Vicepreședintele american, Joe Biden, a oferit României aliate noi asigurări despre angajamentele americane față de securitatea regiunii, pe fundalul crizei ucrainene. La sosirea în România, vicepreședintele american le-a vorbit militarilor români și americani care participă la exerciții comune la o bază din apropierea aeroportului de la București:

„Agresiunea din Crimeea la mai puțin de 250 de mile de teritoriul românesc și granițele NATO ne reamintește de ce avem nevoie de NATO și de ce locul României este în NATO”.

Biden a mai spus că Statele Unite îi sunt îndatorate României pentru românii din coaliția internațională căzuți în luptă în Afganistan. ”Puteți conta pe noi. Punct”, a spus Biden.

Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale spune că 4 din 6 victime ale accidentului feroviar din apropierea Moscovei sunt cetățeni moldoveni. Alți 13 cetățeni moldoveni se numără printre cele 15 persoane internate în stare gravă la spital. În total au fost răniți peste 40 de oameni. Incidentul a avut loc după prânz între localitățile Bekasovo și Naro-Fominsk din apropierea capitalei ruse. Trenul de pasageri Moscova-Chișinău a fost lovit din mers de un vagon desprins dintr-un tren mărfar, care circula în direcție opusă. Autoritățile ruse spun că pasagerii care au rămas nevătămați au primit hrană și apă și că sunt transportați spre Naro-Fominsk, de unde urma să fie preluați de altă garnitură. Autoritățile moldovene spun că se află în legătură cu cele ruse. Ministerul Transporturilor a creat o celulă de criză împreună cu ambasada moldoveană de la Moscova și a trimis reprezentanți la fața locului.

Din Rusia se relatează că cel puțin 6 oameni au murit, iar 45 au fost răniți când trenul de pasageri Moscova-Chișinău a fost lovit din mers de vagonul desprins dintr-un marfar. Presa rusă citează Ministerul rus al Situațiilor Excepționale, spunând că 15 oameni au fost internați la spital. Incidentul a avut loc după prânz între localitățile Bekasovo și Naro-Fominsk, la aproximativ 80 de kilometri sud-vest de Moscova. Autoritățile ruse spun că ceilalți pasageri ai trenului care se îndrepta spre Chișinău au primit hrană și apă și că sunt transportați spre Naro-Fominsk, de unde urma să fie preluați de altă garnitură. Este în curs de stabilire naționalitatea victimelor. Autoritățile moldovene spun că se află în legătură cu cele ruse. Ministerul Transporturilor a creat o celulă de criză împreună cu ambasada moldoveană de la Moscova și Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale.

Organizația Internațională a Muncii spune că munca forțată generează profituri ilicite la scară globală de 150 de miliarde de dolari pe an. Un raport dat publicității astăzi precizează că suma este de trei ori mai mare decât se crezuse până acum. Experții organizației au aflat că două treimi din aceste profituri vin din exploatarea sexuală a femeilor și fetelor. Cercetările efectuate în Moldova arată că peste 45 la sută din emigranții care revin în țară au fost forțați să muncească în străinătate pe gratis sau cu salarii mizere, iar 25 la sută au primit banii cu întârziere. În Armenia și Georgia, 20 de procente dintre emigranții reveniți spun că au fost plătiți puțin sau deloc. ONU plasează traficul de ființe umane pe locul trei ca mărime într-un clasament al industriilor criminale, după traficul de droguri și arme.

Forțele navale ale Rusiei și Chinei au început manevre comune în apropiere de Shanghai, unde președintele rus, Vladimir Putin a spus că cele două țări au căzut de acord să-și coordoneze politica externă „mai strâns” în cadrul organizațiilor internaționale și regionale. Vorbindu-le jurnaliștilor după întrevederea cu președintele chinez, Putin a mai spus că relația între ministerele apărării din Rusia și China este ”un factor serios de securitate” în lume, exprimându-și speranța că-și vor întări cooperarea „în noua situație”. Xi a declarat că exercițiile navale arată „hotărârea nezdruncinată a Chinei și Rusiei să înfrunte împreună noile amenințări și provocări”. Cele două țări s-au pronunțat pentru o cooperare politică mai strânsă în criza ucraineană. Bejingul a spus că 14 nave chineze și rusești participă la exercițiul de o săptămână, care includ aplicații cu muniții de război.

Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale spune că a fost informat de instituția omoloagă a Federației Ruse că 5 oameni au murit iar 18 au fost răniți astăzi, când trenul de pasageri Moscova-Chișinău au fost lovit de vagonul desprins dintr-un mărfar. Dar un oficial moldovean a declarat presei la Chișinău că numărul morților în incidentul din apropierea capitalei ruse ar fi mai mare. „Însoţitorii de vagon au numărat nouă morţi”, este citat viceministrul Transporturilor Vladimir Cibotari de către Adevărul.md și Publika TV. Naționalitatea victimelor nu a fost anunțată. Premierul Iurie Leancă a adresat condoleanţe familiilor şi rudelor celor care au avut de suferit și a cerut ambasadorului moldovean la Moscova să se deplaseze la locul incidentului. Potrivit Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale care spune că se află în contact cu autoritățile ruse, trenul care se îndrepta de la Moscova spre Chișinău a fost lovit în curbă, la km 56, de un vagon desprins dintr-un mărfar. Au fost lovite trei vagoane ale trenului de pasageri. Cel mai tare a avut de suferit vagonul numărul 9. În tren se aflau aproximativ 400 de oameni.

Se relatează că trenul Moscova-Chișinău s-a ciocnit cu unul marfar la marginea capitalei ruse. Primele informații de la Ministerul de Interne citate de agenția Interfax spun că patru oameni au murit, iar 15 au fost răniți. Nu există informații despre naționalitatea victimelor. Interfax spune că un vagon al marfarului a lovit „tangențial” un vagon, al șaptelea, al trenului de pasageri. O sursă nenumită de la căile ferate ruse a spus că primele indicii arată că de vină a fost o ruptură la vagonul de marfă. Potrivit agenției Itar-Tass ciocnirea s-a produs între stațiile Bekasovo și Naro-Fominsk, pe calea ferată către Kiev, la 80 de kilometri de centrul Moscovei. La fața locului s-au deplasat ambulanțe.

Umflate de cele mai abundente ploi înregistrate vreodată în Balcani, apele Dunării continuă să crească, dar autoritățile spun că al doilea fluviu al continentului va cruța regiunea deja devastată, relatează AP. Institutul sârbesc Hydro a spus marți că nivelul Dunării va crește în zilele următoare, dar ar urma să rămână în limitele dispozitivelor de apărare anti-inundație. Autoritățile din orașe și sate de-a lungul Dunării spun că urmăresc situația cu mare atenție. Serbia, Bosnia și Croația au fost lovite de cele mai grave inundații din ultimii peste o sută de ani, făcând necesară evacuarea unei jumătăți de milion de oameni și provocând peste 40 de decese. În Serbia inundațiile au amenințat cea mai mare centrală energetică a țării, iar în Bosnia există pericolul activării unor mine de teren din războiul din anii 1992-1995.

Se relatează că unul din cei mai căutați hackeri sau hoți pe internet de pe planetă se află în arest în Moldova. Potrivit agenției Reuter, suedezul Axel Yucel, de 24 de ani, arestat în noiembrie la Chișinău și aflat în așteptarea extrădării, era proprietarul și administratorul unei rețele numită BlackShades specializată în infectarea computerelor. BlackShades a reușit să infecteze jumătate de milion de computere, au anunțat autoritățile de poliție americane și europene luni, după o operațiune soldată cu arestarea a o sută de oameni din 16 țări. Nu este limpede deocamdată câți bani au furat membri rețelei. AP scrie că BlackShades nu doar fura, dar vindea potențialilor hoți sofware necesar pentru a fura la rândul lor. Aceste vânzări sunt estimate la 350.000 de dolari între anii 2010-2014.

