Candidatul cu cele mai bune şanse în alegerile prezidenţiale din Ucraina de duminică, Petro Proşenko a făcut un apel la populaţie să îl voteze şi să îi permită să câştige din primul tur pentru că, daca va mai fi un al doilea tur de scutind, situaţia ţării s-ar putea deteriora şi mai mult şi se riscă destabilizarea ei. Declaraţia a fost făcută la Odesa. Poroşenko a vorbit despre nevoia de legitimare a autorităţilor de la Kiev. La Shanghai, preşedintele Rusiei și-a exprimat îndoiala că alegerile de duminica vor da legitimitate noului preşedinte şi a spus ca va fi dificil pentru Rusia sa aibă relaţii cu noile autorităţi care „vin la putere după operaţiuni împotriva sudului şi sud-estului Ucrainei”, referindu-se la acţiunile guvernului de la Kiev împotriva separatiştilor pro-ruşi din aceste regiuni.

Vicepreședintele american Joe Biden a dat asigurări de securitate României și a spus că Statele Unite sprijină împreună cu ea suveranitatea, integritatea și aspirațiile europene ale Republici Moldova. Vicepreședintele american a vorbit la Bucureşti şi despre importanţa articolului 5 din Tratatul NATO şi că agresiunea Rusiei împotriva Crimeii arată cât de importantă continuă să fie Alianţa Nord Atlantică.

In această seară vicepreședintele american a ajuns în Cipru, a doua escală a turneului său european, după Romania. Vicepreședintele american este cea mai înaltă oficialitate americană care merge în insula divizată, în ultimii 52 de ani. Se aşteaptă ca în Cipru Joe Biden să discute sancţiunile internaţionale împotriva Rusiei ca urmare a crizei ucrainene şi chestiuni energetice. Ambele subiecte sunt delicate, având în vedere că investitori ruşi au miliarde de dolari depozitați în băncile cipriote. Insula este divizata din 1974, când Turcia a invadat partea de nord a insulei.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, afirmă că a dat ordin trupelor ruseşti de la graniţa cu Ucraina să se retragă, în aşa fel încât să creeze „condiţiile favorabile” alegerilor prezidenţiale din 25 mai. Kievul nu confirmă însă retragerea completa a trupelor ruseşti, iar un înalt oficial american de la Pentagon, John McHugh, spune că sunt vizibile mişcări de trupe, dar nu este o retragere de amploare. Alianţa Nord Atlantică estimează ca la graniţa cu Ucraina se află 40 de mii de militari ruşi. La Shanghai, preşedintele Putin a declarat că „cine nu vede retragerea ruseasca trebuie să se uite mai bine”.

Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a declarat ca Uniunea Europeana este hotărâtă să semneze la 27 iunie acordul de asociere cu Georgia şi că, în luna ianuarie, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a spus ca Moscova nu se va amesteca în planurile Uniunii Europene. Declaraţiile au fost făcute cu ocazia prezentei la Bruxelles a guvernului georgian condus de premierul Irakli Garibaşvili. Dl Garibaşvili a spus şi el că a primit asigurări din partea Rusiei şi că este încrezător că ţara sa va semna acordul de asociere şi liber schimb luna viitoare „fără nici o problemă”. Barroso a mai spus şi că semnarea acestui acord nu este ultima etapa a apropierii Georgiei de Uniunea Europeană, dar nu a dat nici un fel de date sau estimări concrete. Preşedintele Comisiei Europene a spus că va participa în luna iunie la Tbilisi la o conferinţă internaţională menită să atragă investiţii străine în această ţară.

Preşedintele Nicolae Timofti consideră necesar ca situaţia şcolilor din regiunea transnistreană să fie comunicată cu regularitate, pe cale diplomatică, statelor europene şi tuturor organizaţiilor internaţionale preocupate de respectarea drepturilor omului. Declaraţia a fost făcută la întrevederea cu directorul liceului teoretic „Lucian Blaga” din oraşul Tiraspol, Ion Iovcev, şi cu directorul liceului „Ștefan cel Mare şi Sfânt” din oraşul Grigoriopol, Eleonora Cercavschi, informează agenţia IPN. In cadrul întrevederii, cei doi directori au prezentat cazuri de încălcare flagrantă, din partea organelor neconstituţionale transnistrene, a drepturilor copiilor din regiune de a învăţa în limba maternă, precum şi de persecutare a funcţionarilor de la instituţiile școlare respective. Şeful statului moldovean s-a arătat încrezător că vor fi identificate resurse necesare pentru ca statul să aibă grijă de cadrele didactice din regiunea transnistreană care lucrează în condiţii extrem de complicate, din cauza presiunilor permanente la care sunt supuși de către structurile ilegale din zona secesionistă.

