Guvernul a aprobat remanieri în conducerea forțelor de securitate, pe fundalul confruntărilor sângeroase din Ucraina și întăririi controalelor la granițele moldovene.

Guvernul a propus șefului statului să-l confirme în calitate de comandant al Trupelor de Carabinieri pe colonelului de justiție, Veaceslav Ceban, care este și viceministru de interne.

A fost nominalizat și un nou viceministru al apărării, Aurel Fondos. Fost comandant al contingentului militar de pacificatori moldoveni, Fondos a făcut studii militare în Statele Unite și a activat în trecut în Comisia Unificată de Control care supraveghează securitatea pe Nistru.

Președintele Georgiei, Giorgi Margvelașvili a promulgat o lege împotriva discriminării, care a fost convenită cu Uniunea Europeană în vedere liberalizării regimului de vize.

Legea a intrat în vigoare imediat, fiind publicată astăzi în monitorul oficial online, în ciuda opoziției din partea bisericii ortodoxe georgiene care critică includerea minorităților sexuale printre categoriile apărate împotriva discriminării.

Patriarhul Ilia II a spus cu o zi mai devreme că adoptarea legii ar fi un păcat. O lege asemănătoare a întâmpinat rezistență din partea bisericii și în Republica Moldova. Dar adoptarea ei cu doi ani în urmă a permis ridicarea vizelor europene pentru cetățenii moldoveni de la 28 aprilie curent.

Președintele rus, Vladimir Putin a făcut apel la separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei să-și amâne planurile de organizare a referendumului de autodeterminare de pe 11 mai, pentru a crea condiții de dialog cu Kievul și oprire a vărsărilor de sânge.

Putin a făcut declarația după convorbiri purtate la Moscova cu președintele elvețian Didier Burkhalter a cărui țară se află la președinția OSCE.

Liderul rus a cerut însă și liderilor interimari de la Kiev acuzați că ar fi preluat puterea în februarie prin „lovitură de stat” să oprească operațiunea de securitate antiseparatistă din sud-estul Ucrainei.

Pe de altă parte, Kievul îl acuză pe Vladimir Putin de destabilizarea situației din regiunile sud-estice ale Ucrainei, după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în luna martie.

Uniunea Naţională a Veteranilor care întrunește participanți la războiul de pe Nistru spune că a condamnat într-o declarație aprobată astăzi vizita plănuită la Tiraspol pe 9 mai de vicepremierul rus, Dmitri Rogozin.

Președintele Uniunii, Eduard Maican a declarat postului Publika TV că vizita ar fi o nouă dovadă de a amestec a Rusiei în treburile interne ale Republicii Moldova şi de sfidare a integrității ei teritoriale.

Ambasadorul rus la Chișinău, Farit Muhametşîn a fost convocat marți la ministerului moldovean de externe pentru a explica vizita anunțată pe Twitter de către controversatul demnitar rus, care se află pe lista occidentală a sancționaților pentru anexarea Crimeii. Ambasadorul a spus că Rogozin ar vrea să se întâlnească pe 9 mai în regiunea transnistreană cu veteranii celui de-al doilea război mondial și să inspecteze obiective sociale construite pe bani ruși, așa cum a făcut și anul trecut.

Președintele Elveției, Didier Burkhalter, i-a vorbit omologului său rus, Vladimir Putin despre nevoia să înceapă dialogul cu Ucraina în vederea opririi vărsărilor de sânge. Liderul elvețian, a cărui țară deține președinția rotativă a OSCE, a făcut declarația alături de Putin la o scurtă întâlnire cu presa la Moscova, înainte să înceapă convorbiri confidențiale.
Liderul rus a spus că este gata să ia în discuție căile de depășire a crizei ucrainene, că este la curent că președinția elvețiană a OSCE are propriile propuneri, dar că și poziției Rusiei este cunoscută.
Marți, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Moscova nu are nimic împotriva unor noi convorbiri cu liderii de la Kiev, dar că dorește și participarea separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei, fără de care discuțiile ar fi inutile.

