Premierul Iurie Leancă a lăudat ajutorul consecvent al Statelor Unite pentru Republica Moldova, spunând că exemplul cel mai bun ar putea fi drumul Sărăteni-Soroca, construit cu bani americani. Potrivit Moldpres, Leancă a făcut remarca la întâlnirea avută luni 26 mai la Chișinău cu cinci senatori republicani din Statele Unite. Premierul a mai spus că proiectele de dezvoltare a infrastructurii, desfăşurate în cadrul Programului Compact al Fondului Provocările Mileniului, sunt un model de eficienţă şi administrare responsabilă a asistenței financiare. Moldpres scrie că Leancă a discutat cu senatorii americani și despre „situația din regiune, pledând pentru refacerea stabilității și a ordinii de drept”.

Armata ucraineană a lansat o operațiune de recucerire a aeroportului internațional de la Donețk în estul separatist al țării. Jurnaliști occidentali au relatat că au fost efectuate lovituri aeriene asupra terminalului principal, care fusese ocupat de rebeli în primele ore ale zilei de luni 26 mai. S-au auzit explozii și foc de mitralieră, iar în aer s-au ridicat coloane groase de fum negru. Armata ucraineană a spus că a lansat operațiunea ”anti-teroristă” după ce insurgenții au ignorat un ultimatum de a părăsi aeroportul. Un purtător de cuvânt militar a spus că în operațiune se folosesc elicoptere și avioane de luptă. Se mai relatează că la aeroport au sosit camioane pline cu militanți pro-ruși înarmați. Aeroportul Internațional „Serghei Prokofiev” a fost modernizat cu un preț de aproape un miliard de dolari înaintea campionatului european de fotbal din 2012, găzduit împreună de Polonia și Ucraina.

Uniunea Europeană a salutat ținerea alegerilor prezidențiale duminică în Ucraina și semnalele că Rusia este gata să le respecte. O declarație comună pe această temă au dat astăzi președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso și președintele Consiliului European, Herman van Rompuy. În declarația citită de purtătorul de cuvânt Peter Stano se spune că Bruxellesul așteaptă ca Rusia să-și folosească influența asupra grupărilor armate din estul Ucrainei pentru a detensiona criza. Declarația a venit după ce șeful administrației Kremlinului Serghei Ivanov a spus că Rusia ”respectă alegerea poporului ucrainean”. Potrivit rezultatelor preliminare alegerile de duminică din Ucraina au fost câștigate de Petro Poroșenko. El a declarat astăzi că criza din țara sa nu poate fi soluționată fără participarea Rusiei.

La doi ani de la adoptarea în Moldova a legii anti-discriminare, oficialii care răspund de aplicarea ei spun că pentru toleranță în societate nu ajunge legea și este nevoie de un efort mai general. Așa a spus la o masă rotundă ținută la Chișinău vice-ministrul justiției, Sabina Cerbu. La aceeași reuniune Oxana Gumennaia, președinta Consiliului pentru prevenirea discriminării, a spus că în opt luni de când funcționează această structură s-au primit peste o sută de plângeri de discriminare. Potrivit datelor Ministerului Justiției, cele mai frecvente motive de discriminare invocate de reclamanți sunt opinia diferită, dizabilitatea, originea socială și apartenența lingvistică. Legea egalității de șanse a fost adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 25 mai 2012, după proteste vehemente ale preoțimii, care dorea ca legea să nu protejeze și minoritățile sexuale.

Partidul Liberal condus de Mihai Ghimpu cere Curții Constituționale să analizeze articolul din Constituție referitor la neutralitatea Republicii Moldova, având în vedere că la data adoptări legii fundamentale pe teritoriul țării erau dislocate trupe străine. Prezentând sesizarea la o conferință de presă la Chișinău, Mihai Ghimpu a amintit astăzi că Moscova refuză de două decenii să-și retragă trupele din Moldova. El a sugerat că Moldova ar putea să-și piardă suveranitatea dacă nu aderă la Alianța Nord-Atlantică și s-a întrebat de ce insistă Moscova ca Moldova să promită în mod repetat să rămână neutră.