Comisarul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloș, și Comisarul European pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, vor sosi mâine, 22 mai, la Chișinău. Agenda comisarilor include întrevederi cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, prim-ministrul Iurie Leancă și cu președintele Parlamentului, Igor Corman. Dacian Cioloș va participa la Congresul reprezentanților autorităților locale. Vineri, Dacian Cioloș va merge la Comrat, unde se va întâlni cu guvernatorul UTA Gagauz-Yeri, Mihail Formuzal. După aceasta, va discuta cu studenții de la Universitatea din Comrat. Vineri, Comisarul European pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, va participa la forumul public „Femeile pentru o Moldovă europeană".

Preşedintele Cehiei, Milos Zeman, se va afla în Moldova mâine şi poimâine, informează un comunicat al preşedinţiei de la Chişinău. Şeful statului ceh va avea întrevederi cu omologul său Nicolae Timofti şi seara va avea o întrevedere şi cu liderul comuniştilor moldoveni Vladimir Voronin. Preşedintele Cehiei participă la deschiderea Forumului oamenilor de afaceri cehi şi moldoveni şi în cursul vizitei vor fi semnate acorduri de colaborare bilaterală.

Organizaţia neguvernamentală Amnesty International spune într-o declaraţie difuzată astăzi că condamnarea a cinci oameni pentru uciderea Annei Politkovskaia în 2006 este „un pas mic către dreptate”, dar că procesul a lăsat „prea multe întrebări fără răspuns şi în acest caz se va face dreptate doar atunci când cei care au ordonat aceasta crimă se vor afla pe banca acuzaţilor”. Serghei Nikitin, şeful organizaţiei Amnesty International Rusia a spus că atâta timp cât nu se va face dreptate într-adevăr în cazul Politkovskaia „toţi jurnaliştii şi activiştii sunt în pericol în Rusia”.

Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat american, Jen Psaki, a spus că autorităţile de la Kiev pun sub semnul întrebării statutul celor doi jurnalişti ruşi de la site-ul Life News care au fost arestaţi de autorităţile de la Kiev sub acuzaţia că aveau asupra lor aruncătoare de rachete antiaeriene. Cei doi jurnalişti Oleg Sidiakin şi Marat Saicenko au fost arestaţi pe 18 mai şi arestarea lor a atras critici vehemente din partea Moscovei. Astăzi, în China, preşedintele Rusiei a respins acuzaţiile calificându-le drept „aberaţii şi nebunii”. Life News aparţine unei firme ruseşti controlate de omul de afaceri Aram Gabrelianov, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

Potrivit presei britanice, prințul Charles al Marii Britanii ar fi comparat recentele acţiuni ale preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, cu cele ale lui Adolf Hitler. Declaraţia ar fi fost făcută în fata mai multor persoane, vorbind cu Marienne Ferguson, in etate de 78 de ani, şi care la 13 ani a fugit de nazişti şi şi-a pierdut întreaga familie în Holocaust. Doamna Ferguson a spus presei că printul Charles ar fi făcut această comparaţie. Printul Charles s-a întreținut cu doamna Ferguson în timpul vizitei pe care a făcut-o la Muzeul canadian al Imigrației din Nova Halifax. Printul Charles se află într-un turneu de 3 zile în Canada cu soţia sa.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, i-a trimis o scrisoare preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, cerându-i să asigure fluxul gazului rusesc prin conductele ucrainene câtă vreme se mai negociază preturile la gaze între Kiev şi Moscova. Barroso scrie că Ucraina şi-a arătat disponibilitatea de a-şi plăti datoriile la gaze către Rusia şi convorbiri tripartite între Kiev, Moscova si Bruxelles trebuie să continue până ce se va ajunge la un preţ care să reflecte „condiţiile pieţei”. Compania rusă de stat Gazprom a mărit preţul gazelor către Ucraina de la 268 dolari pentru mia de metri cubi, la 485 de dolari, după înlăturarea de la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici. Kievul respinge scumpirea gazelor şi ieri a cerut Moscovei să-şi revizuiască preţul, în caz contrar aducând cazul la curtea de arbitrare de la Haga.

