Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa a avertizat că jurnalistii din Ucraina sunt atacaţi pentru că îşi fac meseria şi a cerut autorităţilor să îşi faca datoria şi să-i protejeze. Intr-un raport dat vineri publicităţii OSCE vorbeste despre aproape 300 de cazuri de violenţa impotriva jurnalistilor din noiembrie, de la declanşarea crizei politice, şi pina acum . Jurnalistii au fost omoriţi, răpiţi, batuti, torturaţi şi intimidaţi.

Preşedintele interimar de la Kiev Oleksandr Turcinov le-a cerut tuturor ucrainenilor sa participe la alegerile prezidențiale de duminică „pentru a consolida bazele naţiunii”. Separatistii din estul Ucrainei au anunțat că vor impiedica desfasurarea scrutinului. Preşedintele rus Vladimir Putin a spus că va respecta rezultatul alegerilor prezidenţiale de duminică din Ucraina, dar că el crede în continuare că in Ucraina este un război civil şi a dat vina pe Occident pentru că a pus la cale, citam „o lovitură de stat”. Coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Catherine Ashton a spus ca daca alegerile prezidenţiale se vor desfasura cu succes, acest lucru va însemna un pas important in reducerea tensiunilor si stabilizarea Ucrainei.

În estul Ucrainei au avut loc noi ciocniri violente intre separatistii pro-rusi si soldatii ucraineni. Potrivit agentiilor internationale de presa, violenţele s-au soldat cu 20 de morti. Numarul separatistilor implicati in violentele de vineri este estimat la 500.

Organizatia Amnesty International a dat publicităţii astazi un raport in care se spune că populatia tatara din Crimeea este supusă persecuţiilor din partea autorităţilor, dupa anexarea peninsulei la Rusia. John Dalhuisen, directorul pentru Europa si Asia Centrala de la Amnesty International a declarat că noile autorităţi i-au şicanat pe liderii comunităţii tătare, i-au ameninţat că desfiinţează Mejlisul şi le-au restrîns libertatea de asociere şi de expresie. Amnesty International spune ca aproximativ 7 000 de tatari din Crimeea au părăsit deja peninsula din cauza persecutiilor.

Liderul autoproclamatei „rmn” Evgheni Şevciuk nu va participa la conferinţa privind reglementarea conflictului transnistrean, ce urmează să aibă loc în Germania între 10 şi 12 iunie. Anunțul a fost făcut de Şevciuk într-un interviu acordat emisiunii „Vineri cu Anatol Golea”, difuzat vineri seară la postul de televiziune RTR-Moldova, relatează agenţia Infotag. Conferinţa de la Munchen este organizată de Misiunea OSCE în Moldova împreună cu Guvernul Germaniei. În cadrul vizitei la Chişinău şi Tiraspol, săptămîna aceasta, reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Radojko Bogojevic, a discutat posibilitatea participării la conferinţă a prim-ministrului R. Moldova, Iurie Leancă, şi a preşedintelui autoproclamatei „rmn”, Evgheni Şevciuk.

Lech Walensa, fostul preşedinte al Poloniei şi lider al primului sindicat liber din lumea comunista Solidaritatea i-a criticat intr-un interviu pentru serviciul rusesc al Europei Libere pe liderii pro-europeni de la Kiev pentru ca nu au negociat cu toate forţele politice din Ucraina formarea unui guvern, dând astfel un pretext Rusiei pentru intervenţie. Walesa a spus ca protestatarii de pe Maidan au ales o metodă greşită a luptei lor. Pe de alta parte, Walesa a condamnat acţiunile Rusiei, catalogindu-le drept inacceptabile si spunind că Europa nu va aceepta niciodata intervenţia Moscovei in Ucraina si anexarea Crimeii. „Nu putem accepta ce a facut și ce continuă să facă presedintele Putin”, a declarat fostul lider polonez. Interviul acordat Europei Libere de Lech Walensa a avut loc în ajunul împlinirii a 25 de ani de la alegerile din Polonia care au marcat sfirsitul comunismului în această ţară.

Trei întreprinderi vinicole din autonomia găgăuză vor putea exporta vinuri in Federaţia Rusă, a anunţat sefa Rospotrebnadzor, Anna Popova. Ultima întreprindere scoasă de sub embargoul rusesc este Vinăria Bostavan, unul din cei mai mari producători de băuturi alcoolice din Moldova. Celelalte două întreprinderi care au dreptul să exporte băuturi alcoolice pe piaţa rusească sunt întreprinderea mixtă moldo-franceză Kazayak-Vin şi Invinprom SRL. Federaţia Rusă a interzis importul băuturilor alcoolice moldoveneşti pe piaţa rusească în 10 septembrie anul trecut, restricţie care a adus pierderi de 20 milioane de dolari pentru producătorii moldoveni de băuturi alcoolice in 2013.