Aflat într-o vizită la Chișinău ministrul de externe al Norvegiei, Borge Brende, i-a spus omologului său moldovean Natalia Gherman că va propune parlamentului de la Oslo dublarea asistenței pentru Republica Moldova, care ar urma să ajungă la 10 milioane de dolari pe an. Potrivit agenției IPN, oficialul norvegian a felicitat moldovenii pentru recenta ridicare a vizelor pentru spațiul Schengen și i-a invitat să viziteze Norvegia. Bogată în resurse petroliere, Norvegia este una din țările prospere care ajută cel mai mult țările mai sărace. Ea nu este membră în Uniunea Europeană, dar participă la spațiul fără frontiere Schengen și la comunitatea economică europeană.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a spus că ascensiunea partidelor eurosceptice și de extremă-dreapta în alegerile pentru Parlamentul European este „remarcabilă și regretabilă”. Merkel a spus că răspunsul este creșterea competitivității economiei europene și crearea de locuri de muncă. Partidele eurosceptice și de extremă-dreapta au avut rezultate bune în mai multe țări din Uniunea Europeană, inclusiv în Franța și Marea Britanie. Formațiunile cu viziuni anti-UE ar urma să ocupe cam 140 de locuri în Parlamentul European cu 751 de fotolii.

Poliția moldoveană l-a extrădat în Statele Unite pe unul din cei mai căutați hackeri din lume. Alex Yucel, un suedez de 24 de ani, a fost predat reprezentanților Ministerului Justiției din Statele Unite americani pe aeroportul din Chișinău la 26 mai, informează agenția IPN. Arestat de autoritățile moldovene în noiembrie anul trecut, Yucel este acuzat că era proprietarul și administratorul unei rețele numită BlackShades, specializată în infectarea computerelor. În urmă cu o săptămâna autoritățile americane și europene au încheiat o operațiune masivă împotriva rețelei BlackShades, arestând a o sută de oameni din 16 țări. Nu este limpede deocamdată câți bani au furat membri rețelei, care infectaseră peste jumătate de milion de computere. AP a scris că BlackShades nu doar fura, dar vindea potențialilor hoți sofware necesar pentru a fura la rândul lor. Aceste vânzări sunt estimate la 350.000 de dolari între anii 2010-2014.

Se relatează că armata ucraineană a lansat o ofensivă pentru recucerirea aeroportului din orașul estic Donețk, capturat de rebeli astă-noapte. Vladislav Selezniov, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, a spus că militarii au lansat atacuri aeriene asupra separatiștilor după ce a expirat ultimatumul ce le fusese dat ca să plece. Presa occidentală a relatat că la aeroport s-au auzit explozii și focuri de armă. Aeroportul „Serghei Prokofiev”, modernizat cu ocazia campionatului european de fotbal din 2012, a fost închis în cursul dimineții. Evenimentele au loc după ce liderul auto-proclamatei „Republici Populare Donețk”, Denis Pușilin, a decretat pe Twitter legea marțială.

O misiune internațională de monitorizare a lăudat luni 26 mai autoritățile electorale ale Ucrainei pentru scrutinul prezidențial de la 25 mai spunând că el „a respectat în general normele democratice” în ciuda acțiunilor ostile ale rebelilor din estul țării. Într-un raport preliminar al misiunii de observatori condusă de OSCE sunt deplânse închiderile de secții de votare și alte gesturi de intimidare puse la cale de către insurgenți. „Calitatea extraordinară a alegerilor de ieri dă noului președinte ucrainean legitimitate pentru începerea grabnică a dialogului cu toți cetățenii din estul țării”, a spus Andreas Gross, șeful delegației de observatori de la Consiliul Europei, citat de agenția Reuter.

Se relatează că au lupte la aeroportul din Donețk, în estul Ucrainei. AFP a informat că reporterul său a auzit o explozie puternică și focuri de armă după ce rebeli înarmați au capturat aeroportul. Din complexul de clădiri se ridică o coloană groasă de fum negru. Potrivit unui purtător de cuvânt al aeroportului, rebelii au intrat în terminal fără violență în cursul nopții și au cerut plecarea forțelor guvernamentale. Nu este limpede dacă acestea le-au făcut pe plac, dar zborurile programate pentru astăzi începând cu ora șapte dimineață au fost anulate. Aeroportul din Donețk a fost modernizat cu ocazia Campionatului european de fotbal din 2012.

Petro Poroșenko și liderii de la Moscova au semnalat că sunt dispuși să discute despre criza din Ucraina. La Kiev Poroșenko a spus că are în plan să se întâlnească la începutul lunii viitoare cu liderii Rusiei, adăugând că stabilitatea în estul Ucrainei este imposibilă fără participarea Moscovei. La Moscova ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a spus că președintele rus Vladimir Putin va recunoaște alegerile din Ucraina și că liderii ruși sunt gata să poarte discuții cu Petro Poroșenko. Lavrov s-a declarat însă nemulțumit de o declarație a premierului ucrainean Arseni Iațeniuk privind continuarea operațiunilor militare împotriva insurgenților din estul Ucrainei. Lavrov a spus că aceasta ar fi „o greșeală colosală”.

