La Berlin, comisarul european pentru energie Guenther Oettinger a anunţat că Ucraina şi-a plătit o parte din datoria la gaze pe care o avea faţă de Rusia. O nouă rundă de negocieri, pe tema gazelor, mediată de UE va avea loc pe 2 iunie. Rusia ceruse ca până astăzi Ucraina să-i plătească 2 miliarde de dolari în contul datoriei. Ministrul ucrainean al energiei a informat că s-au plătit numai 786 de mii de dolari. Este datoria pentru februarie şi martie. Transferul banilor, a precizat ministrul rus al energiei, nu va putea fi confirmat decât luni, 2 iunie când ar urma să fie reluate şi negocierile.

Secretarul general NATO Andres Fogh Rasmussen a declarat că Rusia şi-a retras cam două treimi din trupele pe care le avea masate la graniţa cu Ucraina. Într-un interviu cu agenţia Reuter, Rasmussen a precizat că sînt primele semne ale unei retrageri reale. Rasmussen se află la Vilnius unde are loc sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare NATO. El a mai anunţat că luni, 2 iunie, va avea loc o nouă reuniune a Consiliului NATO-Rusia.

La începutul lui iunie în Afganistan are loc al doilea turde scrutin în alegerile prezidenţiale. Unul din cei doi candidaţi, fostul ministru de finanţe Ashraf Gahni a declarat astăzi că dacă va deveni preşedinte, va semna acordul cu Statele Unite care reglementează continuare prezenţei unei forţe militare americane în Afganistan după încheierea misiunii internaţionale la sfârşitul acestui an. Contracandidatul său, Abdullah Abdullah anunţare deja că şi el va semna acordul , în cazul unei victorii în alegeri. Miercuri, preşedintele american Barack Obama declara că Statele Unite vor lăsa în Afganistan în jur de 9.800 de miliari, numărul va fi înjumătăţi după un an iar în 2016 , ultimii miliari americani vor părăsi Afganistanul.

Premierul Iurie Leancă participă la reuniunea şefilor de guverne din CSI de la Minsk, și la care au fost semnate circa 20 de acorduri care reglementează schimburi culturale, în domeniul sănătăţii sau al educaţiei. Ucraina are o delegaţie condusă de ambasadorul ucrainean în Belarus. Pe 14 martie, în Parlamentul de la Kiev s-a introdus un proiect de lege privind retragerea ţării din CSI după anexarea peninsulei Crimeea.

„Criza din Ucraina demonstrează foarte clar de ce apărarea este importantă. Şi de ce este important să investim în apărare” a declarat secretarul general NATO Andres Fogh Rasmussen la Vilnius unde are loc sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare NATO. Din 2008, a arătat Rasumussen, Rusia şi-a mărit cu 50 la sută cheltuielile militare, timp în care ţările europene le-au redus cu 1q0 la sută. Nu avem o singură criză în regiune şi un şir de crize, a continuat Rasmussen, de la est spre sud şi mai departe.

Guvernul ucrainean a declarat că va continua ofensiva din estul ţării, după ce încă o echipa de observatori internaţionali a fost reţinută de separatiştii pro-ruşi. Ministrul interimar al apărării Mihailo Koval a precizat că în acest moment, mai multe regiuni au fost „curăţate” de separatişti şi că ofensiva va continua până la restabilirea ordinei.OSCE a anunţat astăzi că încă o echipă de patru observatori internaţionali a fost reţinută de separatişti, la 100 de kilometri nord de Luhansk. O altă echipă de observatori OSCE este reţinută de pe 26 mai.

Polonia îl va propune pe ministrul său e externe Radek Sikorski pentru postul de coordonator al politicii externe a Uniunii Europene, poziţie ocupată acum de Catherine Ashton. Mandatul de cinci ani a lui Ashton expiră în decembrie. Sikorski este unul din arhitecţii Parteneriatului Estic şi a fost foarte activ în eforturile de mediere a crizei din Ucraina. Consiliul European va vota în iulie numirea noilor comisari europeni care trebuie aprobaţi de Parlamentul European în septembrie.

La gimnaziul cu predare în limba română din Corjova, raionul Dubăsari, autorităţile transnistriene au interzis şi în acest an intonarea imnului Repubicii Moldova şi arborarea drapelului, relatează Publika.md. Cu o zi înainte de ceremonia marcând sfîrşitul anului, directorul gimnaziului a fost avertizat verbal de poliţişti să respecte aceste interdicţii, a declarat Constantin Sucitu, citat de aceeaşi sursă. Liceul Alexandru cel Bun cu predare în limba română dinTighina/Bender a rămas vineri fără curent, a informat un corespondent al Europei Libere. Profesorii de la liceu spun că electricitatea ar fi fost întreruptă intenționat de autoritățile separatiste, ca pedeapsă că la festivitatea era pregătită ca în fiecare an ridicarea drapelului moldovean și intonarea Imnului de Stat al Republicii Moldova. Corespondentul Europei Libere spune că festivitatea școlară era păzită de un număr mare de polițiști, dar ceremonia s-a desfășurat după plan.

Vicepremierul Eugen Carpov a participat la încheierea anului şcolar la Liceul Teoretic Doroţcaia şi la Liceul Ştefan cel Mare şi Sfînt din Grigoriopol, care funcţionează tot la Doroţcaia. Carpov a declarant că problema şcolilor cu predarea în limba română din Transnistria dar şi cea a accesului la trerenurile agricole aflate după traseul Tiraspol-Camenca se vor afla pe agenda următoarelor negocieri în formatul „5+2”, care vor avea loc pe 5-6 iunie, la Viena.

Transnistria şi Găgăuzia vor să-şi extindă colaborarea la nivelul legislativelor din cele două regiuni. Mihai Burla, preşedintele Sovietului Suprem şi Dmitri Constatinov, preşedintele Adunării Populare a Găgăuziei au semnat ieri un acord în acest sens la Tiraspol, informează Publika.md. Cei doi au criticat şi apropiata semnarea a Acordului de Asociere şi Liber Schimb cu UE, care, cred ei, vor avea un impact negativ asupra economiilor celor două regiuni.

Partidul Democrat va pleda ca în şcolite din Republica Moldova să se predea, obligatoriu, trei limbi străine: engleza, franceza şi rusa. Într-un interviu televizat, liderul PD Marian Lupu a precizat : „Poziția PD este una clară. Pe lângă limba de stat care este obligatorie, noi suntem împotriva de a se scoate limba rusă din lista limbilor obligatorii în curriculă”.

Google a lansat un serviciu care permite cetățenilor UE să ceară ca datele personale să le fie înlăturate din rezultatele căutării pe internet. Anunțul companiei americane vine după ce Curtea Europeană de Justiție a decis la 13 mai că linkurile spre date „irelevante” sau perimate vor trebui să fie înlăturate la cerere. Google a spus că va lua în considerare fiecare asemenea cerere, punând în balanță atât dreptul la viață privată, cât și dreptul publicului la informații legate de exemplu de „fraude financiare, malpractici profesionale, condamnări penale, comportamentul public al oficialilor” și altele. Nu este limpede dacă asemenea prevedere ar putea fi extinsă și la Statele Unite, unde mulți se tem că ar contrazice Articolul 1 din Constituție, privind libertatea cuvântului. Formularul Google poate fi completat de cetățenii din cele 28 de țări ale UE și Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Poliția spaniolă spune că a arestat șase militanți islamiști suspectați de recrutarea luptătorilor și trimiterea lor în ajutorul „organizațiilor teroriste” din țări ca Mali și Libia. Ministerul de Interne din Spania a spus că suspecții au fost arestați astă-noapte într-un raid al forțelor de securitate. Ministerul a mai spus că printre cei arestați s-a numărat un militant spaniol care se întorsese în țară din tabere de instruire conduse de Al Qaeda în Mali. Guvernul spaniol și-a exprimat îngrijorarea că luptătorii islamiști ar putea reveni din Siria și din alte zone de conflict, creând probleme de securitate în țară. Poliția spaniolă a spus că a arestat 470 de suspecți de militantism islamic după atacurile teroriste din 2004 de la Madrid, soldate cu 191 de morți.

Ministrul Apărării interimar din Ucraina a spus că forțele guvernamentale au „curățat complet” unele zone din estul țării de separatiștii pro-ruși și vor continua ofensiva. Mihailo Koval a făcut declarația la Kiev la 30 mai, la o zi după ce 14 militari ucraineni, inclusiv un general de armată, au murit când rebelii au doborât un elicopter. „Misiunea noastră este să aducem pacea și ordinea în regiune”, a spus Koval. El a repetat de asemenea acuzațiile că Rusia ar efectua „operații speciale” în estul Ucrainei și a insistat că forțele guvernamentale ucrainene vor continua operațiunile „până ce acele regiuni (din est) vor reveni la viața normală”.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a spus că ar fi fost capturați în Crimeea patru membri ai grupării naționaliste ucrainene „Sectorul Drept”. Potrivit unui comunicat FSB, cei patru, identificați numai ca Sențov, Afanasiev, Cirnea și Kolcenko, sunt bănuiți că ar fi pus la cale atacuri teroriste la Simferopol, Ialta și Sevastopol. Declarația mai spune că vor fi acuzați de terorism. Săptămâna aceasta Ministerul ucrainean de Externe spunea că un cunoscut cineast, Oleh Sențov, și alți cetățeni ucraineni nenumiți, au fost capturați de autoritățile ruse în Crimeea. Apoi Ministerul ucrainean de Externe a informat că regizorul a fost dus la Moscova.

Liceul „Alexandru cel Bun” cu predare în limba română și grafie latină din Tighina/Bender a rămas fără curent astăzi tocmai la festivitatea ultimului sunet, a informat un corespondent al Europei Libere. Profesorii de la liceu spun că electricitatea ar fi fost întreruptă intenționat de autoritățile separatiste, ca pedeapsă că la festivitatea era pregătită ca în fiecare an ridicarea drapelului moldovean și intonarea Imnului de Stat al Republicii Moldova. Corespondentul EL spune că festivitatea școlară era păzită de un număr mare de polițiști, dar ceremonia s-a desfășurat după plan.

Un politician influent al guvernării a spus că partidul său va propune întărirea prevederilor legale care consfințesc neutralitatea Moldovei. Promisiunea a fost făcută de democratul Andrian Candu, vicepreședintele Parlamentului, într-un interviu cu site-ul de știri Unimedia, preluat de IPN. Declarația vine după ce liberalul Mihai Ghimpu a cerut CC să verifice dacă Moldova chiar nu poate adera la NATO de vreme ce legea fundamentală, cu tot cu prevederea neutralității, a fost adoptată când în țară se aflau trupe străine, adică ale Moscovei. În interviul din Unimedia, Candu a spus că legea pe care urmează să o propună PD „va determina bazele politice, militare, economice şi umanitare ale statutului de neutralitate permanentă a Republicii Moldova. Avem prevederi clare şi legate de prezenta trupelor străine pe teritoriul ţării noastre, dar şi legate de neparticiparea ţării noastre la tratate internaţionale în domeniul militar şi neparticiparea la uniuni sau blocuri militare”, a mai spus Candu.

Guvernul Republicii Moldova a redus prognoza creșterii economice pe anul acesta de la 4,5% la 3,5%. Ministrul economiei, vicepremierul Valeriu Lazăr, a explicat că motivele sunt restricțiile în exporturile spre piețele din CSI, problemele care ar putea apăra cu imigranții moldoveni, în special cei din Rusia și încetinirea creșterii economice în Rusia și Ucraina. Lazăr a adăugat că nici noua prognoză mai modestă nu este sigură dacă o să apară noi embargouri rusești, de exemplu la fructe sau legume. Vicepremierul a adăugat însă că cererea mai mare din UE, inclusiv din România vecină, ar putea compensa într-o măsură problemele de pe piața rusă.

Premierul Iurie Leancă a lăudat în Germania procesul integrării europene, exprimându-și speranța că pentru Moldova această integrare va deveni realitate. Leancă a făcut remarca la Aachen, unde a participat la decernarea unui prestigios premiu european, Carol cel Mare, acordat anul acesta președintelui Consiliului European, Herman van Rompuy. Leancă s-a aflat în vizită în Germania timp de două zile. Miercuri seară a avut discuții la cină la Berlin cu cancelarul german Angela Merkel și cu colegii săi din Georgia și Ucraina. Moldova și Georgia urmează să semneze la 27 iunie Acordurile de Asociere la UE, iar Ucraina a semnat recent componenta politică a unei înțelegeri similare.

Un activist finlandez cu vederi de stânga participant la dezbateri organizate de socialiștii moldoveni a fost expulzat din Moldova. Deputatul Igor Dodon a anunțat că Johan Baeckman, care sprijină federalizarea Republicii Moldova pentru rezolvarea conflictului transnistrean și intrarea țării în Uniunea Vamală dominată de Rusia, a fost deportat ieri de la aeroportul internațional din Chișinău la Moscova și are interdicție de a reveni în țară vreme de cinci ani. Backman a fost reținut de polițiști în uniformă și în civil joi când se întorcea în capitală cu mașina de la o conferință pe tema integrării europene ținută în regiunea transnistreană. Finlandezul care a participat la dezbateri și în regiunea găgăguză a spus că autoritățile moldovene i-au reproșat că ar lucra la subminarea suveranității țării.

Uniunea Europeană a anunțat că oficiali din UE, Rusia și Ucraina se vor întâlni astăzi la Berlin ca să încerce să rezolve disputa dintre Kiev și Moscova pe tema gazelor naturale. Bruxelles-ul va fi reprezentat la discuții de comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger. Concernul rus de stat Gazprom spune că datoria Ucrainei pentru gazele rusești se va cifra la 7 iunie la 5,2 miliarde de dolari și a dat Kievului răgaz pentru achitarea ei până la 2 iunie. Uniunea Europeană este îngrijorată că o suspendare a livrărilor de gaze rusești către Ucraina ar putea afecta și livrările către unele țări din centrul și vestul continentului.

Un om de afaceri american a prezentat o nouă navă spațială care ar urma să transporte cosmonauți la Stația Spațială Internațională. Dezvelirea navei „Dragon V2” a avut loc la sediul din California al companiei SpaceX, a magnatului Elon Musk. Aceasta este una din cele câteva companii private care concurează să înlocuiască navele spațiale americane, retrase nu de mult din circulație. SpaceX a dus deja de patru ori hrană și provizii la Stația Spațială. Deocamdată NASA folosește rachete rusești ”Soiuz” pentru transportarea cosmonauților. La 13 mai, pe fondul deteriorării relațiilor ruso-americane din cauza crizei ucrainene, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a spus că țara sa nu va mai folosi Stația Spațială după 2020 și că programul american nu poate supraviețui fără ajutorul rușilor.

La un cimitir militar din Varșovia va avea loc astăzi înmormântarea ultimului lider comunist al Poloniei, generalul Wojciech Jaruzelski, care a murit duminică la vârsta de 90 de ani. Fostul președinte comunist, fost disident și lider al sindicatului „Solidaritatea” Lech Walesa, a anunțat ieri că va merge la slujba de pomenire a celui care a dat ordin ca el, Lech Walesa, să fie trimis la închisoare în anii 1980. Walesa a spus însă că nu va merge la cimitir pentru că nu suportă înhumările în general. Fostul disident a mai spus că Jaruzelski, cunoscut mai ales pentru impunerea legii marțiale în Polonia comunistă, a aparținut unei generații care „trebuia să supraviețuiască” după ce țara a intrat sub dominația sovietică la sfârșitul celui de-al doilea război mondial.

Secretarul de stat al Statelor Unite, John Kerry, a spus că trupele ruse concentrate la granița cu Ucraina se întorc către Moscova, dar sunt în continuare „semnale de pericol” și dovezi că rușii antrenați pentru luptă trec în Ucraina. Kerry a spus într-un interviu televizat joi seară că „personal din Cecenia, antrenat în Rusia” se infiltrează în Ucraina „să agite lucrurile și să se angajeze în lupte”. Casa Albă și-a exprimat îngrijorarea că armament avansat „din exterior” ar fi folosit de separatiști, după ce aceștia au doborât la 29 mai un elicopter ucrainean, omorând 14 militari, inclusiv un general de armată. Patru observatori OSCE capturați săptămâna aceasta de separatiști încă erau dați dispăruți în zorii zilei de astăzi.

Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a declarat astazi in fata Parlamentului de la Kiev că miliardarul Petro Proşenko a cistigat alegerile din 25 mai cu 54,7% din voturi, iar Iulia Timoşenko a obţinut doar 13%.Turcinov a spus ca se fac pregatiri pentru ceremonia de inaugurare a noului preşedinte care, potrivit presei ucrainene, va avea loc pe 7 iunie. Turcinov a confirmat si victoria lui Vitali Kliciko la primaria Kievului.