Rusia a anunţat că China va plăti 350 de dolari pe mia de metri cubi de gaze rusești, potrivit înţelegerii semnate in aceasta saptamina intre cele doua ţări. Contractul incheiat de Gazprom cu China este pe 30 de ani si valoreaza in jur de 400 de miliarde de dolari. Rusia va exporta in China 38 de miliarde de metri cubi de gaze pe an. In Uniunea Europeana, Rusia a exportat in 2012 139 de miliarde de metri cubi de gaze. China va plati in avans Rusiei 25 de de miliarde de dolari, a anunțat vineri oficialiăți de la Gazprom.

Creatorul de moda John Galliano, care a disparut din viata publica dupa ce a fost concediat de casa de moda Dior in urma unor declaratii rasiste in 2011, a reapărut la Moscova, ca director de creatie al companiei de cosmetice rusesti l'Étoile. Compania are o reţea de 850 de magazine in peste 250 de oraşe ruseşti. Galliano a declarat agentiei oficiale rusesti de stiri Itar-Tass că noua sa slujbă reprezintă o mare provocare si ca e increzator în viitorul colaborării sale cu compania ruseasca.

Alegerile pentru Parlamentul European continuă. Joi s-a votat in Olanda si Marea Britanie, vineri se voteaza in Cehia si Irlanda, sîmbătă vor vota Letonia, Malta si Slovacia. Pentru restul celor 21 de ţări comunitare, votul va avea loc duminica. Aproximativ 400 de milioane de alegatori sunt aşteptati la urne pentru a alege 751 de reprezentanti in forul european, care vor activa intre 2014 si 2019. Cele mai multe mandate de europarlamentari are Germania,96, urmata de Marea Britanie si Italia cu cite 73. Romania are 32 de mandate de europarlamentari. In Moldova sunt deschise 8 sectii de votare la care sunt chemati cetăţenii romani din Moldova.

O oficialitate de la ministerul rus al apărarii a anunţat ca testele cu rachete intercontinentale Bulava vor fi reluate la toamnă. Anuntul a fost facut de adjunctul ministrului rus al apărarii Iuri Borisov la conferinta pe teme de securitate de la Moscova. Rachetele Bulava, care pot atinge ţinte la 8000 de km sunt fabricate pentru a fi amplasate pe noua generatie de submarine ruseşti. Pina acum 20 de teste cu aceste rachete au eşuat.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Occidentul că a provocat conflictul din Ucraina din cauza „megalomaniei” şi a spus că lecţia crizei ucrainiene „trebuie învăţată corect”. Vorbind la Moscova la o conferinţă pe teme de securitate, Lavrov a spus că o modalitate de a ajuta poporul ucrainean este „încetarea încurajării elementelor xenofobe si neo-naziste”. Lavrov a acuzat Occidentul că şi-a extins „spaţiul geopolitic către Rasarit” după căderea Zidului Berlinului în 1989 si prabuşirea Uniunii Sovietice în 1991. Anterior, în cadrul aceleiaşi conferinţe, ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a spus că Ucraina „a alunecat în război civil” şi că „valori străine se impun poporului sub masca democraţiei”.

Agenţia semioficială de presă din Iran, Mehr, informează că ministerul telecomunicaţilor de la Teheran a blocat accesul la reţeaua Instagram, invocînd îngrijorări legate de apărarea vieţii private. In Iran, Youtubem Twitter si Facebook sunt oficial interzise. Preşedintele Iranului, Hassan Rohani, despre care se crede ca are un cont propriu Instragam, a promis o deschidere mai mare a Iranului către lume si catre Occident. Se relatează că mai multi membri ai cabinetului iranian folosesc reţelele Twitter si Facebook.