Serbia şi Bosnia au început să estimeze pagubele recentelor inundaţii din aceste ţări, care au făcut 49 de victime şi au obligat în jur de 150 de mii de oameni să îşi părăsească locuințele aflate sub ape. Oficialităţile din ambele ţări spun că estimează daunele la miliarde de dolari, ceea ce, potrivit autorităţilor celor doua ţări, ar putea să fie mai mult decât daunele provocate de războiul din 1992-1995.

Ministrul sârb de externe, Ivica Dacic, a anunţat in timpul vizitei sale la Bruxelles că o conferinţă a donatorilor pentru a ajuta Serbia sa facă fata inundațiilor devastatoare va avea loc mâine la Belgrad. Comisarul Uniunii Europene pentru politica regionala, Johannes Hahn, a spus ca ar fi posibil ca in urma pagubelor intregistrate in urma inundatiilor recente Serbia sa poata beneficia de ajutorul financiar al Uniunii Europene prin Fondul European de Solidaritate. Tările candidate la Uniunea Europeana, precum Serbia, pot accesa aceste fonduri până la 500 de milioane de euro. Bosnia Hertegovina, care nu este candidata la UE si care a fost si ea victima inundatiilor recente, nu poate accesa aceste fonduri europene, dar comisarul Hahn a spus ca Uniunea Europeana cauta sa ajute prin alte fonduri Sarajevo. In jur de 400 de lucratori in echipele de salvare din 19 ţări europene sunt in Serbia si în Bosnia şi Hertegovina si ajută la efortul umanitar.

Vicepreședintele Statelor Unite, Joseph Biden, a avertizat Moscova să nu submineze alegerile de duminică din Ucraina. Vorbind presei la Bucureşti, după întrevederea cu preşedintele României Traian Băsescu, Joe Biden a spus că „trebuie să fim fermi” în a impune sancţiuni încă şi mai puternice împotriva Moscovei dacă va submina alegerile prezidenţiale ucrainene din 25 mai. Vicepreședintele american a vorbit şi despre importanţa articolului 5 din Tratatul NATO şi că agresiunea Rusiei împotriva Crimeii arată cât de importantă continuă să fie Alianţa Nord Atlantică. Joe Biden a mulțumit României pentru că alocă apărării 2% din Produsul său Intern Brut şi că baza militară americană de la Deveselu va fi operativă anul viitor.

În Republica Moldova vor fi deschise două secţii de votare pentru alegerile prezidenţiale din Ucraina de pe 25 mai: una la Ambasada ucraineană din Chişinău şi alta la Bălţi. Tot acolo vor putea vota şi cetăţenii ucraineni din regiunea transnistreană, a anunţat ambasadorul Ucrainei în Moldova, Serghei Pirojkov, într-o conferinţă de presă susţinută la oficiul consular ucrainean din Tiraspol.

La conferinţa de presă a participat şi ministrul adjunct de externe de la Kiev, Andrei Veselovski, care a vorbit despre importanţa alegerilor prezidenţiale din Ucraina. El i-a îndemnat pe ucrainenii din Moldova să participe activ la alegerile pe care le-a numit drept „cruciale” pentru viitorul Ucrainei.

La aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele unei uniuni locale a ucrainenilor, Leonid Tkaciuk, a spus că în mai multe localităţi din regiunea transnistreană în ziua alegerilor va exista transport gratuit pentru doritorii de a vota la Chişinău şi Bălţi. Potrivit lui, transportul este oferit de oameni de afaceri locali şi de activişti ai comunităţilor ucrainene.

Potrivit datelor oficiale, în Moldova sunt aproximativ 130 de mii de cetăţeni ucraineni, dintre care cca 90 de mii în regiunea transnistreană. La alegerile în Rada Supremă din 2012, la ambasada ucraineană din Moldova au votat aproximativ 800 de cetăţeni ucraineni, mulţi dintre care au venit cu autocarele din regiunea transnistreană.

Comisarul european pentru extindere, Stefan Füle, a declarat că nu se așteaptă la acțiuni de destabilizare a situației în Republica Moldova și Georgia din partea Rusiei în ajunul semnării Acordurilor de Asociere cu UE. Măsurile unilaterale ale Moscovei pot duce la un singur efect – la izolarea Rusiei, a spus eurocomisarul la o întâlnire, avută la Bruxelles, cu jurnaliști din Republica Moldova și Georgia.

Stefan Füle a dat asigurări că Acordul de Asociere nu lezează cu nimic suveranitatea statelor care îl semnează. „Nu avem niciun motiv să ne îndoim de decizia partenerilor noștri – a guvernelor de la Chișinău și Tbilisi – de a semna Acordurile de Asociere cu UE și în acest context ne așteptăm că Rusia își va spune deschis îngrijorările pentru a le putea discuta împreună”, a declarat comisarul european.

