Alegerile pentru Parlamentul European s-au încheiat şi potrivit primelor estimări din toate ţările membre, Partidul Popular European (din care face parte şi Partidul Democrat Liberal din România) rămâne cea mai puternică fracţiune, cu circa 211 mandate. Urmează social-democraţii cu 193 de mandate. Euroscepticii ar putea avea 33 de locuri. Imediat după miezul nopţii, la încheierea votului în UE, candidatul PPE la preşedinţia Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a declarat din nou că este încrezător în victoria sa. Parlamentul European va vota într-o lună asupra noului preşedinte al Comsiei.

În România, prezenta la vot pana la ora 21.00, ora inchiderii urnelor, a fost la nivel national de 32,16%, a anuntat Biroul Electoral Central, citat de Hotnews. O participare cu 5% mai mare decât în 2009.

Potrivit primelor estimări, în România, alegerile pentru Parlamentul European au fost câştigate de Partidul Social-Democrat şi aliatii săi cu 41% până la 43%. Potrivit Hotnews, care prezintă estimările a cinci posturi de televiziune, pe locul doi se claseaza liberalii (estimari intre 13,3% si 15%), urmati de PDL. Partidul Miscarea Populară, partidul sprijinit de preşedintele Traian Basescu, are un rezultat estimat intre 6% si 7%.

În Franţa, alegerile pentru Parlamentul European au fost cîştigate de partidul de extremă dreapta „Frontul Naţional”, cu peste 25% din voturi, potrivit primelor estimări. Urmează partidul conservator UMP al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy si, numai pe locul al treilea, socialiştii aflați al guvernare, ai actualului preşedinte François Hollande.

În Marea Britanie, alegerile au fost câştigate de partidul eurosceptic UKIP cu 36,2 la sută din voturi faţă de 30 la sută pentru conservatorii premierului David Cameron.

Potrivit primelor estimări, în România, alegerile pentru Parlamentul European au fost câştigate de Partidul Social-Democrat şi aliatii săi, cu între 41% și 43%. Potrivit Hotnews, care prezintă estimările a cinci posturi de televiziune, pe locul doi se claseaza liberalii (estimari intre 13,3% si 15%), urmati de PDL. Partidul Miscarea Populară, partidul sprijinit de preşedintele Traian Basescu, are un rezultat estimat intre 6% si 7%.

În Uniunea Europeană, alegerile europene s-au încheiat într-o majoritate a țărilor şi, potrivit primelor estimări, partidele euro-sceptice, de stânga şi dreapta, ar putea avea 10% din mandate: circa 80 de deputaţi dintr-un total de cca 750. Aceleaşi estimări sugerează în acest moment că fracțiunea parlamentară formată de partidele conservatoare (PPE) va rămâne cea mai puternică în viitorul legislativul european, urmată de cea a socialiştilor. În funcţie de rezultatul final, dar şi de coaliţiile care se vor face în Parlamentul European, unde vor intra şi multe partide mici care nu au o fracţiune, se va decide şi cine va fi viitorul preşedinte al Comisiei Europene.

În Franţa,în alegerile pentru Parlamentul European, partidul de extremă-dreapta „Frontul Naţional” s-a situat pe primul lor, cu peste 25% din voturi, protrivit primelor estimări. Pe locul al doilea se află partidul conservator UMP al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, socialiştii aflați la guvernare, ai actualului preşedinte François Hollande, situîndu-se abia pe locul al treilea.

Alegerile pentru Parlamentul European se încheie la miezul nopţii, odată cu închiderea centrelor de votare din Italia.

Petro Poroșenco și-a revendicat victoria din primul tur la alegerile prezidențiale ucrainene, la aflarea rezultatelor sondajelor de opinie la ieșirea de la urne, care sugerează că a obținut între 55,9 și 57,3 la sută. Într-o primă declarație publică, Poroșenco a spus că primii săi pași vor fi îndreptați către oprirea războiului și haosului și restabilirea păcii în regiunile estice, unde separatiștii pro-ruși doresc să înființeze o federație Novorossia. Primul sondaj, Exit Poll-ul Național 2014 realizat de Institutul Sociologic Internațional de la Kiev și Centrul Ucrainean pentru Studii Economkice și Politice, spune că pentru miliardarul Poroșenco au votat 55.9% dintre participanții la alegeri. Fosta șefă a guvernului, Iulia Timoșenko s-ar fi situat pe un îndepărtat loc doi cu 12.9%. Un alt sondaj, la comanda televiziunii ucrainene, sugerează că Poroșenco a câștigat din primul tur cu 57.3%.