Seful serviciului de presă al preşedinţiei azere Ramiz Mediev a criticat dur declaraţiile facute de ambasadorul american la Baku Richard Morningstar într-un interviu pentru serviciul azer al Europei Libere. In interviu, ambasadorul a cerut autorităţilor sa puna capăt persecuţiilor impotriva organizatiilor societăţii civile. Preşedintia azeră considera declaratiile emisarului american drept „ un amestec grosolan in afacerile interne ale Azerbaijanului” şi încălcînd convenţia de la Viena privind relatiile diplomatice. In replică, ambasadorul american a spus că dacă acest interviu va duce la o discutie „ cu buna credinţă” între oficialităţile azere şi societatea civilă, interviul şi-a atins ţinta. Richard Morningstar a lăudat progresele facute de Azerbaijan de la declararea independenţei şi-a exprimat încrederea că aceste progrese vor continua.

Preşedintele Afganistanului Hamid Karzai a calificat atacul asupra consulatului Indiei de la Herat drept „ un atac impotriva Afganistanului, Indiei si intereselor noastre comune”. Karzai a facut declaraţia intr-o discuşie telefonică cu premierul desemnat Narendra Modi, dupa atacul din aceasta dimineaţa soldat cu 4 morţi, printre care şi atacatorul. Nici o grupare nu şi-a asumat responsabilitatea pentru atac.

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a declarat ca sancţiunile impuse ţării sale de catre Occident din cauza actiunilor Moscovei in Ucraina vor avea pina la sfîrşit un efect de bumerang asupra lumii occidentale. Vorbind la un forum al oamenilor de afaceri de la Sankt Petersburg, Putin spus ca prin acţiunile lor Statele Unite si Uniunea Europeana nu fac altceva decit să agraveze criza economică globala. In opinia liderului de la Kremlin, modelul unei lumi unipolare, cu Statele Unite ca singura putere mondiala, a eşuat. Putin a criticat noile autorităţi de la Kiev pentru că nu își pot plăti datoria la gaze şi că Ucraina se foloseste in mod abuziv de rolul său de ţară prin care tranzitează gazul rusesc catre pieţele europene. Dupa discurs, raspunzind unor intrebari, Putin a spus că va respecta dorinta poporului ucrainean ce va fi exprimată la alegerile prezidențiale din 25 mai, dar şi-a exprimat marea îngrijorare că Ucraina ar putea adera la Alianţa Nord Atlantică.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, l-a nominalizat pentru postul de ambasador în Republica Moldova pe James D. Pettit. Potrivit unui comunicat de presă de la Casa Albă Petit este diplomat de carieră, lucrând începând din 2010 ca Asistent Adjunct de Secretar la Biroul de Afaceri Consulare de la Departamentul de Stat. Înainte Pettit a avut funcții importante la consulatele și ambasadele Statelor Unite de la Kiev, Moscova și Viena. Actualul ambasador american în Republica Moldova este din 2011 William H. Moser.

Încă o persoană a murit vineri în spital la Istanbul în urma ciocnirilor de joi dintre poliție și protestatari. Guvernatorul metropolei turce Huseyin Avni Mutlu a spus că noua victimă fusese rănită de explozia unei grenade. Prima victimă a fost ieri un tânăr de 30 de ani ucis de un glonț rătăcit la o înmormântare în apropierea locului unde poliția se confrunta cu demonstranții. Încă nu s-a stabilit cine a tras acel glonț. În ciocnirile de joi au fost rănite alte câteva persoane, majoritatea polițiști. Demonstranții criticau printre altele ceea ce consideră a fi vina autorităților pentru accidentul din mina de la Soma, unde au murit săptămâna trecută 301 muncitori.

O agenție semioficială de știri iraniană a relatat că un tribunal a ordonat blocarea aplicației de fotosharing Instagram în Iran din cauza temerilor legate de viața privată. Agenția Mehr, preluată de Associated Press, a spus vineri că tribunalul ar fi transmis interdicția Ministerului iranian al Telecomunicațiilor. Vineri la prânz, utilizatorii din Teheran spuneau că aplicația încă putea fi folosită. Site-urile sociale ca Facebook, Twitter și YouTube au fost deja blocate de cenzori, deși mulți iranieni tineri și pricepuți în computere folosesc servere proxy sau găsesc căi de a ocoli interdicția. Pe Instagram există chiar un cont pe numele președintelui iranian moderat Hassan Rouhani. Oficiali de la Instagram Inc., care aparține companiei Facebook, nu au comentat imediat știrile din Iran.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a spus la o conferință internațională pe teme de securitate la Moscova că Ucraina „a alunecat efectiv în războiul civil”. Șoigu le-a spus delegaților că în Europa ar fi fost creat „în mod artificial un focar de tensiune”, spunând că de vină sunt așa-numitele „revoluții colorate”. „Valori străine sunt impuse oamenilor sub pretextul democrației”, a spus Șoigu. El a declarat că evoluții similare ar avea loc în Venezuela, „unde conducerea legitimă a țării se confruntă cu rezistență din partea așa-numitei opoziții democratice, care este finanțată din străinătate”.

