Președintele american Barack Obama urmează să anunțe intenția de a menține o forță de 9.800 de militari în Afganistan după retragerea grosului trupelor până la sfârșitul anului. Acest plan s-a concretizat în urma vizitei surpriză pe care Obama a făcut-o duminică la baza aeriană Bagram din Afganistan și convorbirile purtate cu comandanții de pe teren. Un oficial al administrației de la Washington a spus că numărul militarilor care ar rămâne în Afganistan la începutul lui 2015 ar trebui să se reducă treptat în jumătate în cursul anului și să rămână mai ales în jurul capitalei Kabul, inclusiv la baza Bagram. Până la sfârșitul lui 2016, administrația Obama speră să reducă numărul la 1000 de militari. Dar militarii americani pot rămâne în Afganistan după sfârșitul lui 2014 numai dacă autoritățile afgane semnează Acordul Bilateral de Securitate. Principalii candidați prezidențiali afgani au promis să-l semneze dacă înving la turul doi de scrutin așteptat la mijlocul lunii viitoare.

Președintele american Barack Obama l-a felicitat la telefon pe președintele ales al Ucrainei Petro Poroșenko. Potrivit unui comunicat al Casei Albe, Obama i-a promis lui Poroșenko suportul deplin al Statelor Unite pentru unificarea Ucrainei. Obama a subliniat nevoia unor reforme rapide pentru „a uni țara și dezvolta o economie sustenabilă, un climat atrăgător pentru investiții, un guvern transparent și responsabil care răspunde îngrijorărilor și aspirațiilor tuturor ucrainenilor”. Cei doi lideri s-au înțeles să continue conversația când Obama va călători în Europa, săptămâna viitoare.

Curtea Constituțională a respins sesizarea Partidului Comuniștilor care a cerut anularea interdicției de a vota pentru cei care se mai legitimează cu pașapoarte sovietice. Amendamentul legislativ a fost adoptat în luna aprilie la propunerea deputaților liberali. Comuniștii au spus că interdicția ar fi îndreptată împotriva bazei lor electorale, înaintea alegerilor parlamentare așteptate în noiembrie. Dar majoritatea parlamentară a spus la adoptarea interdicției că ea este însoțită de campania de eliberare pe gratis, până la toamnă, a actelor de identitate naționale pentru cei care nu le au. În această situație s-ar fi aflat luna trecută aproximativ 200 de mii de oameni, sau 10 la sută din alegători.

Aleșii locali din autonomia găgăuză și-au repetat cererea ca Autonomiei Găgăuze să i se garanteze prin lege o reprezentare de 5 deputați în parlament. La o discuție la Comrat cu un grup de lucru trimis de Parlamentul de la Chișinău, membrii Adunării Populare au amenințat cu boicotarea alegerilor parlamentare de la toamnă dacă nu li se acceptă revendicarea. Reprezentanții autonomiei au mai cerut dreptul de a numi șeful poliției și procuraturii locale. Deputatul Sergiu Sîrbu a declarat portalului Unimedia că delegația de la Chișinău a spus la discuții că revendicările contravin Constituției, dar că problema reprezentării în Parlament se va rezolva automat printr-o plănuită modificare a Codului Electoral după alegeri și trecerea la un sistem mixt de alegere a deputaților, inclusiv în circumscripții uninominale. Grupul parlamentar de dialog cu Comratul a fost creat de spicherul Igor Corman după controversatele referendumuri din autonomia găgăuză din luna februarie.

Șeful Gazprom Aleksei Miller i-a spus ministrului ucrainean al energiei Iuri Prodan că livrarea gazelor rusești în Ucraina va fi oprită în dimineața de 3 iunie, dacă până atunci nu decide asupra achitării unei datorii ucrainene estimate de partea rusă la 2 miliarde de dolari. Miller le-a vorbit jurnaliștilor la Berlin, după negocieri cu Prodan mediate de Comisia Europeană. Șeful concernului rus a spus că un calendar de rambursare a datoriei ucrainene trebuie finalizat până la 1 iunie. În caz contrar, Rusia va trece la perceperea plăților în avans de pe data de 2 iunie și va opri livrările în ziua următoare dacă nu primește avansul. Pe de altă parte, Iuri Prodan a răspuns că Ucraina este gata să achite datoria imediat ce va fi stabilit un preț „corect, de piață” al gazelor. Ucraina avertizează la rândul ei că va acționa Gazprom la curtea internațională de arbitraj de la Stockholm în 29 mai, dacă nu se revine la prețul vechi al gazelor. Rusia a mărit prețul până la 500 de dolari pe mia de metri cubi după debarcarea președintelui ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici.

