Cancelarul german Angela Merkel a spus că Georgia, Moldova și Ucraina trebuie să își poată alege singure direcția de politică externă fără presiuni externe și a salutat apropiata semnare de către Chișinău și Tbilisi a acordurilor de asociere la UE, ca și recenta semnare de către Kiev a părții politice dintr-un acord similar. Vorbind înaintea unei cine comune pe care o va avea la Berlin cu premierii moldovean, georgian și ucrainean, Merkel a spus că Germania este conștientă de problemele dificile pe care le au cele trei foste țări sovietice pe drumul integrării europene și a criticat „tendințele de destabilizare puternice mai ales din Ucraina, dar și din Moldova”. Premierii Iurie Leancă, Irakli Garibașvili și Arseni Iațeniuk se află în Germania cu ocazia decernării premiului Carol cel Mare al orașului Aachen, unul din simbolurile integrării europene.

Președintele ales al Ucrainei, Petro Poroșenko, va participa la 6 iunie în Franța la ceremonia celei de-a 70-a aniversări a debarcării din Normandia, a anunțat serviciul său de presă. O eventuală întâlnire cu Vladimir Putin, deocamdată ipotetică, ar fi prima dintre conducerea rusă și un lider pro-european de la Kiev după ce Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea. Atât Putin cât și Poroșenko au fost invitați la ceremonii de președintele francez Francois Hollande. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a mărturisit astăzi că a făcut eforturi să obțină participarea la ceremonii a lui Vladimir Putin, pentru a nu se ajunge la situația în care „să nu ne putem întâlni nici măcar cu asemenea ocazii”.

OSCE a anunțat că a pierdut temporar legătura cu 11 monitori de-ai săi staționați la Donețk, în estul Ucrainei. Într-un comunicat ce presă OSCE spune că echipa Misiunii Speciale de Monitorizare se afla în trei mașini pe drumul de la Donețk spre Dnepropetrovsk când ”s-a pierdut contactul” după ce observatorii au fost opriți la un punct de control în localitatea Marinka pe la prânz. În comunicat se mai spune că cursul serii observatorii au putut fi din nou contactați, iar grupul s-a întors la Donețk. Cei 11 observatori provin din mai multe țări, printre ei numărându-se și un rus.

Alegătorii moldoveni își vor alege noul parlament la 30 noiembrie 2014. Data a fost stabilită astăzi de deputați. Ultimele alegeri parlamentare au avut loc în Republica Moldova în noiembrie 2010.

Deputații coaliției de guvernare au respins cererea comuniștilor să fie audiată în parlament șefa Biroului Național de Statistică în legătură cu recensământul. Deputații PCRM invocaseră în sprijinul audierii Luciei Spoială informațiile că mulți moldoveni nu au fost vizitați de lucrătorii recensământului din 12-25 mai. Deputata comunistă Oxana Domenti a spus potrivit site-ului realitatea.md că nici 30-40% din deputați nu au fost numărați la recensământ, care ar fi fost cel mai defectuos exercițiu statistic din istorie. La o conferință de presă șefa BNS Lucia Spoială a spus că numărătoarea are o margine de eroare de plus-minus 6%. Anul trecut când s-a anunțat recensământul prețul lui era estimat la 90 de milioane de lei.

Apărându-și politica externă în fața criticilor, președintele Barack Obama a spus că Statele Unite trebuie să-și păstreze rolul conducător în lume, dar a anticipat că se vor angaja mai greu în noi războaie. Vorbind la ceremonia de absolvire a Academiei Militare, Obama a spus că ar fi ”o trădare” față de armată dacă ar fi trimisă la luptă numai pentru că în lume s-a ivit ”o problemă care trebuie rezolvată” sau ”de teama criticilor care cred că numai prin intervenție militară poate evita America să pară slabă”. În discurs Obama a spus printre altele că Statele Unite au reușit să izoleze Rusia pe plan internațional ca răspuns la agresiunea rusă din Ucraina și a anunțat o nouă strategie de luptă împotriva terorismului, bazată pe o mai mare colaborare cu partenerii externi.