Candidații la președinția Ucrainei urmează să-și țină astăzi mitingurile finale dinaintea primului tur, programat pentru duminică 25 mai, după ce 17 soldați ucraineni au fost uciși de separatiștii pro-ruși în regiunile estice ale țării. Scrutinul de la 25 mai îl are ca favorit principal pe magnatul dulciurilor Petro Poroșenko, care se confruntă cu alți aproape 20 de candidați, inclusiv fostul premier Iulia Timoșenko. Al doilea tur de scrutin ar urma să aibă loc la 15 iunie. Poroșenko a promis că dacă va fi ales va rezolva problemele din estul țării în trei luni. Promisiunea vine după ce Ministerul Sănătății a spus că 16 soldați au fost uciși într-o ambuscadă lângă orașul Volnovaha din regiunea Donețk în zorii zilei de joi, iar Ministerul Apărării a spus să alt soldat a fost ucis lângă Rubijne, regiunea Luhansk. Premierul Arseni Iațeniuk a acuzat Rusia că vrea să împiedice ținerea alegerilor de duminică.

Deputatul PCRM Mark Tkaciuk, considerat de mulți drept ideologul fostei formațiuni de guvernământ a lui Vladimir Voronin, și-a depus mandatul de deputat. Informația a fost făcută publică de spicherul democrat al Parlamentului, Igor Corman, în deschiderea ședinței de astăzi 23 mai. Corman nu a comunicat motivele lui Tkaciuk, care nu este prezent la ședință. „Unimedia” spune că Vladimir Voronin ar fi comentat știrea cu îndemnul ca „toți trădătorii să-i urmeze exemplul și să-și depună mandatul”. Voronin nu a explicat cum ar fi trădat Tkaciuk. „Unimedia” scrie că Tkaciuk este al nouălea deputat PCRM care părăsește fracțiunea parlamentară comunistă. Nu este limpede dacă Tkaciuk părăsește și PCRM.

Primarul orașului american Philadelphia, Michael Hutter ar putea oficia astăzi unele dintre primele căsătorii gay din istoria metropolei după ce statul Pennsylvania s-a alăturat zilele trecute celor care asigură egalitatea conjugală indiferent de orientarea sexuală. Până acum 19 state americane și Districtul Columbia au acceptat căsătoriile gay, majoritatea prin hotărâri judecătorești, iar unele prin referendum. În toate celelalte state cu excepția unuia: Dakota de Sud sunt pe rol procese intentate statelor de cupluri gay care, dacă câștigă, vor obține legalizarea căsătoriilor gay și în acele state. Numai săptămâna aceasta au devenit egalitare conjugal trei state. Cel mai recent sondaj de opinie arată că majoritatea americanilor, 55% sunt în favoarea căsătoriilor gay, iar în rândul tinerilor sprijinul este de aproape 80%.

Un bărbat turc a fost ucis de un glonț rătăcit în timpul unei confruntări dintre poliție și demonstranții antiguvernamentali la Istanbul. Oficiali guvernamentali turci au spus că Ugur Kurt, de 30 de ani, nu era protestatar, ci participa la o înmormântare la Istanbul la 22 mai, când poliția a deschis focul asupra unei demonstrații din apropiere folosind muniție de război, gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc. Kurt a fost rănit la cap și a murit la spital după câteva ore. Zece oameni au fost răniți. Protestatarii deplângeau moartea unui adolescent din cauza intervenției brutale a poliției la o demonstrație antiguvernamentală de anul trecut. Ei criticau de asemenea partea de vină a autorităților în dezastrul minier de la mina Soma, unde au murit într-un incendiu săptămâna trecută 300 de mineri.

Uniunea Europeană a avertizat Moldova că nu va avea parte de investiții străine dacă nu combate corupția din justiție. Vorbind joi la Chișinău comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstroem, a spus că „investitorii trebuie să aibă încredere pentru a investi în Republica Moldova, care trebuie să demonstreze că este un stat de drept”. Malmstroem a promis că Uniunea Europeană va sprijini Moldova în aplicarea reformei din justiție, ca și din alte domenii. După discuțiile cu comisarul european, premierul Iurie Leancă a spus ieri că ar fi posibil ca judecători din UE să vină în Moldova pentru stagii de câteva luni, ca să ajute reforma.