Tribunalul orășenesc de la Tbilisi l-a achitat pe fostul ministru georgian al apărării, Davit Kezerashvili într-un proces de spălare de bani, vânzare ilegală a proprietății și luare de mită în valoare de 12 milioane de dolari pentru a proteja contrabanda cu alcool. Tribunalul a mai anulat mandatul de arest pe numele fostului ministru, care s-a refugiat în Franța și a fost judecat în absență. În vârstă de 35 de ani, Kezerashvili a fost arestat la cererea Georgiei în Octombrie trecut, dar a fost eliberat pe cauțiune. Un tribunal din Aix-en-Provence a decis împotriva extrădării lui în Georgia. Kezerashvili este doar unul din aliații fostului președinte Mihail Saakașvili anchetați penal în Georgia după ce formațiunea acestuia, Mișcarea Națională Unită a pierdut alegerile parlamentare în toamna lui 2012.

Noul premier indian Narendra Modi i-a cerut omologului său pakistanez Nawaz Sharif să combată militanții din Pakistan care pot lansa atacuri teroriste în India. Cei doi s-au întâlnit la o zi după învestirea în funcție a lui Modi. Este prima asemenea întrevedere la New Delhi după înrăutățirea relațiilor din cauza atacului terorist din 2008 al militanților pakistanezi la Mumbai, soldat cu 166 de morți. Ministerul indian de externe a spus că Modi a cerut Islamabadului „să-și respecte angajamentul de a preveni folosirea teritoriul său sau teritoriul pe care îl controlează pentru pregătirea atacurilor teroriste asupra Indiei”. La rândul său, Sharif a spus că el și Modi pot reuși să „întoarcă o pagină” în relațiile bilaterale și că guvernul pakistanez „este gata să discute toate chestiunile (…) în spiritul cooperării și sincerității”.

Misiunea specială trimisă de OSCE să monitorizeze situația din Ucraina spune că a pierdut legătura cu una din echipele sale din regiunea Donețk, care este controlată în mare parte de separatiștii pro-ruși. Într-o declarație făcută în 27 mai, misiunea OSCE spune că ultimul contact cu cei patru membri ai echipei a avut loc în seara de luni, 26 mai, când observatorii făceau un tur de patrulare obișnuit la est de orașul Donețk. În declarație se mai spune că atât guvernul ucrainean, cât și autoritățile locale au fost puse la curent. Nu există vreo revendicare în legătură cu dispariția din partea insurgenților pro-ruși, care au mai luat ostateci observatori ai OSCE acum cîteva luni.

Un nou studiu Organizației Internaționale a Muncii plasează Republica Moldova printre economiile cel mai dependente de transferurile de bani făcute de muncitorii emigrați. Studiul dat publicității în 27 mai plasează R. Moldova pe locul cinci într-un clasament al acestor țări, spunând că ponderea remitențelor în Produsul Intern Brut al țării a fost în 2013 de 24,5 la sută. Republica Moldova este întrecută de Tadjikistan, Kîrgîzstan, Nepal și Lesotho. Același studiu mai atrage atenția că șomajul printre tineri este ridicat astăzi în țările care au investit cel mai puțin după 2000 în crearea locurilor de muncă bine plătite. Șomajul printre tineri în Republica Moldova a fost în 2013 de 14.8 la sută, un nivel comparabil cu cel din Republica Belarus, Rusia, Azerbaidjan, Kîrgîzstan, Tadjikistan sau Ucraina.