Câștigătorul alegerilor prezidențiale din Ucraina, Petro Poroșenko, a spus că nu are de gând să schimbe actualul guvern și nici pe premierul interimar Arseni Iațeniuk, Rezultatele preliminare ale scrutinului de duminică arată că Poroșenko, un magnat din industria dulciurilor, ar putea câștiga alegerile din primul tur. Vorbind cu presa la Kiev la 26 mai Poroșenko a spus că nu va lăsa estul Ucrainei să se transforme „într-o Somalie”. El a mai spus că are în plan să se întâlnească la începutul lunii viitoare cu liderii Rusiei, adăugând că stabilitatea în estul Ucrainei este imposibilă fără participarea Moscovei.

Candidatul prezidențial Petro Poroșenko și-a anunțat victoria la alegerile prezidențiale din Ucraina. La aflarea rezultatelor exit poll-urilor duminică seara, miliardarul de 48 de ani a spus că prima sa călătorie ca președinte va fi bazinul Donbas controlat parțial de separatiștii pro-ruși. „Primii pași pe care îi vom face cu toată echipa de la începutul președinției trebuie concentrați pe oprirea războiului, haosul și fărădelegii și instaurarea păcii pe pământul ucrainean”. Poroșenko a mai spus că Ucraina nu va recunoaște niciodată anexarea Crimeii de către Rusia și că ucrainenii au ales calea integrării europene. Primele rezultate oficiale sunt așteptate astăzi. Sondajele la ieșirea de la vot sugerează că magnatul ciocolatei, cum i se spune lui Poroșenko datorită fabricilor sale de ciocolată Roshen, a obținut între 55.9 și 57.3 la sută din voturi. Pe un îndepărtat loc doi s-a situat fosta șefă a guvernului, Iulia Timoșenko. Președintele american Barack Obama a spus într-o declarație difuzată de Casa Albă că alegerile de duminică reprezintă „încă un pas important înainte în încercările guvernului ucrainean să unifice țara”.

Partidele de extremă dreapta și de extremă stânga sunt pe cale să-și consolideze poziția în Parlamentul European în urma alegerilor încheiate duminică în toate țările Uniunii Europene. Sondajele la ieșirea de la vot sugerează că aceste partide își pot dubla aproape prezența și obține între 120 și 140 din cele 751 de locuri. Președintele Parlamentului European, social democratul german, Martin Schulz a spus că în spatele votului se ascunde dezamăgirea alegătorilor europeni.
„Este o zi proastă pentru Uniunea Europeană când un partid cu un program rasist xenofob și antisemit obține 24-25 la sută din voturi în Franța. Dar aceasta nu este singura țară unde au avut loc asemenea evoluții și Parlamentul European trebuie să se gândească serios la ce se află în spatele votului – o mare dezamăgire”, a spus Schulz.
În afară de Frontul Național din Franța, sunt pe cale să mai obțină câștiguri partidele extremiste din Grecia, Danemarca, Austria și Marea Britanie. Totuși, partidele centriste își mențin dominația. Partidul Popular European a rămas pe primul loc, iar pe locul doi - Alianța Progresivă a Socialiștilor și Democraților. În România pe primul loc s-a situat potrivit sondajelor alianța de la guvernare condusă de premierul social democrat Victor Ponta, cu 41%. Prezența la urne în întreaga Uniune Europeană a fost de 43.1%, un procent ușor mai ridicat decât la alegerile precedente.

Președintele Barack Obama a promis forțelor americane că războiul din Afganistan se va încheia la sfârșitul anului. Președintele american a făcut o vizită surpriză la baza aeriană Bagram din Afganistan pentru a sărbători alături de militari Ziua Memorială, când sunt comemorați soldații căzuți în luptă. Obama a spus că războiul este la un punct de cotitură, când forțele afgane își asumă securitatea țării. El și-a mai exprimat speranța că Statele Unite și Afganistanul vor semna după învestirea unui nou președinte afgan un îndelung negociat acord de securitate. Washingtonul are nevoie de acord pentru a menține un mic contingent în Afganistan pentru misiuni de antrenament și antiteroriste, după retragerea forțelor principale la sfârșitul anului. Turul doi al alegerilor prezidențiale afgane urmează să aibă loc la 14 iunie.