Potrivit primelor estimări, alegerile prezidenţiale anticipate din Ucraina au fost câştigate de miliardarul Petro Poroşenko, din primul tur de scrutin. Poroşenko a câştigat între 55 si 57 la suta din voturi, relatează agenţiile internaţionale de presă. Fostul prim ministru, Iulia Timoşenko a venit pe locul doi cu aproximativ 13 la suta din voturi. Porosenko a declarat că prima vizită o va face în estul Ucrainei, dar că nu va „negocia” cu teroriștii.

În Doneţk şi Luhansk alegerile prezidenţiale au fost împiedicate de separatiştii pro-ruși. Au funcţionat numai câteva centre de votare. Cu toate acestea, la nivel naţional, participarea la vot fusese până la ora 15 de circa 40 la sută. În alegerile prezidenţiale din 2010, la aceeaşi oră, participarea la vot fusese de 66 la sută.

Potrivit primelor estimari, alegerile prezidentiane anticipate din Ucraina au fost castigate de miliardarul Petro Porosenko, din primul tur de scrutin. Porosenko a castigat intre 55 si 57 la suta din voturi, relateaza agentiile internationale de presa, fostul prim ministru, Iulia Timosenko a venit pe locul doi cu aproxiamtiv 13 la suta din voturi.

Porosenko a declarat ca prima vizita o va face in estul Ucrainei dar ca nu va "negocia" cu teroristii".

In Donetk si Luhansk, alegerile prezidentiale au fost impiedicate de separatistii pro-rusi. Au functionat numai citeva centre de votare.

Cu tote acestea, la nivel national, participarea la vot fusese pina la ora 15 de circa 40 lasuta. In alegerile prezidentiale din 2010, la aceeasi ora, participarea la vot fusese de 66 la suta (Spiegel online).

Premierul rus Dmitri Medvedev se află în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia. Ministerul ucrainean de externe a calificat această vizită drept „o provocare deliberată menită să destabilizeze situația din Ucraina”. Vizita lui Medvedev, care coincide cu alegerile prezidențiale din Ucraina, include inspectarea unor birouri de eliberare a pașapoartelor rusești în orașul Sevastopol. Luni, premierul rus planifică să viziteze centrul pentru copii Artek de pe malul Mării Negre. Este a doua vizită a lui Medvedev în Crimeea, de la anexarea peninsulei de către Rusia în luna martie. Președintele rus Vladimir Putin a sărbătorit în Crimeea 9 mai.

Papa Francisc a ajuns în Israel, ultima etapă a unui turneu de trei zile în Orientul Mijlociu, pe care și-l va încheia mâine. Dimineață, Papa a vizitat Cisiordania, unde a intrat cu elicopterul din Iordania vecină. Papa Francisc a fost întâmpinat pe aeroportul Ben Gurion de la Tel Aviv de președintele israelian, Shimon Peres și de premierul Benjamin Netanyahu. La discuții cu președintele autorității palestiniene Mahmud Abbas, purtate dimineață la Bethlehem, Papa s-a pronunțat pentru încetarea conflictului israeliano-palestinian despre care a spus că este „tot mai inacceptabil”. Iar în timpul unei slujbe în aer liber în apropiere de biserica Nașterii Domnului, Papa i-a invitat pe Abbas și pe președintele israelian Shimon Peres la Vatican la o „rugăciune din inimă” pentru pace. Luni, șeful Bisericii catolice urmează să se întâlnească la Ierusalim cu Patriarhul Ortodox al Constantinopolului, Bartholomeu I.

Premierul ucrainean în exercițiu Arseni Iațeniuk a declarat astăzi că Ucraina va avea un președinte legitim, în ciuda tentativelor de boicotare a alegerilor prezidențiale în estul țării. Vorbindu-le jurnaliștilor la Kiev la ieșirea de la vot, Iațeniuk a spus că „ucrainenii și-au câștigat dreptul să-și alegă liderii. Orice încercare să torpileze alegerile făcută de Rusia sau teroriștii finanțați din Rusia este sortită eșecului. Ucraina va avea un șef de stat ales legitim”, a spus premierul în exercițiu. Printre cei aproape 20 de candidați, conduce detașat în sondajele de opinie miliardarul Petro Poroșenko, dar există posibilitatea turului doi de scrutin. Poroșenko este urmat la mare distanță în sondaje de fosta șefă a guvernului, Iulia Tmoșenko. Din vestul Ucrainei se relatează despre o prezență masivă la vot. Dar în regiunile estice Donețk și Lugansk controlate în mare parte de separatiștii pro-ruși majoritatea secțiilor de vot au rămas închise. Vineri, președintele rus Vladimir Putin a promis să recunoască rezultatele alegerilor și să colaboreze cu noua administrație ucraineană. Dar Kievul și guvernele occidentale acuză Moscova de sprijinirea separatiștilor.