Președintele rus Vladimir Putin a cerut încetarea imediată a ceea ce a numit operațiune militară „punitivă” a guvernului ucrainean în estul țării, după o zi de lupte grele la aeroportul de la Donețk care s-ar fi soldat cu zeci de morți. Ministrul ucrainean de interne Arsen Avakov a spus astăzi că forțele guvernamentale controlează aeroportul, pe care separatiștii pro-ruși au încercat să-l ocupe cu o zi mai devreme. Separatiștii pro-ruși spun că au pierdut în lupte între 30 și 35 de combatanți. Câștigătorul alegerilor prezidențiale ucrainene de duminică, Petro Poroșenko, a promis că „operațiunea antiteroristă” a guvernului va dura „ore, nu luni”. Poroșenko a mai spus că dorește convorbiri cu Moscova pentru rezolvarea crizei. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus astăzi că posibilitatea unei vizite a lui Poroșenko la Moscova „nu este examinată”.

Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk spune că Gazprom datorează Ucrainei 2,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale cu valoarea de aproximativ un miliard de dolari, ca urmare a anexării peninsulei Crimeea. Iațeniuk spune că dacă Gazprom și compania ucraineană Naftohaz nu își rezolvă disputa până la 29 mai, Ucraina va aduce Gazprom în fața Curții internaționale de arbitraj de la Stockholm. Într-un interviu din 27 mai, șeful Gazprom, Aleksei Miller, a spus că Rusia așteaptă ca Ucraina să plătească 2 miliarde de dolari ca datorie pentru gaze până la 30 mai. Ucraina a spus că vrea ca Rusia să revină la prețul redus pentru gaze înainte de a-i plăti datoria. Rusia a mărit mai mult de dublu prețul, până la 500 de dolari pe mia de metri cubi, după debarcarea președintelui ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici.

Un lider separatist pro-rus spune că cel puțin 30 de camarazi de-ai săi au fost uciși într-o zi de lupte grele la Donețk, în estul Ucrainei. Luptele de la 26 mai, în care forțele guvernamentale au folosit elicoptere și avioane de luptă, au început după ce separatiștii au capturat aeroportul internațional „Serghei Prokofiev”. Au fost primele lupte înregistrate la Donețk după ce începerea tulburărilor din estul Ucrainei în urmă cu două luni. La 27 mai grănicerii ucraineni au spus că un convoi cu vehicule transportând rebeli ar fi devenit ținta focurilor de armă în regiunea învecinată Luhansk, unde ar fi ajuns venind din Rusia. Nu este limpede care este situația reală la aeroportul din Donețk. Liderul autoproclamatei Republici Donețk, Denis Pușilin, susține că aeroportul a fost recucerit de rebeli, dar informația nu poate fi confirmată din surse independente.

Moldpres informează că un deținut de la Pruncul a fost condamnat la încă cinci ani de închisoare după ce a evadat și a ucis cu mașina un preot. Deținutul fusese condamnat în 2000 la 20 de ani de închisoare pentru omor și tâlhărie și se afla la resocializare la Pruncul din 2008. Dar, în decembrie 2012, individul a evadat și a tamponat cu mașina un pieton la intrarea în orașul Vatra. Victima s-a dovedit a fi preotul localității în vârstă de 53 de ani și a murit pe loc. După accident deținutul de 36 s-a întors de bunăvoie la penitenciar, unde are de ispășit în total nouă ani în regim închis. Procurorii vor să fie însă condamnat la încă doi ani de detenție pentru evadare, o acuzație de care a fost achitat în primă instanță.

Premierul Iurie Leancă a lăudat ajutorul consecvent al Statelor Unite pentru Republica Moldova, spunând că exemplul cel mai bun ar putea fi drumul Sărăteni-Soroca, construit cu bani americani. Potrivit Moldpres, Leancă a făcut remarca la întâlnirea avută luni 26 mai la Chișinău cu cinci senatori republicani din Statele Unite. Premierul a mai spus că proiectele de dezvoltare a infrastructurii, desfăşurate în cadrul Programului Compact al Fondului Provocările Mileniului, sunt un model de eficienţă şi administrare responsabilă a asistenței financiare. Moldpres scrie că Leancă a discutat cu senatorii americani și despre „situația din regiune, pledând pentru refacerea stabilității și a ordinii de drept”.

