Mii de polițiști și tunuri cu apă au fost masați în jurul Pieţei Taksim din centrul Istanbulului pentru a împiedica manifestațiile de comemorare a unui an de la protestele din Parcul Gezi, care s-au transformat într-un val de manifestații anti-guvernamentale în 2013.

Potrivit corespondentei Europei Libere la Istanbul, hotelurile din apropierea pieţei si-au închis uşile: „...este foarte multe lume, pe una din străzile care aduce spre Piața Taksim erau câteva cordoane de polițiști ca să blocheze înaintarea demonstranților, deja 1-2 rânduri s-au retras pentru că mulțimea înaintează spre piață”, relata cu câtva timp în urma corespondenta Europei Libere.

Premierul Recep Tayyp Erdogan a apelat încă de ieri, mai ales la tineri să nu participe la manifestații.

Preşedintele american Barack Obama se va întâlni săptămâna viitoare, la Varşovia, cu preşedintele ales al Ucrainei, Petro Poroşenko, şi cu reprezentanţi ai comunităţii tătare din Crimeea. Întâlnirea cu Poroşenko , anunţată de Casa Albă, este neobişnuită pentru că are loc cu trei zile înainte ca acesta să preia oficial preşedinţia Ucrainei.

Preşedintele Obama, s-a precizat la Casa Alba, este foarte îngrijorat nu numai de criza din Ucraina dar şi de soarta tătarilor din Crimeea, mai ales după ce unii dintre ei s-au opus anexării peninsulei la Federaţia rusă.

Obama va fi la Varşovia pe 3 şi 4 iunie pentru a participa la festivităţile marcând 25 de ani de la negocierile la masa rotundă dintre regimul comunist de atunci din Polonia şi opoziţia condusă de sindicatul „Solidaritatea”. Negocierile, primele de acest fel din istoria blocului comunist, au condus la organizarea primelor alegeri generale semi-libere, încheiate cu victoria „Solidarităţii”.

Se împlineşte un an de la demonstraţiile de la Istanbul, împotriva unui plan de construcții în Parcul Gezi, demonstraţii care s-au transformat rapid în mari proteste anti-guvernamentale. Protestele s-au extins atunci şi în alte oraşe din Turcia.
Pentru a preveni noi proteste astăzi, autorităţile turce au masat mii de poliţişti în zona Parcului Gezi şi zeci de tunuri cu apă. Premierul Recep Tayp Erdogan a apelat la tineri să ignore chemările la un protest „comemorativ”.

Ministrul american al apărării Chuck Hagel a avertizat China că pretenţiile ei teritoriale în Marea Chinei de Sud destabilizează regiunea şi ameninţă ordinea internaţională. Vorbind la o conferinţă internaţională pe teme de securitate, la Singapore, Hagel a declarat că Statele Unite nu se vor „uita impasibile” la modul în care China încearcă să ignore tratate internaţionale şi să împiedice libera navigaţie.

China revendică întreaga Mare a Chinei de Sud, cu un subsol bogat în carburanţi. Totodată este într-o dispută teritorială cu Japonia privind o serie de insule din Marea Chinei de Est.

Pe de altă partea, Hagel a îndemnat China să colaboreze cu Statele Unite pentru a opri programul nuclear al Coreei de Nord şi testele sale cu rachete.

Aflat la Vilnius, unde are loc sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare NATO, secretarul-general Andres Fogh Rasmussen a declarat că „prezenţa NATO va fi mult mai vizibilă în viitor” în toate ţările membre, ca urmare a crizei din Ucraina. Fogh Rasmussen a vorbit despre „situaţia de securitate modificată” din Europa şi despre planurile NATO în acest context de a se gândi la o nouă strategie „de staţionare a trupelor”.
Nu a fost luată nici o decizie concretă, a mai declarat secretarul-general NATO, la fel cum încă nu s-a decis ce direcţia va lua relaţia cu Rusia. O decizie urmează să fie luată la sfârşitul lunii iunie, la reuniunea miniştrilor de externe din ţările NATO.

Premierul rus Dimitri Medvedev a declarat că Ucraina este liberă să se retragă din CSI, dar că va pierde toate avantajele legate date de schimburile comerciale libere între ţările membre. Vorbind vineri, la reuniunea de la Minsk a şefilor de guverne din CSI, Medvedev a precizat că problema nu a fost dezbătută pentru că cel care conducea delegaţia ucraineană, ambasadorul ucrainean în Belarus, nu avea „împuternicirile necesare”.

De duminică, 1 iunie, în Rusia este interzis fumatul în baruri, restaurante, trenuri şi alte locuri publice. De asemenea, ţigările nu vor mai fi la vedere în magazie şi chioşcuri. În Rusia sunt peste 44 de milioane de fumători care riscă amenzi severe dacă nu vor respecta interdicţia.
Astăzi, ultima zi în care se mai poate fuma legal în barurile şi restaurantele din Rusia, este Ziua Internaţională de Combatere a Fumatului.

În regiunea separatistă Abhazia din Georgia continuă criza politică. Autoproclamatul premier al regiunii a declarat că preşedintele Alexander Ankvab s-a refugiat în baza miliară rusă din de la Gudauta, din motive de securitate. Opoziţia din regiune ocupă de câteva zile clădirile administraţiei şi Parlamentului şi cere demisia conducerii. Ankvab refuză să cedeze puterea, chiar şi după discuţii cu oficialităţile ruse, care s-au aflat în regiunea separatistă pentru a media criza.

Rusia a recunoscut proclamaţiile de independenţă ale regiunilor separatiste din Georgia, Oseţia de Sud şi Abhazia.

Săptămâna viitoare, după Polonia şi Franţa, preşedintele american Barack Obama se va afla la Bruxelles pentru reuniunea grupului principalelor şapte puteri economice din lume. Iniţial această reuniunea urma să includă şi Rusia, cum se întâmplă din 1998, şi trebuia să aibă loc la Soci. Planurile au fost abandonate după anexarea peninsulei Crimeea la Federaţia Rusă.

La Varşovia, preşedintele Barak Obama se va întâlni cu liderii din Bulgaria, Cehia, Croatia, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Ungaria. Casa Albă a precizat să discuţiile se înscriu în efortul mai larg al preşedintelui american de a da un nou suflu Alianţei Nord Atlantice şi de a reafirma sprijinul Statelor Unite pentru toţi aliaţii săi europeni.

De la Varşovia, Obama va pleca în Franţa pentru ceremoniile de comemorare a 70 de ani de la debarcarea aliată, la care va participa şi preşedintele rus Vladimir Putin. Casa Albă a declarat că nu este planificată nici o întrevedere separată Obama-Putin.
Vladimir Putin se întâlneşte separat pe 5 iunie, la Paris, cu preşedintele Franţei, François Hollande. În Franţa a fost invitat şi preşedintele ales al Ucrainei, Petro Poroşenko.

Casa Albă a anunţat că preşedintele american Barack Obama se va întâlni la Varşovia, pe 4 iunie, cu preşedintele ales al Ucrainei, Petro Poroşenko. Întâlnirea este neobişnuită pentru că are loc cu trei zile înainte ca Poroşenko să preia oficial preşedinţia.
Obama va fi la Varşovia pe 3 şi 4 iunie pentru a participa la festivităţile marcând 25 de ani de la negocierile la masa rotundă dintre regimul comunist de atunci din Polonia şi opoziţia condusă de sindicatul „Solidaritatea”. Negocierile, primele de acest fel din istoria blocului comunist, au condus la organizarea primelor alegeri generale semi-libere, încheiate cu victoria „Solidarităţii”.

La Varşovia vor fi prezenţi şi reprezentanţi ai tătarilor din Crimeea, comunitatea care în parte se opune anexării peninsulei la Rusia. Preşedintele Obama, s-a precizat la Casa Alba, este foarte îngrijorat nu numai de criza din Ucraina, dar şi de soarta tătarilor din Crimeea.

Vineri, în ultima zi de şcoală, autorităţile transnistrene au şicanat mai multe şcoli cu predare în limba română, de pe teritoriul pe care-l administrează: două dintre ele au fost somate să nu intoneze imnul de stat şi să nu arboreze tricolorul. Liceul „Alexandru cel Bun” din Tighina/Bender s-a opus şi i s-a tăiat electricitatea.
Vice-ministrul educației de la Chișinău, Liliana Nicolăescu-Onofrei, a fost împiedicat de autoritățile transnistrene să ajungă la o școală cu predarea în limba română de la Râbnița, unde intenționa să participe la ceremonia de închiderea a anului şcolar.

Astăzi, un grup de elevi şi profesori de la şcolile cu predare în română din regiunea transnistreană se întâlneşte cu preşedintele Nicolae Timofti.

Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul educaţiei Maia Sandu a declarat că guvernul de la Chişinău negociază constant cu autorităţile de la Tiraspol, pentru a asigura funcţionarea normală a şcolilor cu predare în română dar „ … o situație o rezolvăm, după care apare alta, cum ar fi acum cerința dânșilor ca să plătească taxele în regiunea transnistreană, autorităților de la Tiraspol ș.a.m.d” – a declarat Maia Sandu.

La Berlin, comisarul european pentru energie Guenther Oettinger a anunţat că Ucraina şi-a plătit o parte din datoria la gaze pe care o avea faţă de Rusia. O nouă rundă de negocieri, pe tema gazelor, mediată de UE va avea loc pe 2 iunie. Rusia ceruse ca până astăzi Ucraina să-i plătească 2 miliarde de dolari în contul datoriei. Ministrul ucrainean al energiei a informat că s-au plătit numai 786 de mii de dolari. Este datoria pentru februarie şi martie. Transferul banilor, a precizat ministrul rus al energiei, nu va putea fi confirmat decât luni, 2 iunie când ar urma să fie reluate şi negocierile.

Secretarul general NATO Andres Fogh Rasmussen a declarat că Rusia şi-a retras cam două treimi din trupele pe care le avea masate la graniţa cu Ucraina. Într-un interviu cu agenţia Reuter, Rasmussen a precizat că sînt primele semne ale unei retrageri reale. Rasmussen se află la Vilnius unde are loc sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare NATO. El a mai anunţat că luni, 2 iunie, va avea loc o nouă reuniune a Consiliului NATO-Rusia.

La începutul lui iunie în Afganistan are loc al doilea turde scrutin în alegerile prezidenţiale. Unul din cei doi candidaţi, fostul ministru de finanţe Ashraf Gahni a declarat astăzi că dacă va deveni preşedinte, va semna acordul cu Statele Unite care reglementează continuare prezenţei unei forţe militare americane în Afganistan după încheierea misiunii internaţionale la sfârşitul acestui an. Contracandidatul său, Abdullah Abdullah anunţare deja că şi el va semna acordul , în cazul unei victorii în alegeri. Miercuri, preşedintele american Barack Obama declara că Statele Unite vor lăsa în Afganistan în jur de 9.800 de miliari, numărul va fi înjumătăţi după un an iar în 2016 , ultimii miliari americani vor părăsi Afganistanul.

Premierul Iurie Leancă participă la reuniunea şefilor de guverne din CSI de la Minsk, și la care au fost semnate circa 20 de acorduri care reglementează schimburi culturale, în domeniul sănătăţii sau al educaţiei. Ucraina are o delegaţie condusă de ambasadorul ucrainean în Belarus. Pe 14 martie, în Parlamentul de la Kiev s-a introdus un proiect de lege privind retragerea ţării din CSI după anexarea peninsulei Crimeea.

„Criza din Ucraina demonstrează foarte clar de ce apărarea este importantă. Şi de ce este important să investim în apărare” a declarat secretarul general NATO Andres Fogh Rasmussen la Vilnius unde are loc sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare NATO. Din 2008, a arătat Rasumussen, Rusia şi-a mărit cu 50 la sută cheltuielile militare, timp în care ţările europene le-au redus cu 1q0 la sută. Nu avem o singură criză în regiune şi un şir de crize, a continuat Rasmussen, de la est spre sud şi mai departe.

Guvernul ucrainean a declarat că va continua ofensiva din estul ţării, după ce încă o echipa de observatori internaţionali a fost reţinută de separatiştii pro-ruşi. Ministrul interimar al apărării Mihailo Koval a precizat că în acest moment, mai multe regiuni au fost „curăţate” de separatişti şi că ofensiva va continua până la restabilirea ordinei.OSCE a anunţat astăzi că încă o echipă de patru observatori internaţionali a fost reţinută de separatişti, la 100 de kilometri nord de Luhansk. O altă echipă de observatori OSCE este reţinută de pe 26 mai.

Polonia îl va propune pe ministrul său e externe Radek Sikorski pentru postul de coordonator al politicii externe a Uniunii Europene, poziţie ocupată acum de Catherine Ashton. Mandatul de cinci ani a lui Ashton expiră în decembrie. Sikorski este unul din arhitecţii Parteneriatului Estic şi a fost foarte activ în eforturile de mediere a crizei din Ucraina. Consiliul European va vota în iulie numirea noilor comisari europeni care trebuie aprobaţi de Parlamentul European în septembrie.

La gimnaziul cu predare în limba română din Corjova, raionul Dubăsari, autorităţile transnistriene au interzis şi în acest an intonarea imnului Repubicii Moldova şi arborarea drapelului, relatează Publika.md. Cu o zi înainte de ceremonia marcând sfîrşitul anului, directorul gimnaziului a fost avertizat verbal de poliţişti să respecte aceste interdicţii, a declarat Constantin Sucitu, citat de aceeaşi sursă. Liceul Alexandru cel Bun cu predare în limba română dinTighina/Bender a rămas vineri fără curent, a informat un corespondent al Europei Libere. Profesorii de la liceu spun că electricitatea ar fi fost întreruptă intenționat de autoritățile separatiste, ca pedeapsă că la festivitatea era pregătită ca în fiecare an ridicarea drapelului moldovean și intonarea Imnului de Stat al Republicii Moldova. Corespondentul Europei Libere spune că festivitatea școlară era păzită de un număr mare de polițiști, dar ceremonia s-a desfășurat după plan.

Vicepremierul Eugen Carpov a participat la încheierea anului şcolar la Liceul Teoretic Doroţcaia şi la Liceul Ştefan cel Mare şi Sfînt din Grigoriopol, care funcţionează tot la Doroţcaia. Carpov a declarant că problema şcolilor cu predarea în limba română din Transnistria dar şi cea a accesului la trerenurile agricole aflate după traseul Tiraspol-Camenca se vor afla pe agenda următoarelor negocieri în formatul „5+2”, care vor avea loc pe 5-6 iunie, la Viena.

Transnistria şi Găgăuzia vor să-şi extindă colaborarea la nivelul legislativelor din cele două regiuni. Mihai Burla, preşedintele Sovietului Suprem şi Dmitri Constatinov, preşedintele Adunării Populare a Găgăuziei au semnat ieri un acord în acest sens la Tiraspol, informează Publika.md. Cei doi au criticat şi apropiata semnarea a Acordului de Asociere şi Liber Schimb cu UE, care, cred ei, vor avea un impact negativ asupra economiilor celor două regiuni.

Partidul Democrat va pleda ca în şcolite din Republica Moldova să se predea, obligatoriu, trei limbi străine: engleza, franceza şi rusa. Într-un interviu televizat, liderul PD Marian Lupu a precizat : „Poziția PD este una clară. Pe lângă limba de stat care este obligatorie, noi suntem împotriva de a se scoate limba rusă din lista limbilor obligatorii în curriculă”.

Google a lansat un serviciu care permite cetățenilor UE să ceară ca datele personale să le fie înlăturate din rezultatele căutării pe internet. Anunțul companiei americane vine după ce Curtea Europeană de Justiție a decis la 13 mai că linkurile spre date „irelevante” sau perimate vor trebui să fie înlăturate la cerere. Google a spus că va lua în considerare fiecare asemenea cerere, punând în balanță atât dreptul la viață privată, cât și dreptul publicului la informații legate de exemplu de „fraude financiare, malpractici profesionale, condamnări penale, comportamentul public al oficialilor” și altele. Nu este limpede dacă asemenea prevedere ar putea fi extinsă și la Statele Unite, unde mulți se tem că ar contrazice Articolul 1 din Constituție, privind libertatea cuvântului. Formularul Google poate fi completat de cetățenii din cele 28 de țări ale UE și Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Poliția spaniolă spune că a arestat șase militanți islamiști suspectați de recrutarea luptătorilor și trimiterea lor în ajutorul „organizațiilor teroriste” din țări ca Mali și Libia. Ministerul de Interne din Spania a spus că suspecții au fost arestați astă-noapte într-un raid al forțelor de securitate. Ministerul a mai spus că printre cei arestați s-a numărat un militant spaniol care se întorsese în țară din tabere de instruire conduse de Al Qaeda în Mali. Guvernul spaniol și-a exprimat îngrijorarea că luptătorii islamiști ar putea reveni din Siria și din alte zone de conflict, creând probleme de securitate în țară. Poliția spaniolă a spus că a arestat 470 de suspecți de militantism islamic după atacurile teroriste din 2004 de la Madrid, soldate cu 191 de morți.