Papa Francisc vizitează Cisiordania, unde s-a pronunțat pentru oprirea conflictului israeliano-palestinian despre care a spus că este „tot mai inacceptabil”. Francisc a făcut declarația în marginea întrevederii cu președintele autorității palestiniene Mahmud Abbas, la Bethlehem. În timpul unei slujbe în aer liber în apropiere de biserica Nașterii Domnului, Papa i-a invitat pe Abbas și pe președintele israelian, Shimon Peres la Vatican la o „rugăciune din inimă” pentru pace. În cadrul turneului său de trei zile prin Orientul Mijlociu, Francisc a sosit în Cisiordania cu elicopterul din Iordania, fiind primul Papă care a intrat direct, nu din Israel. El va călători mai departe la Tel Aviv și Ierusalim, unde se va întâlni cu Patriarhul Ortodox al Constantinopolului, Bartholomeu I.

Autoritățile din Belgia au întărit securitatea obiectivelor evreiești din țară, după ce, sîmbătă, trei persoane au fost împușcate mortal la Muzeu evreiesc de la Bruxelles și o alta rănită grav. Cea de-a patra persoană a încetat din viață astăzi. Poliția spune că un bărbat reținut în urma atacului de la 24 mai a fost pus în libertate, fără a i se aduce acuzații. A început căutarea unui alt suspect. Două dintre victime erau turiști israelieni din Tel Aviv. Procuratura din Belgia a spus că victimele au fost lovite de gloanțe în față sau gât. Premierul Elio Di Rupo și-a exprimat sprijinul pentru comunitatea evreiască. Premierul israelian Benjamin Netanyahu și Papa Francisc, aflat astăzi în vizită la Ierusalim, au condamnat categoric atacul, liderul israelian spunând că este „rezultatul incitărilor neîncetate la ură împotriva evreilor și statului lor”.

Sute de alegători cu cetățenie română fac cozi la secțiile de vot deschise la Chișinău pentru alegerile europarlamentare. O corespondentă a Europei Libere a văzut numeroși alegători adunați în orele dimineții la două din cele patru secții din capitala moldoveană. Alegătorii moldoveni cu pașapoarte românești pot vota și la alte 4 secții deschise la Cahul, Bălți și Ungheni. Pentru cele 32 de locuri câte îi revin României, concurează cel puțin 11 candidați originari din Republica Moldova, inclusiv 5 care locuiesc permanent în stânga Prutului. Alegerile pentru Parlamentul European au loc astăzi în 20 de țări ale Uniunii Europene. Este ultima zi a acestor alegeri care s-au desfășurat deja în celelalte 8 țări membre. Se așteaptă că alegătorii europeni vor reconfirma supremația partidelor centriste, în ciuda creșterii sprijinului popular pentru extremiștii de dreapta și de stânga. Cele 751 de locuri ale noului Parlament European, care va avea o mai mare putere de decizie decât în trecut, se împart conform mărimii populației țărilor membre. Germania va avea cele mai multe locuri, 96, ia

Zeci de milioane de alegători ucraineni votează pentru alegerea unui nou președinte, pe fundalul violențelor din estul țării. În cursa prezidențială sînt înscriși 18 candidați. Conduce detașat în sondajele de opinie miliardarul Petro Poroshenko, dar există posibilitatea turului doi de scrutin. În sondaje, el este urmat la mare distanță de fosta șefă a guvernului, Iulia Tmoșenko. Din vestul Ucrainei se relatează despre o prezență masivă la vot în primele ore. Dar în regiunile estice Donețk și Lugansk controlate în mare parte de separatiștii pro-ruși majoritatea secțiilor de vot au rămas închise. Premierul ucrainean în exercițiu Arseni Iațeniuk a spus că alegerile vor fi un prim pas pentru stabilizarea situației din est. Președintele rus Vladimir Putin a promis să recunoască rezultatele și să colaboreze cu noua administrație ucraineană. Dar Kievul și guvernele occidentale acuză Moscova de sprijinirea separatiștilor.