Liderii celor 28 de țări din UE vor avea astăzi la Bruxelles prima întâlnire în grup după alegerile de săptămâna trecută pentru Parlamentul European, marcate în mai multe state membre de câștiguri pentru forțele eurosceptice, populiste sau de extremă-dreaptă. Președintele CE, Jose Manuel Barroso, a recunoscut ieri că încrederea cetățenilor în politicieni este în scădere continuă. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a spus tot luni că rezultatele bune ale unor forțe extremiste sunt „regretabile” și a îndemnat politicienii pro-europeni să răspundă cu strategii de creștere economică și crearea de noi locuri de muncă. Președintele Franței François Hollande a spus că UE trebuie să se schimbe pentru că a devenit „prea complicată și îndepărtată” pentru cetățenii de rând.

Liderii occidentali au salutat ținerea alegerilor prezidențiale de duminică din Ucraina în ciuda violențelor din estul țării și au îndemnat Rusia să respecte scrutinul și să contribuie la rezolvarea crizei. Potrivit rezultatelor preliminare alegerile ucrainene au fost câștigate din primul tur de magnatul dulciurilor Petro Poroșenko. Ieri UE, Statele Unite și guverne din alte țări democratice au aplaudat efortul organizatoric al autorităților electorale ucrainene și au spus că se așteaptă ca Moscova să recunoască scrutinul și să-și folosească influența asupra separatiștilor pentru detensionarea situației. Luni, în prima zi de după alegeri, violențele au reizbucnit la Donețk, unde au avut loc lupte între forțele guvernamentale și separatiști.

Se relatează că s-au făcut progrese la discuțiile dintre Rusia și Ucraina pe tema datoriile la gaze naturale către concernul rus Gazprom. Vorbind la discuțiile de la Berlin, Guenther Oettinger, comisarul european al energiei, a spus că părțile studiază un acord în baza căruia Ucraina ar plăti Rusiei două miliarde de dolari cu termenul 29 mai și alte 500 de milioane de dolari până la 7 iunie. Dacă cele două tabere sunt de acord, s-ar putea organiza doi discuții cu mediere europeană după data de 30 mai. Tot ieri, ministrul ucrainean al energiei, Yuri Prodan, a spus că nu există încă în acord-cadru pentru rezolvarea disputei.

Autoritățile din capitală au spus că anul acesta Bacalaureatul nu se mai ține în școli de sport sau în cantine, dar măsurile de siguranță nu vor fi abolite cu totul. La o ședință ținută la primăria Chișinăului, luni, Tatiana Botnaru, consilier la Direcția Educație a Primăriei, a spus că examenele vor fi organizate anul acesta doar în holuri și săli de clasă. La fel ca în sesiunea trecută, elevii vor fi urmăriți de camere video și vor trece prin detectoare de metale. Cei care vor fi prinși copiind vor susține repetat peste un an nu doar examenul cu pricina, ci toate examenele, întrucât li se vor anula toate notele, a mai spus Botnaru.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului a anunțat că va începe monitorizarea instituțiilor de presă, ca să vadă cine respectă și cine nu respectă obligația de a transmite cel puțin 30% emisiuni autohtone în limba română. Președintele CCA, Marian Pocaznoi, a declarat ieri pentru Jurnal TV că neatingerea procentului se va solda cu avertizări, iar netransmiterea deloc a emisiunilor produse local va duce la sancțiuni. Legea celor 30 de procente de producție autohtonă urma să intre în vigoare la 1 aprilie 2013, dar 11 posturi de televiziune și două de radio au atacat-o în instanță. Recent Curtea de Apel a respins plângerea, dând cale liberă monitorizării.

Premierul Iurie Leancă a lăudat ajutorul consecvent al Statelor Unite pentru Republica Moldova, spunând că exemplul cel mai bun ar putea fi drumul Sărăteni-Soroca, construit cu bani americani. Potrivit Moldpres, Leancă a făcut remarca la întâlnirea avută luni 26 mai la Chișinău cu cinci senatori republicani din Statele Unite. Premierul a mai spus că proiectele de dezvoltare a infrastructurii, desfăşurate în cadrul Programului Compact al Fondului Provocările Mileniului, sunt un model de eficienţă şi administrare responsabilă a asistenței financiare. Moldpres scrie că Leancă a discutat cu senatorii americani și despre „situația din regiune, pledând pentru refacerea stabilității și a ordinii de drept”.