Potrivit exit-poll-urilor din capitala Ucrainei, liderul partidlui UDAR, fostul campion de box Vitali Kliciko, a cîștigat alegerile pentru funcția de primar al Kievului, obținînd circa 57% din voturile exprimate. Kliciko a candidat în tandem cu Petro Poroșenko, care a cîștigat alegerile prezidențiale din Ucraina. „Toate schimbările vor începe la Kiev”, a declarat Kliciko la anunțul rezultatelor provizorii.
Aliat al Iuliei Timoșenko în epoca Revoluției Portocalii, consilier al fostului președinte pro-occidental Victor Iușcenko, Kliciko a intrat în 2006 în Consiliul municipal al Kievului, în urma unei campanii viguroase împotriva corupției și a devenit unul din oamenii politici cei mai populari ai Ucrainei. În alegerile parlamentare din 2012, sub conducerea sa partidul UDAR (Lovitura) s-a situat, în mod surprinzător, pe locul al treilea.

Alegerile pentru Parlamentul European s-au încheiat şi potrivit primelor estimări din toate ţările membre, Partidul Popular European (din care face parte şi Partidul Democrat Liberal din România) rămâne cea mai puternică fracţiune, cu circa 211 mandate. Urmează social-democraţii cu 193 de mandate. Euroscepticii ar putea avea 33 de locuri. Imediat după miezul nopţii, la încheierea votului în UE, candidatul PPE la preşedinţia Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a declarat din nou că este încrezător în victoria sa. Parlamentul European va vota într-o lună asupra noului preşedinte al Comsiei.

În România, prezenta la vot pana la ora 21.00, ora inchiderii urnelor, a fost la nivel national de 32,16%, a anuntat Biroul Electoral Central, citat de Hotnews. O participare cu 5% mai mare decât în 2009.

Potrivit primelor estimări, în România, alegerile pentru Parlamentul European au fost câştigate de Partidul Social-Democrat şi aliatii săi cu 41% până la 43%. Potrivit Hotnews, care prezintă estimările a cinci posturi de televiziune, pe locul doi se claseaza liberalii (estimari intre 13,3% si 15%), urmati de PDL. Partidul Miscarea Populară, partidul sprijinit de preşedintele Traian Basescu, are un rezultat estimat intre 6% si 7%.

În Franţa, alegerile pentru Parlamentul European au fost cîştigate de partidul de extremă dreapta „Frontul Naţional”, cu peste 25% din voturi, potrivit primelor estimări. Urmează partidul conservator UMP al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy si, numai pe locul al treilea, socialiştii aflați al guvernare, ai actualului preşedinte François Hollande.

În Marea Britanie, alegerile au fost câştigate de partidul eurosceptic UKIP cu 36,2 la sută din voturi faţă de 30 la sută pentru conservatorii premierului David Cameron.

Potrivit primelor estimări, în România, alegerile pentru Parlamentul European au fost câştigate de Partidul Social-Democrat şi aliatii săi, cu între 41% și 43%. Potrivit Hotnews, care prezintă estimările a cinci posturi de televiziune, pe locul doi se claseaza liberalii (estimari intre 13,3% si 15%), urmati de PDL. Partidul Miscarea Populară, partidul sprijinit de preşedintele Traian Basescu, are un rezultat estimat intre 6% si 7%.

În Uniunea Europeană, alegerile europene s-au încheiat într-o majoritate a țărilor şi, potrivit primelor estimări, partidele euro-sceptice, de stânga şi dreapta, ar putea avea 10% din mandate: circa 80 de deputaţi dintr-un total de cca 750. Aceleaşi estimări sugerează în acest moment că fracțiunea parlamentară formată de partidele conservatoare (PPE) va rămâne cea mai puternică în viitorul legislativul european, urmată de cea a socialiştilor. În funcţie de rezultatul final, dar şi de coaliţiile care se vor face în Parlamentul European, unde vor intra şi multe partide mici care nu au o fracţiune, se va decide şi cine va fi viitorul preşedinte al Comisiei Europene.

În Franţa,în alegerile pentru Parlamentul European, partidul de extremă-dreapta „Frontul Naţional” s-a situat pe primul lor, cu peste 25% din voturi, protrivit primelor estimări. Pe locul al doilea se află partidul conservator UMP al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, socialiştii aflați la guvernare, ai actualului preşedinte François Hollande, situîndu-se abia pe locul al treilea.

Alegerile pentru Parlamentul European se încheie la miezul nopţii, odată cu închiderea centrelor de votare din Italia.