Stefan Füle a ţinut să asigure că „Acordurile de Asociere pe care UE le semnează cu Republica Moldova și Georgia nu sunt în niciun fel împotriva Rusiei, și asta, pentru că nu dorim să apară noi linii de divizare în Europa, ci din contra, vrem să creăm un spațiu economic comun”, a declarat comisarul european pentru extindere.

„Așteptăm șefii de stat sau de guvern din țările Dvs. cu ocazia Consiliului European din iunie să vină și să-și pună semnătura pe Acordul de Asociere cu UE. Acest lucru va încununa munca depusă pe parcursul ultimilor câtorva ani - și știți că am accelerat acest proces la maxim, pentru a fi siguri că beneficiile concrete ale aplicării provizorii a Acordului de Asociere să devină evidente cât mai curând”, a mai spus eurocomisarul la întâlnirea de la Bruxelles cu jurnaliștii din Moldova și Georgia.

Vicepreședintele american Joe Biden a dat asigurări de securitate României și a spus că Statele Unite sprijină împreună cu ea suveranitatea, integritatea și aspirațiile europene ale Republici Moldova. „Țările noastre sunt alături în sprijinul suveranității Moldovei, integrității teritoriale, dezvoltării democratice și aspirațiilor ei europene”, a spus vicepreședintele american la București, după convorbiri cu premierul român, Victor Ponta. Biden a încurajat conectarea Republicii Moldova la sistemul românesc de gaze. „Extinzând rețeaua de conducte românești, România poate fi parte a soluției energetice pentru Moldova, o țară care depinde actualmente în mod covârșitor, aproape sută la sută de energia rusească”. Vicepreședintele Statelor Unite a mai spus că țara sa sprijină întărirea securității energetice a întregii Europe și diversificarea surselor.

Concernul rus Gazprom a semnat un memorandum cu China pentru încheierea unui îndelung negociat acord de livrare a gazelor naturale pe 30 de ani, dar nu s-a anunțat prețul, cel mai complicat subiect al negocierilor de peste un deceniu. Memorandumul a fost anunțat în marginea vizitei președintelui rus Vladimir Putin la Shanghai, care se încheie astăzi. Se presupune că așteptatul acord prevede livrarea în China a 38 de miliarde de metri cubi de gaze rusești pe an, timp de 30 de ani, printr-o conductă estică. Valoarea înțelegerii a fost estimată neoficial la 400 de miliarde de dolari. Acordul ar ajuta Rusia să-și micșoreze dependența de piața europeană, chiar dacă volumul de gaze plănuit pentru China este mult mai mic.

Un tribunal din Egipt l-a condamnat pe fostul președinte, Hosni Mubarak la trei ani de închisoare pentru corupție. La procesul de la Cairo, s-a mai anunțat astăzi că cei doi fii ai lui Mubarak, Gamal și Alaa au fost condamnați și ei pentru mită și au primit pedepse de câte patru ani de detenție. Cei trei au fost găsiți vinovați de delapidări de 17.6 milioane la renovarea palatelor prezidențiale. În vârstă de 86 de ani, Mubarak este judecat și pentru abuz de putere în legătură cu uciderea protestatarilor în timpul protestelor din 2011 care l-au înlăturat de la putere.

Vicepreședintele Statelor Unite, Joe Biden a avertizat Rusia să nu submineze alegerile prezidențiale ucrainene de la 25 mai. „Trebuie să fim fermi” în privința aplicării sancțiunilor împotriva Moscovei, a declarat Joe Biden la București în compania președintelui român, Traian Băsescu, adăugând că pot urma măsuri și mai aspre dacă alegerile sunt subminate. Biden a repetat angajamentele de apărare în cadrul NATO, spunând că agresiunea rusă din Crimeea aflată la câteva sute de kilometri de granițele României arată de ce articolul 5 din tratatul Alianțe rămâne necesar. Vicepreședintele american a lăudat România pentru mărirea bugetului apărării la două procente din Produsul Intern Brut. Biden a adăugat că lucrările pentru deschiderea scutului antirachetă la Deveselul anul viitor decurg conform calendarului prestabilit. Traian Băsescu a mulțumit pentru reacția imediată a Statelor Unite, care au mărit prezența aviației militare în România în urma crizei ucrainene. Președintele român a spus că este o dovadă ca Statele Unite își respectă cuvântul.