Armata ucraineană a lansat o operațiune de recucerire a aeroportului internațional de la Donețk în estul separatist al țării. Jurnaliști occidentali au relatat că au fost efectuate lovituri aeriene asupra terminalului principal, care fusese ocupat de rebeli în primele ore ale zilei de luni 26 mai. S-au auzit explozii și foc de mitralieră, iar în aer s-au ridicat coloane groase de fum negru. Armata ucraineană a spus că a lansat operațiunea ”anti-teroristă” după ce insurgenții au ignorat un ultimatum de a părăsi aeroportul. Un purtător de cuvânt militar a spus că în operațiune se folosesc elicoptere și avioane de luptă. Se mai relatează că la aeroport au sosit camioane pline cu militanți pro-ruși înarmați. Aeroportul Internațional „Serghei Prokofiev” a fost modernizat cu un preț de aproape un miliard de dolari înaintea campionatului european de fotbal din 2012, găzduit împreună de Polonia și Ucraina.

Uniunea Europeană a salutat ținerea alegerilor prezidențiale duminică în Ucraina și semnalele că Rusia este gata să le respecte. O declarație comună pe această temă au dat astăzi președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso și președintele Consiliului European, Herman van Rompuy. În declarația citită de purtătorul de cuvânt Peter Stano se spune că Bruxellesul așteaptă ca Rusia să-și folosească influența asupra grupărilor armate din estul Ucrainei pentru a detensiona criza. Declarația a venit după ce șeful administrației Kremlinului Serghei Ivanov a spus că Rusia ”respectă alegerea poporului ucrainean”. Potrivit rezultatelor preliminare alegerile de duminică din Ucraina au fost câștigate de Petro Poroșenko. El a declarat astăzi că criza din țara sa nu poate fi soluționată fără participarea Rusiei.

La doi ani de la adoptarea în Moldova a legii anti-discriminare, oficialii care răspund de aplicarea ei spun că pentru toleranță în societate nu ajunge legea și este nevoie de un efort mai general. Așa a spus la o masă rotundă ținută la Chișinău vice-ministrul justiției, Sabina Cerbu. La aceeași reuniune Oxana Gumennaia, președinta Consiliului pentru prevenirea discriminării, a spus că în opt luni de când funcționează această structură s-au primit peste o sută de plângeri de discriminare. Potrivit datelor Ministerului Justiției, cele mai frecvente motive de discriminare invocate de reclamanți sunt opinia diferită, dizabilitatea, originea socială și apartenența lingvistică. Legea egalității de șanse a fost adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 25 mai 2012, după proteste vehemente ale preoțimii, care dorea ca legea să nu protejeze și minoritățile sexuale.

Partidul Liberal condus de Mihai Ghimpu cere Curții Constituționale să analizeze articolul din Constituție referitor la neutralitatea Republicii Moldova, având în vedere că la data adoptări legii fundamentale pe teritoriul țării erau dislocate trupe străine. Prezentând sesizarea la o conferință de presă la Chișinău, Mihai Ghimpu a amintit astăzi că Moscova refuză de două decenii să-și retragă trupele din Moldova. El a sugerat că Moldova ar putea să-și piardă suveranitatea dacă nu aderă la Alianța Nord-Atlantică și s-a întrebat de ce insistă Moscova ca Moldova să promită în mod repetat să rămână neutră.

Aflat într-o vizită la Chișinău ministrul de externe al Norvegiei, Borge Brende, i-a spus omologului său moldovean Natalia Gherman că va propune parlamentului de la Oslo dublarea asistenței pentru Republica Moldova, care ar urma să ajungă la 10 milioane de dolari pe an. Potrivit agenției IPN, oficialul norvegian a felicitat moldovenii pentru recenta ridicare a vizelor pentru spațiul Schengen și i-a invitat să viziteze Norvegia. Bogată în resurse petroliere, Norvegia este una din țările prospere care ajută cel mai mult țările mai sărace. Ea nu este membră în Uniunea Europeană, dar participă la spațiul fără frontiere Schengen și la comunitatea economică europeană.