case și alte construcții nu mai pot fi folosite. Descoperirea încă unui cadavru luni în nordul Bosniei a ridicat la 38 bilanțul deceselor provocate de inundații în regiune. În Bosnia au fost evacuați aproximativ jumătate de milion de oameni, iar în Serbia învecinată 25.000. Ploile care au dus la ieșirea râurilor din albii și la alunecări de teren au fost cele mai abundente din istoria regiunii, mai exact din cei 120 de ani de când au început să fie măsurate.

Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, și-a exprimat temerea că Moldova și Georgia vor deveni țintele „presiunilor” rusești pe măsură ce se apropie data semnării acordurilor de asociere la UE. Rasmussen a amintit presiunile rusești asupra Ucrainei înaintea summitului de la Vilnius din noiembrie, la care Kievul urma să semneze acordul de asociere la UE, și a adăugat: „Estimarea mea este că vom vedea evoluții similare acum când Moldova și Georgia finalizează acorduri similare cu UE”, a spus șeful NATO. Guvernele moldovean și georgian ar urma să semneze acordurile de asociere la 27 iunie, la Bruxelles.

Pentagonul (ministerul apărării din Statele Unite) a spus luni 19 mai că nu a văzut nici un indiciu că trupele ruse s-ar îndepărta de granița cu Ucraina, în ciuda anunțului președintelui rus Vladimir Putin că le-ar fi dat ordin să se retragă la bazele lor permanente. ”Am văzut informații despre ordinele președintelui Putin de retragere a trupelor rusești de la granița cu Ucraina. Noi am cerut foarte limpede armatei ruse să contribuie la detensionarea situației de acolo”, a spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului, amiralul în retragere John Kirby, citat de Reuter. ”Dacă acele relatări sunt adevărate și dacă ordinele sunt îndeplinite, o asemenea retragere ar fi binevenită. Noi nu am văzut nici un indiciu privind asemenea mișcări”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului. Putin a spus că a dat ordinul retragerii trupelor la bazele permanente pentru că manevrele de primăvară s-au încheiat.

Reprezentanta OSCE pentru libertatea presei, Dunja Mijatovic, a îndemnat părțile implicate în conflictul din Ucraina să înceteze atacurile și abuzurile la adresa jurnaliștilor. „Jurnaliștii care relatează de la fața locului despre criza din Ucraina sunt ținte convenabile ale părților aflate în conflict”, a spus într-o declarație de presă Mijatovic. Ea a enumerat câteva cazuri recente de abuzare și intimidare a jurnaliștilor de către trupele ucrainene și de către separatiștii pro-ruși din estul țării. Ceva mai devreme la 19 mai ambasada rusă la Kiev a cerut eliberarea ziariștilor de la canalul rusesc de televiziune LifeNews, care au fost arestați ieri în orașul Kramatorsk, din regiunea Donețk, de către trupele guvernului de la Kiev – un caz menționat în declarația lui Mijatovic.

Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a spus la o conferință de presă la Bruxelles că „agresiunea” Rusiei împotriva Ucrainei a pus la îndoială o idee fundamentală: „dreptul statelor suverane de a-și alege singure calea”. Rasmussen a spus că Europa se confruntă cu o situație de securitate nouă, „mai puțin previzibilă și mai periculoasă”. El a spus că Alianța nu are nici un fel de dovadă că rușii și-au respectat promisiunea de a-și retrage trupele de la granița cu Ucraina. Adresându-se membrilor NATO, Rasmussen a cerut mărirea cheltuielilor lor pentru apărare, spunând că „securitatea este fundamentul prosperității” lor. Rasmussen a făcut aceste remarci la scurt timp după ce președintele rus Vladimir Putin spunea la 19 mai că ar fi ordonat trupelor staționate la granița cu Ucraina să se întoarcă la bazele lor, iar ministrul de externe rus Serghei Lavrov a cerut o „regândire serioasă” a relațiilor Moscovei cu occidentul.

Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a spus la o conferință de presă la Bruxelles că ”agresiunea” Rusiei împotriva Ucrainei a pus la îndoială o idee fundamentală: ”dreptul statelor suverane de a-și alege singure calea”. Rasmussen a spus că Europa se confruntă cu o situație de securitate nouă, ”mai puțin previzibilă și mai periculoasă”. El a spus că alianța nu are nici un fel de dovadă că rușii și-au respectat promisiunea de a-și retrage trupele de la granița cu Ucraina. Adresându-se membrilor NATO Rasmussen a cerut mărirea cheltuielilor lor pentru apărare, spunând că ”securitatea este fundamentul prosperității” lor. Rasmussen a făcut aceste remarci la scurt timp după ce președintele rus Vladimir Putin spunea la 19 mai că ar fi ordonat trupelor staționate la granița cu Ucraina să se întoarcă la bazele lor, iar ministrul de externe rus Serghei Lavrov a cerut o ”regândire serioasă” a relațiilor Moscovei cu occidentul.

Un șofer de TIR ucrainean a murit, iar alți cel puțin șapte oameni sunt dați dispăruți după o alunecare de teren provocată în Georgia de topirea unui ghețar. Incidentul a avut loc în defileul Dariali, din districtul Kazbegi, în apropierea graniței cu Rusia, la 17 mai. Premierul georgian Irakli Garibașvili a spus într-o declarație scrisă la 19 mai că alunecarea de teren de mari proporții a avariat și un gazoduct care livrează Armeniei gaze rusești. În ultimele două zile echipele de salvare georgiene au reușit să evacueze peste 200 de oameni, inclusiv străini din Belarus, Kazahstan, Turcia și Ucraina, care fuseseră blocați de alunecarea de teren pe șoseaua care face legătura între Georgia și regiunile rusești din Caucazul de nord. În declarația sa premierul georgian Irakli Garibașvili a mulțumit autorităților ruse pentru ajutorul oferit în urma dezastrului.

Fostul lider militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladici, și-a lansat astăzi apărarea în procesul de la Tribunalul Internațional Penal pentru fosta Iugoslavie. Apărarea a început cu mărturia scrisă a unui fost ofițer de armată sârb. Avocatul lui Mladici, Miodrag Stoianovici, le-a spus judecătorilor într-o prezentare a mărturiei de șapte pagini a lui Mile Sladoje că „toate activitățile militare au fost activități defensive”. Stoianovici a spus că Sladoje „nu a primit niciodată vreun ordin de la superiori, nici nu a dat el însuși vreun ordin… de a ataca obiective civile” în capitala asediată bosniacă Sarajevo, în războiul din 1992-1995. Mladici se confruntă cu 11 capete de acuzare, inclusiv genocid și crime împotriva umanității. Mladici neagă toate învinuirile, inclusiv cele legate de masacrarea la Srebrenița a 8000 de bărbați și băieți musulmani în 1995. Mladici a fost arestat în mai 2011 în Serbia, fiind transferat la tribunalul de la Haga.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că relațiile Rusiei cu Uniunea Europeană și NATO trebuie „serios regândite” din cauza crizei ucrainene. Lavrov a vorbit la Moscova în debutul unei întrevederi cu ministrul de externe al Slovaciei, Miroslav Lajcack. Declarația lui Lavrov precede conferința de presă de astăzi a secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care urmează să vorbească despre criza ucraineană. Rasmussen a spus recent că această criză schimbă relația NATO cu Rusia, care ar acționa mai mult ca un adversar, nu ca un partener. Alianța a condamnat deja Rusia pentru anexarea Crimeii în luna martie și o acuză de lipsa măsurilor pentru aplanarea tensiunilor din estul Ucrainei, unde separatiștii pro-ruși controlează mai multe orașe.

Ministerul Apărării din Ucraina spune că un militar ucrainean a fost ucis astăzi, când rebelii pro-ruși din estul țării au atacat un punct de control al armatei în apropiere de orașul Sloviansk. Alți trei militari au fost răniți. Ministerul mai spune într-o declarație că atacul a fost lansat dintr-o grădiniță și acuză rebelii că ar fi încercat să „provoace militarii să distrugă grădinița”. Armata ucraineană a început o ofensivă împotriva insurgenților pro-ruși la mijlocul lunii trecute, dar nu a reușit să îi înlăture din clădirile ocupate în mai multe de zece orașe și comune urbane.