Din estul Ucrainei se relatează despre uciderea unui fotoreporter italian. Potrivit ministerului italian de externe, fotoreporterul Andrea Rocchelli ar fi fost ucis la 24 mai în apropierea orașului Sloviansk, unde forțele pro-ruse luptă contra forțelor guvernamentale ucrainene. Declarația ministerului italian de externe mai spune că identificarea oficială a cadavrului adus la un spital împreună cu cel al unui cetățean rus încă nu s-a făcut. Potrivit relatărilor de presă, fotoreporterul italian și traducătorul său rus au fost loviți de obuze de mortier.

Separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei au anunțat că-și unesc așa numitele „republici populare” pe care le-au proclamat luna trecută în regiunile Donețk și Luhansk și că formează o formațiune nouă „Novorossia”. Separatiștii spus că au semnat sâmbătă la Donețk un contract pentru crearea Novorossiei, la o ceremonie bine păzită, la care au fost admiși numai jurnaliștii televiziunii ruse de stat.

În Lituania, alegerile europarlamentare coincid cu turul doi al alegerilor prezidențiale. Președinta Dalia Grybauskaite care a câștigat primul tur de scrutin pe 11 mai cu aproximativ 45 la sută din voturi se confruntă cu social-democratul Zigmantas Balcytis. Economistă în vârstă de 58 de ani, cu vederi de centru-dreapta, Grybauskaite a devenit președintă în 2009. Ea și-a sporit popularitatea în ultimele luni datorită poziției critice față de acțiunile Rusiei în Ucraina.

Liderul comuniștilor Vladimir Voronin a refuzat să clarifice motivele fruntașului comunist Mark Tkaciuk care a renunțat la deputăție și a părăsit fracțiunea parlamentară a PCRM. Postul Pro TV Chișinău îl citează pe Voronin spunând că nu este ”poliție” ca să știe unde se află cel care era considerat mâna sa dreaptă. Deputatul Tkaciuk și-a depus vineri mandatul, fără a veni la ședința Parlamentului. Sâmbătă, Tkaciuk a lipsit și de la o întâlnire a conducerii PCRM cu primarii și președinții de raioane comuniști, unde s-a discutat despre avantajele apropierii de Uniunea Vamală versus Uniunea Europeană. Vineri, Voronin a spus la ședința Parlamentului că „toţi trădătorii care au plecat din fracţiunea” PCRM ar trebui să procedeze ca Tkaciuk și să-și depună mandatul de deputați. Voronin a spus însă că cel care i-a fost consilier la Președinție, între 2001 și 2009, rămâne în partid.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Ucraina n-are nici un drept să ceară reducerea prețului gazelor primite din Rusia. Vorbind în marginea unui forum economic la St. Petersburg, Putin a spus că prețul trebuie stabilit prin dialog, nu prin cereri ultimative. Liderul rus le-a mai declarat jurnaliștilor că sancțiunile impuse Rusiei de Occident din cauza crizei ucrainene sunt „total contraproductive” și că nu este posibilă izolarea țării sale. La același forum, liderul rus a spus că Rusia își respectă obligațiile față de consumatorii europeni și a descris drept „prostești” apelurile europenilor care cer reducerea dependenței de livrările energetice ruse.

Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk și-a îndemnat concetățenii să participe duminică la alegerile prezidențiale ca să „apere țara”. Într-o declarație televizată difuzată astăzi de la Kiev, primul ministru în exercițiu mai spune că ucrainenii au responsabilitatea să voteze în ciuda amenințărilor lansate de „bandiții sponsorizați din străinătate”. Separatiștii pro-ruși spun că vor bloca alegerile în zonele pe care le controlează în două regiuni estice, Donețk și Luhansk. Apelul de la Kiev coincide cu relatările despre violențe proaspete în est, unde ar fi murit în schimburi de focuri azi dimineață cel puțin 2 militari ucraineni și un combatant separatist. Vineri, oficiali militari ai Rusiei au spus că promisa retragere a celor 40.000 de militari ruși de la granițele Ucrainei poate dura vreo 20 de zile. Adică nu se va încheia decât după așteptatul tur doi al prezidențialelor ucrainene, care poate avea loc pe 15 iunie.

Coaliția de guvernare de la Chișinău propune ca alegerile parlamentare să aibă loc în 30 noiembrie. Agenția IPN citează o inițiativă legislativă înregistrată de coaliție la Parlament. Proiectul este semnat de liderul fracțiunii PLDM, Valeriu Streleț, liderul PD, Marian Lupu și liderul PLR, Ion Hadârcă. Alegerile parlamentare precedente au avu loc la 28 noiembrie 2010.