Ministrul economiei, vicepremierul Valeriu Lazăr, este citat de un site de știri cu afirmația că luna viitoare la Chișinău vor avea loc noi consultări moldo-ruse pe tema Acordului de Liber Schimb moldo-european care ar putea fi semnat la 27 iunie, ca parte din Acordul de Asociere. Potrivit site-ului Politik.md, Lazăr a făcut anunțul la Bruxelles, unde îi informa pe partenerii europeni cum merg discuțiile moldo-ruse pe tema integrării europene a Moldovei. Partenerii occidentali ai Moldovei au insistat repetat că ar fi bine ca Chișinăul să discute mereu cu Moscova pașii integrării europene, pentru a evita surprizele de felul celor care au dus la actuala criză din Ucraina.

Cel mai bogat om din Ucraina, Rinat Ahmetov, a cerut organizarea de proteste pașnice împotriva insurgenței din estul pro-rus al țării. Într-o declarație televizată la 19 mai, Ahmetov a spus că „oamenii s-au săturat să trăiască în frică și teroare”. El a avertizat că acțiunile separatiștilor pro-Kremlin, care au ocupat clădiri administrative în peste 10 orașe din estul țării, ar putea duce la „genocid”. El a mai spus că până acum rebelii nu au făcut nimic pentru estul țării, doar că l-au „jefuit banditește”. Rinat Ahmetov a chemat muncitorii uzinelor sale metalurgice să convoace un „protest pașnic de avertisment” împotriva separatismului marți 20 mai la prânz, când sirenele vor suna în întreaga regiune. Rinat Ahmetov, a cărui avere este estimată la 12 miliarde de dolari, are un imperiu industrial în Donbas.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a spus că Moscova și Beijingul s-au pus de acord să-și coordoneze politicile externe „mai îndeaproape”, inclusiv în organizațiile regionale și internaționale. Vorbind la Șanhai la 20 mai după convorbiri cu președintele chinez Xi Jinping, Putin a mai spus că cooperarea între Ministerele apărării din Rusia și China este „un factor important de securitate” pentru lumea întreagă. Într-o declarație comună, cele două țări au îndemnat și la o cooperare politică și regională sporită în chestiunea ucraineană. China și Rusia au mai promis să-și mărească cooperarea în sectorul energetic și în dezvoltarea infrastructurii în Rusia, să consolideze cooperarea financiară și să mărească comerțul în propriile valute. Cele două țări nu au anunțat însă deocamdată un contract de miliarde de dolari în domeniul gazelor naturale despre care Putin spusese că se află „în faza finală”.

Peste un sfert din cei patru milioane de locuitori ai Bosniei au fost afectați de inundații, a anunțat astăzi guvernul de la Sarajevo, avertizând că distrugerile sunt comparabile cu cele din războiul civil din anii 1992-1995. „În război mulți compatrioți au pierdut totul, iar acum au rămas din nou fără nimic”, a spus ministrul de externe bosniac Zlatko Lagumdzija, adăugând că peste 100.000 de case și alte construcții nu mai pot fi folosite. Descoperirea încă unui cadavru luni în nordul Bosniei a ridicat la 38 bilanțul deceselor provocate de inundații în regiune. În Bosnia au fost evacuați aproximativ jumătate de milion de oameni, iar în Serbia învecinată 25.000. Ploile care au dus la ieșirea râurilor din albii și la alunecări de teren au fost cele mai abundente din istoria regiunii, mai exact din cei 120 de ani de când au început să fie măsurate.

Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, și-a exprimat temerea că Moldova și Georgia vor deveni țintele „presiunilor” rusești pe măsură ce se apropie data semnării acordurilor de asociere la UE. Rasmussen a amintit presiunile rusești asupra Ucrainei înaintea summitului de la Vilnius din noiembrie, la care Kievul urma să semneze Acordul de Asociere la UE, și a adăugat: „Estimarea mea este că vom vedea evoluții similare acum când Moldova și Georgia finalizează acorduri similare cu UE”. Guvernele moldovean și georgian ar urma să semneze Acordurile de Asociere la 27 iunie, la Bruxelles.