Ministrul de externe britanic, William Hague a declarat la Kiev că împiedicarea de către Rusia a alegerilor prezidențiale ucrainene de la 25 mai va da „o lovitură democrației”. Vorbind după convorbiri cu liderii ucraineni, Hague a acuzat Rusia că „nu a făcut un singur pas” pentru aplicarea înțelegerilor de la Geneva despre aplanarea tensiunilor din Ucraina.
La Kiev se află pentru convorbiri cu autoritățile ucrainene interimare și subsecretarul general al ONU pentru afaceri politice, Jeffrey Feltman.
Între timp, insurgenții pro-ruși continuă ocuparea a numeroase clădiri oficiale în estul Ucrainei, pregătind un referendum pentru proclamarea republicii populare Donețk, după modelul urmat în anexarea Crimeii de către Rusia în luna martie.

Premierul Iurie Leancă a avertizat că cei care „organizează diverse manifestaţii” pe 9 mai trebuie să „îşi asume responsabilitatea”, dacă vor exista „provocări” şi „se vor crea anumite tensiuni”. Vorbind astăzi, în deschiderea ședinței guvernului, primul ministru a mai spus că instituțiile statului „sunt gata să asigure liniştea în ţară".
Guvernul anunțase luni că Iurie Leancă, președintele Nicolae Timofti, spicherul Igor Corman și alți demnitari vor marca vineri „Ziua Victoriei asupra fascismului” prin depuneri de flori la complexul Eternitate din Chișinău și că mitinguri de comemorare a victimelor vor fi organizate în toate localitățile. Dar, în afară de manifestările oficiale, incluzând o paradă a fanfarelor de Ziua Europei organizată de primăria Chișinăului în centrul capitalei, au fost anunțate mai multe manifestări ale partidelor politice și unor organizații pro-ruse.

„Calea Ferată a Moldovei” spune că a reluat vânzarea biletelor de tren spre Federaţia Rusă pentru perioada de după 27 mai, care fusese sistată din cauza crizei ucrainene. Potrivit Moldpres, întreprinderea de cale ferată ucraineană „Ukrzalizniţa” a informat întreprinderea omoloagă moldoveană că vânzarea biletelor poate fi reluată pentru că a fost reconfirmate toate cursele care tranzitează Ucraina.
Cursele de tren Chişinău-Moscova şi Chişinău-Sankt Petersburg nu au fost întrerupte niciodată, dar vânzarea biletelor pentru date ulterioare celei de 27 mai fusese suspendată din cauza tulburărilor din estul Ucrainei.

Ucraina a primit prima tranșă de 3,2 miliarde de dolari dintr-un credit de 17 de miliarde de dolari de la FMI. Un purtător de cuvânt al Băncii Naționale a Ucrainei a spus că plata s-a făcut la 6 mai. El a mai spus că peste un miliard s-a depus în rezerva valutară a țării, iar restul a fost vărsat în bugetul de stat. Board-ul de guvernatori FMI a aprobat creditul la 30 aprilie. Trezoreria Ucrainei era practic goală în momentul alungării de la putere a președintelui Viktor Ianukovici în luna februarie. Președintele Băncii Naționale a Ucrainei, Stepan Kubiv, a spus la 5 mai că primirea primei tranșe a creditului de la FMI va fi „un semnal pozitiv pentru investitorii străini și oamenii de afaceri locali”.

Noul guvernator al regiunii ucrainene Odesa a minimalizat informațiile că forțe anti-ucrainene s-ar apropia de orașul-port dinspre regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova. Vorbind miercuri 6 mai la o conferință de presă, guvernatorul Ihor Paliția a spus că în regiunea transnistreană „totul este calm” și că nu existat nici o mișcare de forțe de acolo înspre Odesa. Potrivit declarației consemnate de Reuter, Paliția a mai sugerat însă că nu exclude cu totul vreo infiltrare dinspre regiunea transnistreană și că este posibil ca ea să nu fi fost detectată de autoritățile moldovene și ucrainene din cauza proastei lor înzestrări tehnice, dar a insistat că deocamdată nu are cunoștință de asemenea acțiuni.