Președintele Franței, Francois Hollande, îl va invita pe noul președinte ucrainean, Petro Poroșenko, la ceremoniile din Franța prilejuite de a 70-a aniversare a debarcării din Normandia. La ceremonii ar urma să participe peste 20 de șefi de stat, inclusiv președintele Statelor Unite Barack Obama și președintele Rusiei, Vladimir Putin. Kremlinul a spus că înaintea ceremoniei din Normandia de la 6 iunie Putin va avea o întâlnire bilaterală cu omologul său francez. Nu este limpede dacă liderul rus, aspru criticat în occident pentru situația din Ucraina, va avea discuții cu vreun alt lider occidental sau chiar cu Poroșenko. Kremlinul a spus astăzi că se va pronunța în privința unei eventuale întâlniri la vârf ruso-ucrainene după anunțarea rezultatelor oficiale finale ale alegerilor de la 25 mai.

Premierii Georgiei, Moldovei și Ucrainei vor lua cina în această seară cu cancelarul german Angela Merkel la Berlin. Potrivit unui comunicat de presă de la cancelaria germană, Irakli Garibașvili, Iurie Leancă și Arseni Iațeniuk vor discuta în capitala germană „ultimele evoluții regionale și situația din Ucraina după alegeri”. Angela Merkel a salutat victoria lui Petro Poroșenko încă din primul tur al alegerilor prezidențiale din Ucraina, la 25 mai, spunând într-un comunicat de presă că învingătorul va trebuie să înceapă degrabă să lucreze în interesul „reconcilierii interne”.

Mai multe organizații civice au îndemnat deputații să nu mai amâne completarea cu sancțiuni a legii anti-fumat, atrăgând atenția că de când proiectul zace în Parlament în Moldova au mai murit din cauza unor boli legate de consumul de tutun peste 1300 de oameni. Vorbind la o conferință de presă la agenția IPN, secretarul general al Consiliului ONG, Antonița Fonari, a spus că actuala legislație interzice fumatul în locuri publice, dar nu prevede sancțiuni, așa că este total ineficientă. La aceeași conferință de presă, medicul Ghenadie Țurcanu a sugerat că ezitările deputaților de a completa legea ar putea semnala că ei sunt ținta activităților de lobby ale unor firme interesate ca interdicția fumatului fie să nu se impună, fie să fie numai parțială.

Mai multe organizații de fermieri au cerut astăzi guvernului să urgenteze ieftinirea motorinei, dar miniștrii au răspuns că aceasta nu depinde de ei, ci de Parlament. Protestul din Piața Marii Adunări Naționale din capitală a durat două ore, fiind organizat de Uniunea Uniagroprotect, Federația Națională a Fermierilor din Moldova, Federația Agroinform și Asociaţia Moldova Fruct. În replică, ministrul agriculturii Vasile Bumacov a spus că proiectul de lege care ar asigura ieftinirea carburanților pentru agricultori se află la parlament, nu la guvern. Iar ministrul economiei, vicepremierul Valeriu Lazăr, a confirmat spusele lui Bumacov, adăugând că protestul de astăzi a fost mai degrabă politic. „Fermierii sunt în câmp. Am impresia ca aici operează partizanii de partid”, a spus Lazăr.

Ministerul de externe din Polonia a spus că un preot catolic răpit în orașul Donețk din estul Ucrainei a fost pus în libertate. Preotul Pawel Witek dispăruse la 27 mai. Marcin Wojciechowski, un purtător de cuvânt al ministrului polon de externe Radek Sikorski, a anunțat la 28 mai pe Twitter (@maw75) că preotul este „liber, în siguranță, sănătos” și în grija diplomaților poloni. La eliberarea lui a contribuit consulul general al Poloniei la Donețk. Presa din Polonia și Ucraina relataseră anterior că preotul s-ar fi aflat în clădirea serviciului ucrainean de securitate SBU din Donețk, ocupată de separatiști.

Rusia și Kazahstan urmează să semneze un memorandum privind construcția primei centrale nucleare în Kazahstan. Consilierul președintelui rus Iuri Ușakov a declarat presei astăzi la Moscova că memorandumul va fi semnat în cursul întâlnirii pe care o vor avea la 29 mai la Astana președinții celor două țări, Vladimir Putin și Nursultan Nazarbaiev. Noua centrală nucleară urmează să se construiască cu tehnologie rusească în orașul Kurciatov din nord-estul Kazahstanului, unde pe vremuri era centrul complexului nuclear sovietic Semipalatinsk. Nu s-a dat publicității vreun calendar al construcției. Kazahstanul produce peste un sfert din uraniul lumii. Președinții Vladimir Putin și Nursultan Nazarbaiev se vor întâlni pe marginea întrunirii tripartite, cu participarea și a Belarusului, la care se va consfinți la Astana la 29 mai crearea Uniunii Economice Eurasiatice.