Aflată în vizită la Berlin, ministra de externe a Moldovei, Natalia Gherman, și-a exprimat speranța că într-un viitor nu prea îndepărtat țara sa va fi primită ca membru cu drepturi depline în UE: „Nu știu dacă aderarea Moldovei va avea loc în zece ani, sau într-un timp ceva mai lung. Nu putem anticipa asta în mod realist, dar eu sunt absolut convinsă că va fi în viitorul previzibil și că următoarea generație de moldoveni vor fi cetățeni ai Uniunii Europene”, a spus Gherman. În ultimele săptămâni liderii UE au spus mai limpede ca oricând că Moldova are o perspectivă europeană, ceea ce în jargonul Bruxellesului poate însemna că ar putea depune cerere de aderare la Uniune.

Emisarul special al președintelui elvețian în exercițiu al OSCE, ambasadorul Radojko Bogojević, va vizita astăzi Tiraspolul, unde are programată o întâlnire cu negociatoarea-șefă a separatiștilor transnistreni, Nina Ștanski. Deplasarea peste Nistru are loc în a doua zi a vizitei de trei zile pe care ambasadorul Bogojević o face în Republica Moldova, începând de ieri. Mâine miercuri ambasadorul ar urma să se întâlnească la sediul misiunii OSCE din Moldova cu vicepremierul moldovean responsabil cu reintegrarea, Eugen Carpov.

Vicepreședintele Statelor Unite, Joe Biden, este așteptat într-o vizită în România. Potrivit unui comunicat de presă de la Casa Albă, Biden urmează să reitereze la București angajamentul „de nezdruncinat” al Statelor Unite față de apărarea colectivă a membrilor Alianței Nord-Atlantice pe fondul crizei ucrainene. Biden se va întâlni la București cu președintele Traian Băsescu și cu premierul Victor Ponta, dar și cu reprezentanții societății civile și liderii unor organizații de tineret, asistând totodată la un exercițiu militar comun româno-american. Într-un interviu acordat agenției Mediafax, Joe Biden a spus că România va avea un rol de jucat atât în soluționarea crizei din Ucraina cât și în sprijinirea aspirațiilor Moldovei de a deveni membră a UE.

Statele Unite și NATO spun că nu au văzut vreun indiciu al retragerii trupelor ruse de la granița cu Ucraina, după ce președintele rus Vladimir Putin spunea ieri că a ordonat retragerea. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney, a spus reporterilor aseară că Washingtonul vrea să vadă „dovezi limpezi ale unei asemenea mișcări înainte de a-și expune părerea”. O declarație similară făcuse mai înainte șeful NATO. Guvernul de la Kiev a salutat precaut anunțul că Putin a ordonat retragerea trupelor de la granița cu Ucraina după cee ce liderul rus a numit „manevrele de primăvară”. Între timp șeful marelui stat major al armatei ruse a spus că activitatea NATO sporită din Europa centrală și de răsărit „nu ajută” la detensionarea situației din Ucraina.

Ucraina ar urma să primească astăzi o primă tranșă de 100 de milioane de euro din asistență financiară de la Uniunea Europeană. Se relatează că anunțul livrării primei tranșe, cu valoare simbolică, va fi făcut la Kiev de vicepreședintele Comisiei Europene, Siim Kallas. Oficialul european ar urma să se întâlnească astăzi cu premierul ucrainean Arseni Iațeniuc și cu ministrul de finanțe Oleksandr Șlapak. A doua tranșă a împrumutului european, o tranșă de 1,6 miliarde de euro, va fi eliberată de Bruxelles după semnarea de către Ucraina a unui memorandum de înțelegere în care sunt prevăzute reforme interne.