Premierul Iurie Leancă a spus la festivitățile de la Taraclia dedicate Zilelor Scrisului şi Culturii Slave că Republica Moldova are nevoie de unitate mai mult ca oricând. Un comunicat al guvernului spune că primul ministru a cărui mamă este de etnie bulgară a vorbit în această limbă în fața reprezentanților numeroasei comunități bulgărești din raionul Taraclia. La festivitățile la care a fost de față și ambasadorul european, Pirkka Tapiola, premierul Leancă a mai spus că ”ucrainenii, şi ruşii, şi bulgarii, şi belaruşii se bucură de libertate culturală şi lingvistică” în Republica Moldova. Zilele Scrisului şi Culturii Slave au loc anual în perioada sărbătorii Chiril şi Metodie, marcată de slavi la 24 mai.

O delegație a Congresului Statelor Unite este așteptată în vizită la Chișinău în 26 mai. Ambasada americană din R. Moldova a difuzat un comunicat în care se spune că delegația include senatori din Comitetul Serviciilor Armate, Comitetul pentru Relaţii Externe, Comitetul pentru buget, comerţ, ştiinţă şi transporturi, Comitetul pentru Energie și Resurse Naturale și altele. Vizita face parte dintr-un turneu regional mai amplu al senatorilor americani. Asemenea vizite din partea Congresului și administrației s-au întețit în ultimele luni pe fundalul crizei ucrainene. Cu o lună în urmă, Chișinăul a fost vizitat de câteva delegații asemănătoare, inclusiv una condusă de senatorul John McCain, fost candidat republican la preşedinţia Statelor Unite.

Președintele rus Vladimir Putin le-a spus reprezentanților principalelor companii internaționale de energie că este îngrijorat de presupuse amenințări ale „radicalilor ucraineni” privind blocarea livrărilor de gaze rusești către țări europene. Vorbind la Forumul Economic Internațional de la St. Petersburg, Putin a mai spus că Rusia și-a respectat întotdeauna obligațiile față de consumatorii europeni. Liderul rus a descris drept „prostești” ceea ce a numit „declarațiile stridente” ale unor lideri europeni despre nevoia reducerii dependenței de livrările energetice rusești. Putin a spus că Rusia cunoaște planurile europene de a diversifica sursele energetice, inclusiv prin importul gazelor lichefiate din Statele Unite. Dar a spus că acestea vor fi mai costisitoare decât gazele naturale rusești.

Din estul Ucrainei se relatează despre noi ciocniri între forțele guvernamentale și militanții pro-ruși cu doar o zi înaintea alegerilor prezidențiale. Liderii separatiști din regiunile estice amenință să blocheze alegerile în zonele pe care le controlează în regiunile Donețk și Luhansk. Reporterii Associated Press din regiunea Donețk spun că au văzut doi militari ucraineni uciși în apropierea satului Karlivka și un alt cadavru în apropierea unui punct de control al separatiștilor. Nu există însă un bilanț care să poată fi verificat. Vineri, oficiali militari ai Rusiei au spus că promisa retragere a celor 40 de mii de militari ruși de la granițele Ucrainei nu se va încheia decât la săptămâni după alegerile ucrainene de mâine, adică după așteptatul tur doi al prezidențialelor, care poate avea loc pe 15 iunie.

Premierul Turciei Recep Tayyip Erdogan se pregătește să rostească un discurs în fața a mii de oameni în orașul Köln din vestul Germaniei, în ciuda protestelor anunțate de criticii săi. Uniunea Democraților Turci Europeni spune că așteaptă o prezență numeroasă a suporterilor lui Erdogan pe un stadion cu 20 de mii de locuri unde va vorbi premierul turc. Dar adversarii spun că străzile orașului vor fi împânzite de aproximativ 10 mii de oponenți turci, care vor demonstra împotriva lui Erdogan, acuzat de autoritarism și corupție. Poliția germană a trimis forțe pentru prevenirea ciocnirilor între cele două tabere. Primarul de la Köln Juergen Roters spune că nu va fi ușor și i-a cerut lui Erdogan să stea acasă. Vineri, 10 mii de oameni au mărșăluit la Istanbul în memoria unui trecător ucis de poliție în ciocnirile cu demonstranții anti-Erdogan cu o zi mai devreme.