Viceprim-ministrul afacerilor externe, dna Natalia Gherman, începe o vizită de două zile în Germania pentru convorbiri cu omologul său german Frank-Walter Steinmeier. Un comunicat al Ministerului moldovean de Externe spune că șefii diplomațiilor vor susține ulterior o conferință de presă. Natalia Gherman va mai avea întrevederi cu membri ai guvernului și ai Parlamentului de la Berlin și va ține un discurs la Societatea Germană pentru Politica Externă despre integrarea europeană a Republicii Moldova.

Președintele rus Vladimir Putin a dat ordin de întoarcere la baze a unităților militare care au luat parte la antrenamente în trei regiuni de la granița cu Ucraina. Kremlinul spune într-o declarație difuzată astăzi că ordinul vizează forțele care au participat la exercițiile „planificate de primăvară” în regiunile Rostov, Belgorod și Briansk. În același timp, un purtător de cuvânt al Kremlinului a cerut Kievului să oprească operațiunea împotriva separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei și să retragă forțele din regiunile estice. Nu este limpede dacă ordinul de astăzi al Kremlinului înseamnă micșorarea numărului de militari ruși din apropierea granițelor cu Ucraina, unde NATO spune că Rusia a concentrat aproximativ 40 de mii de militari. NATO și Statele Unite au spus că nu au văzut semne că numărul acestora s-a redus după anunțul președintelui rus de la 7 mai că forțele ruse au fost retrase de la graniță.

Cel mai mic partid al Coaliției Proeuropene de guvernare propune pedepse de până la 20 de ani de închisoare pentru instigare la separatism. Inițiativa pregătită de deputații Partidului Liberal Reformator propune între altele pedepse cu închisoarea de la 6 la 12 ani pentru reprezentanții formațiunilor politice și altor organizații care îndeamnă la separatism, iar în cazul în care aceste îndemnuri sunt urmate de violențe – să fie aplicată pedeapsa maximă. Nu este limpede dacă proiectul are și sprijinul celorlalte două componente ale coaliției. Liderul celei mai mari formațiuni a guvernării, liberal-democratul Vlad Filat, a îndemnat săptămâna trecută „toate partidele politice” să declare public, pe fundalul crizei ucrainene, că „se angajează să respecte independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova”.

Două nave de pasageri trimise de China au ajuns în Vietnam pentru evacuarea muncitorilor chinezi în urma tulburărilor cauzate de o dispută a celor două țări în Marea Chinei de Sud. Navele care pot transporta până la 1000 de pasageri fiecare au ajuns în portul Vung Ang azi dimineață, dar nu au acostat imediat. Portul este parte a unui mare complex metalurgic taiwanez, care a fost luat cu asalt de o mulțime anti-chineză săptămâna trecută. Doi muncitori chinezi au fost uciși, iar 140 au fost răniți în atac. Tulburările anti-chineze la scară largă în Vietnam au fost declanșate de trimiterea de către Beijing a unei platforme petroliere într-o zonă a Mării Chinei de Sud revendicată și de Hanoi. Ambele țări au trimis nave în apele disputate și se află într-o stare de confruntare tensionată. Peste trei mii de chinezi s-au întors deja acasă din Vietnam. Se relatează că urmează a fi evacuați alți patru mii.

Avocații lui Ratko Mladic încep astăzi apărarea fostului comandant al armatei sârbilor bosniaci la Tribunalul de la Haga pentru crime de război în fosta Iugoslavie. Mladic se confruntă cu 11 capete de acuzare, inclusiv genocid și crime împotriva umanității, datând din timpul războiului din 1992-95. Avocații spun că nu ar exista destule dovezi despre implicarea lui Mladic în crimele cele mai grave care îi sunt imputate, inclusiv genocidul. Mladic însuși respinge toate acuzațiile, între care implicarea în masacrul din 1995 de la Srebrenica, unde au fost uciși aproximativ 8 mii de bărbați și băieți musulmani. După 16 ani în care s-a ascuns, Mladic a fost arestat în mai 2011 în Serbia și predat tribunalului de la Haga. Procesul său a început în luna mai 2012, iar procurorii și-au încheiat prezentarea cazului în februarie anul acesta.

Minoritatea tătară din Crimeea a marcat 70 de ani de la deportările staliniste, organizând o manifestare de cel puțin zece mii de oameni la marginea orașului Simferopol. Demonstranții purtând placate în sprijinul „autodeterminării” au fost supravegheați cu strictețe de poliție, cu cel puțin două elicoptere zburând la înălțime mică deasupra manifestării.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, urmează să vorbească astăzi despre criza ucraineană la o conferință de presă la Bruxelles. Alianța a condamnat Rusia pentru anexarea Crimeii în luna martie și o acuză de lipsa măsurilor pentru aplanarea tensiunilor din estul Ucrainei, unde separatiștii pro-ruși controlează câteva orașe. Rasmussen a spus deja că această criză schimbă relația NATO cu Rusia, care ar acționa ca un adversar, nu ca un partener.

Ploile puternice și inundațiile au cauzat mai mult de 3000 de alunecări de teren în Serbia și Bosnia, afectând numeroase localități și dezgropând, în Bosnia, mine rămase din războiul din anii 1990. Duminică, premierul sârb, Aleksandar Vucic a spus că inundațiile au făcut deja 44 de victime: 16 în Serbia, 27 în Bosnia și 1 în Croația. Zeci de mii de oameni au fost evacuați. Nivelul râurilor continua să crească, amenințând să inunde cea mai mare centrală electrică din Serbia. În Bosnia, inundațiile au afectat numeroase câmpuri de mine, din cele 9400 de locuri bine marcate, unde rămân aproape 120 000 de încărcături neexplodate.

Un tribunal din Turcia a emis mandate de arest pentru trei persoane reținute în legătură cu tragedia minieră de săptămâna trecută în care au murit 301 oameni în mina de cărbune din oralul vestic Soma.
Numele celor trei acuzați de neglijență criminală în legătură cu explozia din mină nu au fost date publicității, dar se relatează că sunt directorul și doi ingineri ai minei. Ei au fost reținuți duminică împreună cu alte 22 de persoane. Tragedia a cauzat proteste în Turcia împotriva proprietarilor minei și guvernului condus de premierul Recep Tayyip Erdogan.

Alegătorii din Elveția au respins la un referendum introducerea unui salariu minim, care ar fi fost cel mai ridicat salariu minim din lume. Rezultatele finale arată că aproximativ 76% dintre participanți au respins propunerea sindicatelor sprijinită de partidele Socialiștilor și Verzilor să se introducă salariu minim de 22 de franci pe oră, adică echivalentul a 4500 de dolari pe lună. Susținătorii propunerii spun că ea este justificată de costurile înalte din țara înstărită. Dar criticii au spus că ar fi micșorat competitivitatea producătorilor elvețieni și ar fi mărit șomajul. Tot duminică, elvețienii au blocat la referendum planurile de înlocuire a flotei elvețiene de avioane militare cu 22 de avioane Gripen, produse de Saab.

Guvernul interimar al Libiei a condamnat astă noapte luarea cu asalt a Parlamentului de la Tripoli de către un grup de bărbați înarmați, care spun că doresc să înlăture radicalii islamiști de la conducerea țării. Un fost general de armată, Khalifa Haftar, a declarat că se află în fruntea atacului de duminică. El a spus că Parlamentul ar fi nelegitim și ar trebui să transfere împuternicirile unei comisii cu 60 de membri aleasă recent pentru rescrierea Constituției. Guvernul interimar spune că va ignora cererile lui Haftar. Analiștii cred că atacul poate diviza și mai mult Libia dominată de câteva grupări armate, care l-au răsturnat pe dictatorul Muammar Qaddafi cu trei ani în urmă.

Elveţienii au respins prin referendum introducerea unui salariu minim, care, dacă ar fi fost adoptat prin lege, ar fi fost cel mai mare din lume: 25 de dolari pe oră sau 4.500 de dolari pe lună. Cei care au propus acest salariu minim au argumentat cu creşterea costurilor de viaţă dar oponenţii au susţinut că noul salariu va „distruge” locuri de muncă. În Elveţia nu există un salariu minim, stabilit prin lege.

La Doneţk, în estul Ucrainei, unul din liderii separatiştilor a anunţat că se vor organiza alegeri parlamentare regionale pe 14 septembrie. Vorbind la un miting în faţa a peste o mie de persoane, Denis Puşilin nu a explicat cum şi cine va organiza votul. Între timp se relatează că în apropiere de Sloviansk au continuat luptele dintre separatişti şi forţele ucrainene, fiecare parte susţine că a suferit pierderi şi că luptători au fost ucişi sau răniţi.