Petro Poroșenco și-a revendicat victoria din primul tur la alegerile prezidențiale ucrainene, la aflarea rezultatelor sondajelor de opinie la ieșirea de la urne, care sugerează că a obținut între 55,9 și 57,3 la sută. Într-o primă declarație publică, Poroșenco a spus că primii săi pași vor fi îndreptați către oprirea războiului și haosului și restabilirea păcii în regiunile estice, unde separatiștii pro-ruși doresc să înființeze o federație Novorossia. Primul sondaj, Exit Poll-ul Național 2014 realizat de Institutul Sociologic Internațional de la Kiev și Centrul Ucrainean pentru Studii Economkice și Politice, spune că pentru miliardarul Poroșenco au votat 55.9% dintre participanții la alegeri. Fosta șefă a guvernului, Iulia Timoșenko s-ar fi situat pe un îndepărtat loc doi cu 12.9%. Un alt sondaj, la comanda televiziunii ucrainene, sugerează că Poroșenco a câștigat din primul tur cu 57.3%.

Potrivit primelor estimări, alegerile prezidenţiale anticipate din Ucraina au fost câştigate de miliardarul Petro Poroşenko, din primul tur de scrutin. Poroşenko a câştigat între 55 si 57 la suta din voturi, relatează agenţiile internaţionale de presă. Fostul prim ministru, Iulia Timoşenko a venit pe locul doi cu aproximativ 13 la suta din voturi. Porosenko a declarat că prima vizită o va face în estul Ucrainei, dar că nu va „negocia” cu teroriștii.

În Doneţk şi Luhansk alegerile prezidenţiale au fost împiedicate de separatiştii pro-ruși. Au funcţionat numai câteva centre de votare. Cu toate acestea, la nivel naţional, participarea la vot fusese până la ora 15 de circa 40 la sută. În alegerile prezidenţiale din 2010, la aceeaşi oră, participarea la vot fusese de 66 la sută.

Potrivit primelor estimari, alegerile prezidentiane anticipate din Ucraina au fost castigate de miliardarul Petro Porosenko, din primul tur de scrutin. Porosenko a castigat intre 55 si 57 la suta din voturi, relateaza agentiile internationale de presa, fostul prim ministru, Iulia Timosenko a venit pe locul doi cu aproxiamtiv 13 la suta din voturi.

Porosenko a declarat ca prima vizita o va face in estul Ucrainei dar ca nu va "negocia" cu teroristii".

In Donetk si Luhansk, alegerile prezidentiale au fost impiedicate de separatistii pro-rusi. Au functionat numai citeva centre de votare.

Cu tote acestea, la nivel national, participarea la vot fusese pina la ora 15 de circa 40 lasuta. In alegerile prezidentiale din 2010, la aceeasi ora, participarea la vot fusese de 66 la suta (Spiegel online).

Premierul rus Dmitri Medvedev se află în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia. Ministerul ucrainean de externe a calificat această vizită drept „o provocare deliberată menită să destabilizeze situația din Ucraina”. Vizita lui Medvedev, care coincide cu alegerile prezidențiale din Ucraina, include inspectarea unor birouri de eliberare a pașapoartelor rusești în orașul Sevastopol. Luni, premierul rus planifică să viziteze centrul pentru copii Artek de pe malul Mării Negre. Este a doua vizită a lui Medvedev în Crimeea, de la anexarea peninsulei de către Rusia în luna martie. Președintele rus Vladimir Putin a sărbătorit în Crimeea 9 mai.

Papa Francisc a ajuns în Israel, ultima etapă a unui turneu de trei zile în Orientul Mijlociu, pe care și-l va încheia mâine. Dimineață, Papa a vizitat Cisiordania, unde a intrat cu elicopterul din Iordania vecină. Papa Francisc a fost întâmpinat pe aeroportul Ben Gurion de la Tel Aviv de președintele israelian, Shimon Peres și de premierul Benjamin Netanyahu. La discuții cu președintele autorității palestiniene Mahmud Abbas, purtate dimineață la Bethlehem, Papa s-a pronunțat pentru încetarea conflictului israeliano-palestinian despre care a spus că este „tot mai inacceptabil”. Iar în timpul unei slujbe în aer liber în apropiere de biserica Nașterii Domnului, Papa i-a invitat pe Abbas și pe președintele israelian Shimon Peres la Vatican la o „rugăciune din inimă” pentru pace. Luni, șeful Bisericii catolice urmează să se întâlnească la Ierusalim cu Patriarhul Ortodox al Constantinopolului, Bartholomeu I.