Kremlinul a confirmat informația că președinele Vladimir Putin se va întâlni la Paris cu președintele Franței, François Hollande, cu care va discuta despre criza din estul Ucrainei. Întâlnirea va avea loc la 5 iunie, înainte de ceremoniile marcând debarcarea aliată în Normadia în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Va fi prima întrevedere, între patru ochi, a președintelui rus cu un lider occidental de la anexarea peninsulei Crimeea la Federația rusă.

Surse din Nato au informat că Rusia a retras mii de militari de la granița cu Ucraina, dar că în regiune mai sunt zeci de mii de militari. Inițial, NATO estimase la peste 40 de mii, numărul militarilor masați de Moscova la granița cu Ucraina, în cadrul unor manevre de primăvară.

Cei doi candidați la președinția Afganistanului, care se vor confrunta luna viitoare într-un tur de balotaj, au salutat planul anunțat de președintele american Barack Obama de a reduce prezența militară americană. După încheierea misiunii internaționale din Afganistan, la sfîrșitul acestui an, Statele Unite intenționează să lase circa 9.800 de militari în țară. În 2016, numărul acestora ar urma să fie redus la o mie. La sfîrșitul aceluiași an, toți militarii americani ar urma să părăsească Afganistanul.

În urma potestelor de marți de la Suhumi, președintele regiunii separatiste Abhazia din Georgia și-a abandonat birourile oficiale. Alexander Ankvab a calificat totodată drept „tentativă de lovitură de stat” faptul că opoziția a ocupat clădirea președinției. Mii de persoane au protestat marți la Suhumi, iar președintele a accepta să demită guvernul. După care a părăsit orașul și s-a ascuns într-un loc necunoscut.

În Egipt, alegerile prezidenţiale au fost prelungite cu încă o zi. Votul a început luni, dar până marţi seară, prezenţa la vot fusese de numai 37%. Se aşteaptă ca noul preşedinte al Egiptului să fie fostul comandant al armatei, generalul Abdel Fatah al-Sisi.

Președintele american Barack Obama a declarat că Statele Unite intenţionează să păstreze în Afganistan o forță de 9.800 de militari, după încheierea la sfârşitul acestui an, a misiunii internaţionale. Obama a precizat că militarii americani vor sprijini forţele afgane, le vor antrena şi le vor acorda suport logistic.

Până la sfârșitul lui 2016, administrația Obama speră să reducă numărul la 1000 de militari. Militarii americani pot rămâne în Afganistan după sfârșitul lui 2014 numai dacă autoritățile afgane semnează Acordul Bilateral de Securitate. Principalii candidați prezidențiali afgani au promis să-l semneze dacă înving la turul doi de scrutin așteptat la mijlocul lunii viitoare.

Cancelara germană Angela Merkel se întâlneşte în această seară, la Berlin, cu premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk. La dineu vor fi prezenţi premierul Iurie Leancă şi omologul său georgian, discuţiile urmând să se concentreze asupra apropiatei semnări a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Va fi discutată, de asemenea, poziţia Uniunii Europene în criza ucraineană şi sprijinul pe care îl poate acorda ţărilor vecine afectate, cum ar fi Republica Moldova.

Liderii Uniunii Europene şi-au reafirmat sprijinul pentru preşedintele nou ales al Ucrainei, Petro Poroşenko, şi au cerut Rusiei să respecte rezultatul alegerilor prezidenţiale de duminică. După un dineu marţi seară la Bruxelles, liderii europeni au mai cerut Moscovei să-şi retragă trupele de la graniţa cu Ucraina şi să nu-i mai sprijine pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei.

Preşedintele Franţei, François Hollande, a anunţat că pe 6 iunie va avea o discuţie cu preşedintele rus Vladimir Putin, după ceremoniile din Normandia marcând ziua debarcării aliate în timpul celui de al Doilea Război Mondial.

Preşedinta Lituaniei a anunţat că Ucraina ar putea semna pe 27 iunie, cu ocazia summitului european, Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Tot pe 27 iunie, Moldova şi Georgia vor semna Acordul de Asociere şi Liber Schimb cu UE.