Premierul kirghiz Joomart Otorbaev a spus că guvernul său va căuta să amâne aderarea țării la Uniunea Vamală dominată de Rusia. Vorbind astăzi cu jurnaliștii la Bișkek, Otorbaev a spus că o delegație kirghiză condusă de ministrul economiei, Danil Ibraev, se află la Moscova unde discută amânarea primirii Kirghistanului cu un an. Otorbaev a mai spus că încă nu este gata așa-numita „foaie de parcurs” pentru aderarea Kirghistanului la Uniunea Vamală. Deocamdată din organizația dominată de Moscova fac parte Rusia, Belarus și Kazahstan.

Se relatează că Ziua Europei va fi marcată la Chișinău printr-un concert la care vor participa artiști de pe ambele maluri ale Nistrului. Potrivit IPN concertul din seara zilei de 8 mai se va ține la Filarmonica Națională „Sergiu Lunchevici” din capitală, cu începere de la ora 18. Vor evolua soprana Tatiana Costiuc, flautistul Sergiu Morărescu din Tiraspol, tenorul Valerii Sonin din Râbniţa, naistul Bogdan Ţurcanu, violonistele Alexandrina Croitor şi Maria Postolachi. Alături de aceştia pe scenă vor evolua orchestra rezidentă a Filarmonicii Naţionale, dirijată de către saxofonistul Igor Znatokov din Ucraina.

Spectatorii vor mai avea ocazia să vadă dansatorii de la ansamblurile de dans „Fericire” din Chişinău şi „Alyans” din Bender. Pe scenă va mai urca muzicologul Irina Martâniuc, directorul proiectului.

Spectacolul muzical dedicat Zilei Europei face parte din seria de 10 concerte organizate, pe parcursul unui an pe ambele maluri ale Nistrului, de Centrul de Colaborare şi Parteneriat din Chişinău şi Palatul Republicii din Tiraspol, cu asistenţa Programului UE-PNUD „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”.

Presa ucraineană relatează că forțele ucrainene au recucerit primăria din portul estic Mariupol după lupte grele cu rebelii pro-ruși în cursul nopții. Televiziunea ucraineană Canal 5 a spus că Garda Națională a pus stăpânire pe clădire, scoțându-i pe rebeli în stradă, unde au blocat principalul bulevard. Agenția de presă rusă Interfax a citat o sursă pro-rusă din Mariupol, care a confirmat că acum orașul se află în mâinile forțelor ucrainene. Separatiștii au mai declarat aceleiași agenții că forțele de securitate ucrainene au reținut 11 oameni care făceau campanie pentru referendumul pentru independența regiunii programat pentru 10 mai. Secretarul de stat american John Kerry a spus că referendumul nu va fi recunoscut de nici o țară civilizată, fiind o încercare de a „diviza și mai mult Ucraina”.

Președintele Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu, începe o vizită de două zile la Chișinău. Fostul premier liberal român are programate întrevederi cu președintele Nicolae Timofti, cu premierul Iurie Leancă, spicherul Igor Corman, precum și cu deputații din Comisia de Politică Externă și Integrare europeană. Joi, Tăriceanu va ține o prelegere la Academia de Științe a Moldovei despre avantajele integrării europene a Republicii Moldova.

Vicepremierul cu reintegrarea Eugen Carpov s-a întâlnit la Washington cu un înalt oficial de securitate american, la o zi după ce Chișinăul anunțase măsuri de securitate sporite din cauza agravării crizei din Ucraina. Un purtător de cuvânt de la Casa Albă a spus Europei Libere că Eugen Carpov s-a întâlnit cu consilierul pe probleme de securitate Tara Leweling. Detaliile discuțiilor nu au fost date publicității. Dar după întrevedere Carpov a spus că Moldova este îngrijorată de evenimentele din estul Ucrainei și despre cum le prezintă lumii televiziunile ruse controlate de stat. Carpov a caracterizat anexarea de către Rusia a Crimeii drept o provocare la adresa legilor internaționale și a securității europene.