Rusia a cerut organizațiilor internaționale să asigure o anchetă „deschisă și imparțială” a deceselor din timpul revoltelor de la Odesa, de la începutul luni curente, a spus luni Ministerul de Externe de la Moscova. Cel puțin 37 de oameni au murit în orașul-port de la Marea Neagră la 2 mai, când zeci de protestatari pro-ruși au rămas blocați într-o clădire în flăcări. Incidentul pus de Moscova pe seama autorităților de la Kiev și a partenerilor lor occidentali a jucat un rol în accentuarea tulburărilor din sud-estul Ucrainei. Ieri Moscova a anunțat că ministrul de externe Serghei Lavrov a făcut apel la OSCE și la Națiunilor Unite să garanteze investigarea obiectivă a „tragediei de la Odesa”

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, vizitează China. Agențiile de presă scriu că participarea liderului rus la un summit regional la Șanhai și întâlnirea lui cu omologul său chinez Xi Jinping va fi folosită ca ocazie pentru anunțarea unui mare contract în domeniul gazelor naturale, care fusese în negocieri mai mulți ani. Analiști citați de agențiile occidentale de presă spun că vizita lui Putin în China în plină criză a relațiilor Rusiei cu occidentul își propune să demonstreze că Moscova are parteneri și pe alte continente.

Istoricul de origine română și filantropul Radu Florescu, care a scris o carte făcând legătura între Contele Dracula și domnitorul român din secolul XV Vlad Țepeș, a murit la vârsta de 88 de ani, informează Associated Press. Florescu a murit duminică la Mougins, în Franța, în urma unor complicații legate de o pneumonie, a anunțat fiul său, John Florescu. Istoricul a scris mai multe cărți, dar cea mai cunoscută pe plan internațional a fost „În căutarea lui Dracula”, căreia i-a fost co-autor în 1972 împreună cu Raymond T. McNally și care susține că personajul Dracula din romanul lui Bram Stoker s-a bazat pe Vlad Țepeș. Născut la București în 1925, Florescu a plecat din România la începutul celui de-al doilea război mondial mergând în Marea Britanie, unde tatăl lui era ambasador interimar. Apoi s-a mutat în Statele Unite, fiind director al Centrului de Cercetări Est-europene de la Universitatea Boston.

Statele Unite au pus sub acuzare patru oficiali militari din China pentru spionarea cibernetică a șase companii americane din domeniul nuclear, al prelucrării metalelor și energiei solare. Numele oficialilor chinezi nu au fost date publicității. Potrivit presei printre firmele americane spionate se numără Alcoa și Westinghouse. În februarie o firmă de securitate americană, Mandiant, a informat că autoritățile Chinei au înființat o unitate militară care are ca misiune furtul de proprietate intelectuală și de secrete de stat. Este prima dată când justiția americană lansează o acțiune juridică sub acuzații de spionaj cibernetic împotriva unor structuri de stat străine. Hackerii sunt acuzați de furt de secrete comerciale și de spionaj.

Autoritățile Serbiei spun că au ordonat evacuarea rapidă a unui oraș unde militarii și voluntarii muncesc la consolidarea digurilor, de teamă că râul Sava umflat de ploi și afluenți ar putea inunda principala centrală energetică a țării. Centrala Nikola Tesla, care furnizează energie unei jumătăți din Serbia, și aproape întregii capitale, se află în orașul Obrenovac, la 20 de kilometri nord de Belgrad. Șeful poliției, Nebojsa Stefanovici, a ordonat azi evacuarea
completă a orașului datorită unei noi viituri pe Sava.

Peste un sfert din cei patru milioane de locuitori ai Bosniei au fost afectați de inundații, a anunțat astăzi guvernul de la Sarajevo, avertizând că distrugerile sunt comparabile cu cele din războiul civil din anii 1992-1995. ”În război mulți compatrioți au pierdut totul, iar acum au rămas din nou fără nimic”, a spus ministrul de externe bosniac Zlatko Lagumdzija, adăugând că peste 100.000 de case și alte construcții nu mai pot fi folosite. Descoperirea încă unui cadavru luni în nordul Bosniei a ridicat la 38 bilanțul deceselor provocate de inundații în regiune. În Bosnia au fost evacuați aproximativ jumătate de milion de oameni, iar în Serbia învecinată 25.000. Ploile care au dus la ieșirea râurilor din albii și la alunecări de teren au fost cele mai abundente din istoria regiunii, mai exact din cei 120 de ani de când au început să fie măsurate.