Președintele american Barack Obama urmează să anunțe intenția de a menține o forță de 9.800 de militari în Afganistan după retragerea grosului trupelor până la sfârșitul anului. Acest plan s-a concretizat în urma vizitei surpriză pe care Obama a făcut-o duminică la baza aeriană Bagram din Afganistan și convorbirile purtate cu comandanții de pe teren. Un oficial al administrației de la Washington a spus că numărul militarilor care ar rămâne în Afganistan la începutul lui 2015 ar trebui să se reducă treptat în jumătate în cursul anului și să rămână mai ales în jurul capitalei Kabul, inclusiv la baza Bagram. Până la sfârșitul lui 2016, administrația Obama speră să reducă numărul la 1000 de militari. Dar militarii americani pot rămâne în Afganistan după sfârșitul lui 2014 numai dacă autoritățile afgane semnează Acordul Bilateral de Securitate. Principalii candidați prezidențiali afgani au promis să-l semneze dacă înving la turul doi de scrutin așteptat la mijlocul lunii viitoare.

Președintele american Barack Obama l-a felicitat la telefon pe președintele ales al Ucrainei Petro Poroșenko. Potrivit unui comunicat al Casei Albe, Obama i-a promis lui Poroșenko suportul deplin al Statelor Unite pentru unificarea Ucrainei. Obama a subliniat nevoia unor reforme rapide pentru „a uni țara și dezvolta o economie sustenabilă, un climat atrăgător pentru investiții, un guvern transparent și responsabil care răspunde îngrijorărilor și aspirațiilor tuturor ucrainenilor”. Cei doi lideri s-au înțeles să continue conversația când Obama va călători în Europa, săptămâna viitoare.

Curtea Constituțională a respins sesizarea Partidului Comuniștilor care a cerut anularea interdicției de a vota pentru cei care se mai legitimează cu pașapoarte sovietice. Amendamentul legislativ a fost adoptat în luna aprilie la propunerea deputaților liberali. Comuniștii au spus că interdicția ar fi îndreptată împotriva bazei lor electorale, înaintea alegerilor parlamentare așteptate în noiembrie. Dar majoritatea parlamentară a spus la adoptarea interdicției că ea este însoțită de campania de eliberare pe gratis, până la toamnă, a actelor de identitate naționale pentru cei care nu le au. În această situație s-ar fi aflat luna trecută aproximativ 200 de mii de oameni, sau 10 la sută din alegători.

Aleșii locali din autonomia găgăuză și-au repetat cererea ca Autonomiei Găgăuze să i se garanteze prin lege o reprezentare de 5 deputați în parlament. La o discuție la Comrat cu un grup de lucru trimis de Parlamentul de la Chișinău, membrii Adunării Populare au amenințat cu boicotarea alegerilor parlamentare de la toamnă dacă nu li se acceptă revendicarea. Reprezentanții autonomiei au mai cerut dreptul de a numi șeful poliției și procuraturii locale. Deputatul Sergiu Sîrbu a declarat portalului Unimedia că delegația de la Chișinău a spus la discuții că revendicările contravin Constituției, dar că problema reprezentării în Parlament se va rezolva automat printr-o plănuită modificare a Codului Electoral după alegeri și trecerea la un sistem mixt de alegere a deputaților, inclusiv în circumscripții uninominale. Grupul parlamentar de dialog cu Comratul a fost creat de spicherul Igor Corman după controversatele referendumuri din autonomia găgăuză din luna februarie.

Șeful Gazprom Aleksei Miller i-a spus ministrului ucrainean al energiei Iuri Prodan că livrarea gazelor rusești în Ucraina va fi oprită în dimineața de 3 iunie, dacă până atunci nu decide asupra achitării unei datorii ucrainene estimate de partea rusă la 2 miliarde de dolari. Miller le-a vorbit jurnaliștilor la Berlin, după negocieri cu Prodan mediate de Comisia Europeană. Șeful concernului rus a spus că un calendar de rambursare a datoriei ucrainene trebuie finalizat până la 1 iunie. În caz contrar, Rusia va trece la perceperea plăților în avans de pe data de 2 iunie și va opri livrările în ziua următoare dacă nu primește avansul. Pe de altă parte, Iuri Prodan a răspuns că Ucraina este gata să achite datoria imediat ce va fi stabilit un preț „corect, de piață” al gazelor. Ucraina avertizează la rândul ei că va acționa Gazprom la curtea internațională de arbitraj de la Stockholm în 29 mai, dacă nu se revine la prețul vechi al gazelor. Rusia a mărit prețul până la 500 de dolari pe mia de metri cubi după debarcarea președintelui ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici.