Parlamentul ucrainean a organizat o sesiune excepţională la care a fost discutată criza din estul ţării. Ministrul de interne Arseni Avakov a informat că 30 de militanţi pro-ruşi au fost ucişi în ciocnirile cu trupele guvernamentale la Slaviansk. Patru militari ucraineni au fost, de asemenea, ucişi ieri, în apropiere de Slaviansk. Iar grupările separatiste au doborât un elicopter. Forţele ucrainene au lansat o ofensivă în estul ţării, în tentativa de a recâştiga controlul asupra clădirilor guvernamentale şi a posturilor de poliţie, ocupate de separatişti în multe localităţi din regiune.
Guvernul de la Kiev acuză Moscova că ar fi în spatele acestei crize, în timp de Moscova acuză guvernul ucrainean că „se bate cu propriul popor”.

În regiunea Luhansk din estul Ucrainei s-a creat o aşa-numită Comisie Electorală Centrală, care se va ocupa de organizarea referendumului din 11 mai privind statutul regiunii în cadrul Ucrainei. Vasili Nikitin, preşedintele acestei comisii creată de separatiştii pro-ruşi din regiune, a declarat că centrele de votare vor fi deschise între 6 dimineaţa şi 8 seara, ora locală, iar primele rezultate vor fi anunţate o zi mai târziu. Rezultatele finale ar putea fi prezentate în decurs de trei zile.
Se pare că separatiştii din Luhansk vor să invite cât mai mulţi observatori străini, care să confirme corectitudinea votului. Iar securitatea centrelor de votare, a mai declarat Vasile Nikitin, ar urma să fie asigurată în primul rând de unităţile de voluntari.

Ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Farit Muhametşin, a declarat reprezentanţilor Ministerului de Externe de la Chişinău că vizita vicepremierului rus Dmitri Rogozin pe 9 mai la Tiraspol nu este una oficială. Diplomatul a mai afirmat că programul nu a fost definitivat, dar că priorităţile lui Rogozin vor fi să participe la Ziua Victoriei şi să inspecteze câteva proiecte sociale, finanţate de Rusia. Pentru moment, nu se prevede ca Rogozin să se întâlnească şi cu membri guvernului de la Chişinău.
Potrivit Publika.md, viceministrul de externe Valeriu Chiveri i-a cerut ambasadorului rus să organizeze vizita cu atenţie, ţinând cont de situaţia complicată din regiune şi să respecte uzanţele diplomatice. Se pare că, până acum, Chişinăul nu a primit nici o înştiinţare oficială de la Moscova privind vizita lui Rogozin la Tiraspol, pe 9 mai.

Ministrul german al economiei şi energiei, liderul social democraţilor, Sigmar Gabriel a declarat că nu vede cum poate fi redusă, în viitorul apropiat, dependenţa Uniunii Europene de gazele ruseşti. Vorbind după o reuniune a miniştrilor energiei din ţărilor G7, Gabriel a mai declarat că soluţia nu este importul de gaze de şist din America, pentru că acest importa ar putea începe numai în câţiva ani, iar cea mai mare parte a gazelor americane vor fi oricum destinate pieţelor asiatice, unde se încasează preţurile cele mai mari.

România va avea o creştere economica de 2,5% in anul 2014 si 2,6% in 2015, potrivit prognozei de primăvară a Comisiei Europene, care revizuieşte astfel în sus performanţa economiei române. În schimb, piaţa muncii se reface greu, acciza la carburant va avea efect inflaţionist, iar anul electoral 2014 aduce cu sine riscul unor cheltuieli prea mari, se mai arată în previziunile Comisiei Europene.

Rusia nu are nimic împotriva unei noi runde de negocieri, ca a fost aceea de la Geneva, vizând reducerea tensiunilor din Ucraina, dar fără participarea separatiştilor din estul Ucrainei, efortul vă fi inutil. Vorbind după reuniunea miniştrilor de externe din ţările Consiliului Europei, ministrul de externe rus Sergei Lavrov a subliniat că în ultimă instanţă, susţinătorii şi oponenţii guvernului de la Kiev sunt singurii care pot găsi o soluţie viabilă pentru că ei trebuie să convieţuiască în aceeaşi ţară. Sergei Lavrov a cerut guvernului de la Kiev, de asemenea, să retragă trupele pe care le-a trimis în estul Ucrainei, împotriva grupărilor separatiste. „Ar fi neobiţnuit” a continuat Lavrov, ca alegerile să se desfăşoare în prezenţa armatei.
Pe 11 martie ar urma să aibă loc un referendum în estul Ucrainei privind statutul regiunii, iar pe 25 mai sunt programate alegeri prezidenţiale anticipate.

Premierul României, Victor Ponta, anunţase luni că va cere discutarea crizei din Ucraina şi modul cum este afectată Republica Moldova într-o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Idea a fost respinsă astăzi de preşedintele Train Băsescu, care conduce CSAT-ul. El a argumentat că „acest semnal nu trebuie dat”, pentru că România nu este în pericol de a fi atacată. Băsescu a argumentat spunînd și că nici alte state din regiune nu şi-au convocat structurile de securitate.

Organizația umanitară internațională „Salvați copiii” („Save the Children”) a numit Finlanda țara unde cel mai bine să fii mamă. Agenția cu sediul la Londra și-a dat publicității astăzi clasamentul pe 2014 cu 178 de țări din lume. Pe locurile al doilea și al treilea s-au clasat Norvegia și Suedia, urmate de Islanda, Olanda, Danemarca, Spania, Germania, Australia și Belgia. Republica Moldova se află în acest clasament pe locul 92, după Belarus, Rusia sau Ucraina, dar înaintea Armeniei, Georgiei sau Azerbaidjanului. Pe ultimul loc în lume se află țara africană Somalia. Raportul estimează la 800 de mame și 18.000 de bebeluși numărul celor care mor anual din cauza unor boli tratabile. Criteriile cu care clasifică raportul țările lumii sunt sănătatea maternă, mortalitatea infantilă, educația, venitul și statutul politic al femeilor.

Spicherul Parlamentului Turciei, Cemil Cicek, va vizita în perioada 8-9 mai Republica Moldova în fruntea unei delegații de deputați de la Ankara. Potrivit site-urilor de știri de la Chișinău, oficialul turc va merge și în Autonomia găgăuză, unde va discuta cu liderii locali și va ține o prelegere la Universitatea de Stat din Comrat. În timpul unei vizite recente în Turcia, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a cerut sprijinul autorităților de la Ankara pentru a-i convinge pe găgăuzi, care vorbesc o limbă turcică, de avantajele cursului pro-european al politicii externe moldovene. Găgăuzii au decis la un referendum nerecunoscut de Chișinău, anul acesta, că ar prefera integrarea în structurile economice dominate de Rusia.

Ministrul britanic de externe William Hague a spus că Rusia încearcă să obstrucționeze alegerile prezidențiale ucrainene programate pentru 25 mai. Vorbind la sosirea la Viena, unde va participa la o reuniune a Consiliului Europei pe tema Ucrainei, Hague a spus că ucrainenii au dreptul „la propriul președinte și la alegeri libere și democratice”. La reuniunea de la Viena ar urma să participe și ministrul rus de externe Serghei Lavrov și ministrul de externe interimar al Ucrainei, Andrei Deșcița. Guvernul austriac a spus că ambii vor participa la o „cină de lucru” cu alți miniștrii de externe. Moscova a refuzat până acum să recunoască noul guvern de la Kiev. Ultima întâlnire dintre cei doi miniștri a avut loc la Geneva, la 17 aprilie, când s-a încheiat un acord pentru detensionarea situației din Ucraina. De atunci acordul a fost încălcat repetat. La reuniunea de astăzi de la Viena ar urma să participe cam 30 de miniștri de externe din cele 47 de țări ale Consiliului Europei.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care onorează peste 300 de jurnaliști pentru „relatarea obiectivă” despre anexarea Crimeii de către Rusia. Ziarul rusesc „Vedomosti” a citat la 5 mai o sursă nenumită de la Kremlin care spunea că decretul a fost semnat de Putin la 22 aprilie și că el era „de uz intern”. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a confirmat decizia șefului lui pentru ziarul de limbă engleză „Moscow Times”. Presa rusă de stat a justificat anexarea Crimeii, prezentându-i pe liderii pro-occidentali ai Ucrainei drept radicali și fasciști. Dar mijloacele ruse de informare în masă resping că ar face propagandă și acuză ele presa occidentală că denaturează adevărul.

Kremlinul spune că președintele Vladimir Putin nu exclude participarea la comemorarea celei de-a 70-a aniversări a debarcării din Normandia luna viitoare în Franța. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a spus la 6 mai că „asemenea călătorie se discută”. Peskov a spus ziarului rus „Izvestia” că s-a primit deja o invitație din partea Franței. La ceremonie ar urma să participe printre alții președintele Statelor Unite, Barack Obama și regina Elisabeta a Marii Britanii. Ei își vor aminti începutul debarcării urmate de ofensiva terestră a aliaților împotriva Germaniei naziste. Comemorarea de anul acesta vine pe fondul crizei din Ucraina. Agențiile de presă spun că președintele francez François Hollande și-a apărat decizia de a-l invita pe Vladimir Putin spunând că Rusia s-a aflat în război de partea Franței.

Parlamentul Ucrainei ține o ședință de urgență pentru a discuta agravarea crizei din estul țării. Ministrul de interne Arsen Avakov a spus că 30 de militanți pro-ruși au fost uciși într-o operațiune efectuată de forțele de ordine împotriva rebelilor în orașul Slaviansk. Avakov a spus că în bătăliile din jurul orașului au murit luni patru militari ucraineni și că un elicopter a fost doborât de luptătorii pro-ruși. Armata Ucrainei face eforturi pentru a redobândi controlul asupra zonei estice a țării, unde forțele pro-ruse au ocupat clădiri administrative și posturi de poliție în peste zece orașe.

Republica Moldova și-a plasat forțele militare în stare de alertă, invocând înrăutățirea situației de securitate în Ucraina vecină. Președintele Nicolae Timofti, premierul Iurie Leancă și spicherul Parlamentului, Igor Corman, au spus într-o declarație comună că forțelor moldovene de securitate li s-a ordonat „să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea ordinii publice la frontierele de stat”. În declarație se reafirmă sprijinul Moldovei pentru integritatea teritorială a Ucrainei. În ultima vreme oficiali moldoveni și occidentali și-au exprimat temerea că Transnistria ar putea deveni următoarea țintă a acțiunilor militare rusești de felul celor începute în Ucraina.

Partidul Liberal-Reformator spune că băncile și mai multe instanțe judecătorești moldovene ar fi implicate în spălarea a peste 18 miliarde de dolari proveniți din Federația Rusă. Într-un comunicat de presă, liberalii reformatori spun că tranzacțiile ilegale s-ar fi făcut cu aprobarea tacită a instituțiilor de control ale statului, inclusiv a Băncii Naționale, care a acceptat vânzarea către o bancă rusă a unui important pachet de acțiuni de la Banca de Economii. „Prin această acțiune BNM a pus la dispoziția Moscovei și oligarhilor afiliați securitatea financiară a Republicii Moldova”, se spune în comunicatul citat de IPN. Liberalii reformatori au cerut și demiterea guvernatorului Băncii Naționale, din cauza deprecierii leului moldovenesc față de alte valute.

Rusia a cerut guvernului ucrainean să oprească operațiunile militare împotriva separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei și să înceapă un dialog pentru rezolvarea crizei. Într-un comunicat al Ministerului rus de Externe se spune că în orașele unde forțele ucrainene luptă cu rebelii pro-ruși se conturează o criză umanitară. Comunicatul externelor de la Moscova cere Kievului „să oprească vărsările de sânge, să-și retragă forțele și să se așeze la masa tratativelor pentru a începe un dialog normal despre căile de rezolvare a crizei politice”. Declarația a venit în timp ce Kievul a trimis forțe speciale de elită înspre Odesa pentru a pune capăt confruntărilor dintre trupele guvernamentale și forțele separatiste pro-ruse, soldate cu morți de ambele părți.

Marea Britanie consideră că Republica Moldova ar trebui să-și continue negocierile pentru apropierea de UE, fără ca acest proces să fie perceput ca o amenințare pentru Rusia. Vorbind ieri la Chișinău, ministrul britanic de externe William Hague a spus că țara sa „se opune ferm oricăror presiuni externe sau încălcări ale suveranității și integrității teritoriale. El a mai spus că Rusia nu ar trebui să se simtă amenințată de Acordul de Asociere pe care Moldova urmează să-l semneze cu UE și a lăudat guvernul de la Chișinău pentru răspunsul „moderat” la cererile secesioniste ale regimului transnistrean. Șeful diplomației britanice a mai sugerat că Londra ar putea facilita vizele pentru moldoveni, fără să le elimine cu totul. Marea Britanie nu face parte din spațiul Schengen, în care moldovenii pot călători de o săptămână fără viză.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov și ministrul de externe interimar al Ucrainei, Andrei Deșcița, sunt la Viena în vederea întrunirii unei comisii a Consiliului Europei care urmează să fie dominată de criza din Ucraina. Guvernul austriac a spus că ambii vor participa la o „cină de lucru” cu alți miniștrii de externe. Moscova a refuzat până acum să recunoască noul guvern de la Kiev. Ultima întâlnire dintre cei doi miniștri a avut loc la Geneva, la 17 aprilie, când s-a încheiat un acord pentru detensionarea situației din Ucraina. De atunci acordul a fost încălcat repetat. La reuniunea de astăzi de la Viena ar urma să participe cam 30 de miniștri de externe din cele 47 de țări ale Consiliului Europei.

Statele Unite au aprobat deschiderea la Washington a unei misiuni diplomatice a opoziției siriene. Luni, Departamentul de Stat de la Washington a anunțat ridicarea statutului Consiliului Opoziției Siriene, care fusese reprezentat până acum în capitala federală americană printr-un ofițer de legătură informală încă de la recunoașterea de către Statele Unite a grupării opoziției drept reprezentantă legitimă a poporului sirian. Anunțul american vine pe fondul primei vizite oficiale în Statele Unite a șefului Consiliului Opoziției Siriene, Ahmad Jarba. El a spus că ridicarea statutului reprezentanței la Washington a Consiliului său este o lovitură diplomatică dată regimului de la Damasc al președintelui sirian Bashar al-Assad.

Rusia a cerut guvernului ucrainean să oprească operațiunile militare împotriva separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei și să înceapă un dialog pentru rezolvarea crizei. Într-un comunicat al Ministerului rus de Externe se spune că în orașele unde forțele ucrainene luptă cu rebelii pro-ruși se conturează o criză umanitară. Comunicatul externelor de la Moscova cere Kievului „să oprească vărsările de sânge, să-și retragă forțele și să se așeze la masa tratativelor pentru a începe un dialog normal despre căile de rezolvare a crizei politice”. Declarația diplomației ruse vine în timp ce lupte grele se înregistrează în jurul orașului Slaviansk din estul Ucrainei, soldate cu morți și răniți în ambele tabere. Ministrul ucrainean de interne Arsen Avakov a spus că rebelii pro-ruși dețin armament greu și folosesc civili drept scuturi umane

Preşedintele României Traian Băsescu a declarat că trebuie găsită o soluție pentru a ajuta financiar profesorii din instituțiile cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană. Într-un interviu pentru televiziunea B1 d ela București, Băsescu a mai afimrat că profesorii de limba rusă din regiunea transnistreană primesc un supliment la salariu din partea Rusiei. Reamintim că vineri, Asociația Promo-LEx și portarul Moldova. org au lansat campania „Salvați școlile din Transnistria. Scopul acestei campanii este solidarizarea cu elevii, părinții acestora și profesorii care învață și activează în instituțiile de învățământ cu predare în grafia latină aflate în zona de securitate, dar și informarea publicului larg despre problemele cu care se confruntă aceștia.

Patru militari ucraineni au fost uciși și alți 30 răniți în luptele care se dau în suburbiile orașului Slaviansk din estul Ucrainei între forțele guvernamentale și rebelii pro-ruși. Ministerul ucrainean de interne a anunțat că cei aproximativ 800 rebeli care controlează orașul au în dotare armament greu și folosesc civili drept scuturi umane. Separatiștii pro-ruși s-au retras spre centrul orașului, după ce armata ucraineană a preluat controlul asupra turnului de televiziune din cartierul Andreievka. Slaviansk este unul din orașele din etsul Ucrainei controlate de rebelii pro-ruși. Guvernul de la Kiev a anunțat că va continua operațiunea „antiteroristă”. Președintele ucrainean în exercițiu Oleksandr Turcinov a spus că Rusia este în război cu țara sa. Moscova respinge acuzațiile guvenrului ucrainean că ar provoca violențele din sudul și estul Ucrainei. Ministerul rus de externe a avertizat că dacă tulburările din Ucraina nu vor fi oprite, pacea în toată Europa va fi amenințată.

Serviciul ucrainean de securitate SBU a anunțat pe pagina sa de internet că nouă persoane au fost reținute în regiunea Cernăuți după ce asupra lor s-a găsit un container artizanal cu 1 kilogram și jumătate de substanțe radioactive. Cei nou (opt cetățeni ucraineni și unul rus) veneau cu mașini cu numere de înamtriculare străine din regiunea tranistreană. SBU nu exclude versiunea că substanțele radioactive ar fi putut fi folosite la construirea unei așa-numite bombe murdare care să fie detonată în timpul tulburărilor din sudestul Ucrainei.

Experți în energia nucleară din Iran și șase puteri mondiale au început o nouă rundă de negocieri la New York legate de programul nuclear iranian. Părțile încearcă să ajungă la un acord de durată pînă la 20 iulie, care e data limită. Duminică, Teheranul a anunțat că va permite săptămâna aceasta mai multor inspectori internaționali să viziteze cîteva instalații nucleare și o mină de uraniu din Iran.

Două persoane au fost ucise în nord-vestul Pakistanului după ce trei camioane de transport cu provizii pentru trupele NATO din Afganistan au fost atacate. Nimeni nu și-a asumat deocamdată responsabilitatea pentru atac, dar în trecut Talibanii pakistanezi au recunosut că au pus la cale atacuri similare. Pakistanul este principala cale de accest către misiunea NATO din Afganistan care urmează să-și retragă trupele din această țară pînă la sfîrșitul anului.