Serviciul ucrainean de frontieră a dezmințit știrea din presă că în ultima vreme în Ucraina s-ar fi infiltrat sute de sabotori din Transnistria. „Nici una din instituțiile de ordine din Ucraina nu poate confirma știrea… că în ultimele trei zile din Transnistria ar fi intrat în Ucraina 250 de sabotori”, a spus marți poliția de frontieră ucraineană, citată de agenția Interfax. Polițiștii ucraineni au negat de asemenea că ar fi refuzat intrarea în țara lor din Moldova unui număr neobișnuit de mare de cetățeni ruși, spunând că în realitate ar fi fost doar 400 și că acel segment de graniță este de altfel păzit de o misiune specială a Uniunii Europene.

Uniunea Europeană a deblocat marți ajutoare de 60 de milioane de euro pentru partenerii săi estici Moldova și Georgia, informează AFP. Comisia Europeană a spus că fondurile de 30 de milioane de euro alocate Moldovei urmează să ajute instituțiile de stat și agenții economice privați să culeagă roadele acordului de liber schimb cu UE, în vreme ce suma egală dată Georgiei o va ajuta să modernizeze unele instituții publice și să protejeze minoritățile. AFP amintește că atât Moldova cât și Georgia speră să semneze în viitorul apropiat acorduri de asociere la Uniunea Europeană, de felul celui pe care fostul președinte al Ucrainei, Victor Ianukovici, l-a refuzat în ultimul moment, declanșând actuala criză ucraineană.

Washingtonul a denunțat planurile grupărilor separatiste din estul Ucrainei de a ține referendum pe tema auto-determinării. Vorbind aseară la Washington după discuții cu șefa politicii externe europene Catherine Ashton, secretarul de stat John Kerry a spus că Statele Unite resping categoric orice plan de divizare a Ucrainei și că plănuitul referendum est-ucrainean al forțelor pro-ruse nu face decât să repete povestea din Crimeea, care a fost anexată anul acesta de Rusia. Kerry a mai spus că „nici o națiune civilizată nu va recunoaște rezultatul unor asemenea referendumuri”.
În regiunea Luhansk din estul Ucrainei s-a creat ieri o aşa-numită Comisie Electorală Centrală, care se va ocupa de organizarea referendumului din 11 mai privind statutul regiunii în cadrul Ucrainei.

Comandantul militar al trupelor NATO a spus că Alianța trebuie să discute posibila staționare permanentă de soldați în unele părți ale Europei de est din cauza tensiunilor dintre Rusia și Ucraina. Generalul de aviație american Philip Breedlove a spus marți că problema va fi discutată de comandanții NATO cu miniștrii apărării și cu miniștrii de externe ai țărilor membre înaintea summitului din Țara Galilor din luna septembrie. Acordurile NATO de a trimite trupe prin rotație în țări ca Letonia, Lituania, Estonia, România sau Polonia expiră la sfârșitul anului curent. Alianța a desfășurat deja forțe suplimentare în țările baltice și în Polonia ca răspuns la anexarea de către ruși a peninsulei Crimeea și a desfășurării de trupe ruse la granița cu Ucraina.

Parlamentul din Kosovo se va dizolva astăzi, la o zi după ce principalele partide politice au căzut de acord să țină alegeri parlamentare anticipate la 8 iunie. Decizia dizolvării Parlamentului a venit după ce parlamentari din minoritatea sârbilor kosovari au blocat votul asupra creării armatei kosovare absentând de la dezbatere. Partenerii occidentali ai Priștinei, care au recunoscut declarația unilaterală de independență din Kosovo în 2008, au rezerve față de crearea rapidă a forțelor armate ale noului stat, de teamă ca noua armată va trimite un mesaj de intimidare minorității sârbe. În mod normal alegerile care vor avea acum loc înainte de vreme la 8 iunie urmau să se țină abia în noiembrie.

Parlamentul ucrainean a organizat o sesiune excepţională la care a fost discutată criza din estul ţării. Ministrul de interne Arseni Avakov a informat că 30 de militanţi pro-ruşi au fost ucişi în ciocnirile cu trupele guvernamentale la Slaviansk. Patru militari ucraineni au fost, de asemenea, ucişi ieri, în apropiere de Slaviansk. Iar grupările separatiste au doborât un elicopter. Forţele ucrainene au lansat o ofensivă în estul ţării, în tentativa de a recâştiga controlul asupra clădirilor guvernamentale şi a posturilor de poliţie, ocupate de separatişti în multe localităţi din regiune.
Guvernul de la Kiev acuză Moscova că ar fi în spatele acestei crize, în timp de Moscova acuză guvernul ucrainean că „se bate cu propriul popor”.

În regiunea Luhansk din estul Ucrainei s-a creat o aşa-numită Comisie Electorală Centrală, care se va ocupa de organizarea referendumului din 11 mai privind statutul regiunii în cadrul Ucrainei. Vasili Nikitin, preşedintele acestei comisii creată de separatiştii pro-ruşi din regiune, a declarat că centrele de votare vor fi deschise între 6 dimineaţa şi 8 seara, ora locală, iar primele rezultate vor fi anunţate o zi mai târziu. Rezultatele finale ar putea fi prezentate în decurs de trei zile.
Se pare că separatiştii din Luhansk vor să invite cât mai mulţi observatori străini, care să confirme corectitudinea votului. Iar securitatea centrelor de votare, a mai declarat Vasile Nikitin, ar urma să fie asigurată în primul rând de unităţile de voluntari.

Ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Farit Muhametşin, a declarat reprezentanţilor Ministerului de Externe de la Chişinău că vizita vicepremierului rus Dmitri Rogozin pe 9 mai la Tiraspol nu este una oficială. Diplomatul a mai afirmat că programul nu a fost definitivat, dar că priorităţile lui Rogozin vor fi să participe la Ziua Victoriei şi să inspecteze câteva proiecte sociale, finanţate de Rusia. Pentru moment, nu se prevede ca Rogozin să se întâlnească şi cu membri guvernului de la Chişinău.
Potrivit Publika.md, viceministrul de externe Valeriu Chiveri i-a cerut ambasadorului rus să organizeze vizita cu atenţie, ţinând cont de situaţia complicată din regiune şi să respecte uzanţele diplomatice. Se pare că, până acum, Chişinăul nu a primit nici o înştiinţare oficială de la Moscova privind vizita lui Rogozin la Tiraspol, pe 9 mai.

Ministrul german al economiei şi energiei, liderul social democraţilor, Sigmar Gabriel a declarat că nu vede cum poate fi redusă, în viitorul apropiat, dependenţa Uniunii Europene de gazele ruseşti. Vorbind după o reuniune a miniştrilor energiei din ţărilor G7, Gabriel a mai declarat că soluţia nu este importul de gaze de şist din America, pentru că acest importa ar putea începe numai în câţiva ani, iar cea mai mare parte a gazelor americane vor fi oricum destinate pieţelor asiatice, unde se încasează preţurile cele mai mari.

România va avea o creştere economica de 2,5% in anul 2014 si 2,6% in 2015, potrivit prognozei de primăvară a Comisiei Europene, care revizuieşte astfel în sus performanţa economiei române. În schimb, piaţa muncii se reface greu, acciza la carburant va avea efect inflaţionist, iar anul electoral 2014 aduce cu sine riscul unor cheltuieli prea mari, se mai arată în previziunile Comisiei Europene.