Tensiunile interetnice au tulburat pentru a doua noapte la rând noaptea trecută liniștea capitalei macedonene, Skopje, unde tineri naționaliști macedoneni au intrat în altercații cu poliția în sectorul Gjorce Petrov. Demonstranții sau adunat în seara zilei de 20 mai pentru a protesta față de asasinarea unui tânăr de 19 ani de etnie macedoneană, crimă pusă pe seama unui bărbat de etnie albaneză. Poliția a folosit gaze lacrimogene și grenade paralizante împotriva demonstranților. Autoritățile au forțat reporterii, inclusiv corespondenții Europei Libere să șteargă înregistrările video din timpul violențelor. Pe 19 mai, o mulțime de etnici macedoneni a atacat magazine și cafenele ale etnicilor albanezi de la Skopje în sen de răzbunare. Poliția a confirmat că moartea tânărului este încadrată și cercetată ca asasinat și că a fost arestat un suspect.

Duma de Stat de la Moscova a aprobat în prima lectură un proiect de lege care le cere cetățenilor ruși să informeze autoritățile dacă au și cetățenia altor țări, sau riscă pedepse penale. Proiectul prevede amenzi de până la 200 de mii de ruble, aproximativ 5800 de dolari sau 400 de ore de muncă în folosul comunității pentru cei care nu se vor conforma. Autorul proiectului, fostul ofițer al KGB, Andrei Lugovoi a spus că „cetățenia dublă diminuează importanța naționalității ruse și respectul față de țară”. Activista pentru drepturile omului, Svetlana Ganușkina a spus că, în cazul adoptării legii, oamenii cu cetățenie dublă vor fi priviți cu suspiciune și se vor confrunta cu presiuni din partea autorităților.

Kievul spune că trupele ruse s-au îndepărtat la cel puțin zece kilometri de granița Ucrainei, dar autoritățile ucrainene nu au confirmat afirmațiile rusești despre retragerea completă a efectivelor militare înainte de alegerile prezidențiale ucrainene de la 25 mai. În Statele Unite, Pentagonul a spus la 20 mai că nu a văzut dovezi ale retragerii celor 40 de mii de militari ruși din regiunile de graniță. Autoritățile ucrainene plănuiesc astăzi o nouă rundă de convorbiri în cadrul „dialogului național” menit să pună capăt insurgenței pro-ruse din zeci de orașe și localități urbane din estul țării. Convorbirile vor avea loc în orașul sudic Mikolaiv. Rebelii pro-ruși au pierdut între timp presupusul sprijin din partea celui mai bogat om din Ucraina, Rinat Ahmetov, magnatul cărbunelui și petrolului din bazinul Donbas, care i-a numit bandiți ale căror acțiuni pot duce la „genocid”. Considerat jucătorul cheie din regiune, Ahmetov a îndemnat populația să protesteze pașnic împotriva insurgenților.

Autoritățile de la Chișinău spun că patru din cele șase victime ale incidentului feroviar de marți, din apropierea Moscovei, sunt cetățeni moldoveni. Alți 13 cetățeni moldoveni se numără printre cele 25 persoane internate la spital, multe în stare gravă. Accidentul a avut loc după prânz, între localitățile Bekasovo și Naro-Fominsk din apropierea capitalei ruse. Trenul de pasageri Moscova-Chișinău a fost lovit din mers de un vagon desprins dintr-un tren mărfar, care circula în direcție opusă. Autoritățile ruse spun că pasagerii care au rămas nevătămați în număr de aproape 400 au primit hrană și apă. Ministerul moldovean al Transportului îi aștepta pe călătorii spre Chișinău să ajungă la destinație în cursul nopții, spunând că avea o înțelegere cu autoritățile ruse că vor înlocui trei vagoanele ale trenului care au fost deteriorate de coliziune.

Vicepreședintele Statelor Unite, Joe Biden, a oferit României aliate noi asigurări despre angajamentele americane față de securitatea regiunii, pe fundalul crizei ucrainene. Vicepreședintele american le-a vorbit marți militarilor români și americani care participă la exerciții comune la o bază din apropierea aeroportului de la București. „Agresiunea din Crimeea la mai puțin de 250 de mile de teritoriul românesc și granițele NATO ne reamintește de ce avem nevoie de NATO și de ce locul României este în NATO”.
Biden a mai spus că Statele Unite sunt îndatorate României pentru românii din coaliția internațională căzuți în luptă în Afganistan. „Puteți conta pe noi. Punct”, a spus vicepreședintele american.