Rusia a cerut Ucrainei ca în viitor să plătească în avans pentru gazele livrate, din cauză că până acum a acumulat o datorie substanţială. Până pe 7 mai, Ucraina trebuia să achite 3,5 miliarde de dolari în contul gazelor livrate de Rusia. Cum data nu a fost respectată, a declarat ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, de la 1 iunie Ucraina trebuie să plătească în avans. Kievul promisese că-şi va achita datoria, dar are obiecţii faţă de preţul cerut de Gazprom. Acesta fusese redus cu o treime, ofertă făcută de Rusia preşedintelui Victor Ianukovici, dar după îndepărtarea acestuia de la putere, Gazprom a ridicat preţul de la 285 de dolari la 485 de dolari pentru mia de metri cubi.

Vicepremierul rus Dimitri Rogozin a scris pe pagina sa de Twitter că autorităţile de la Kiev nu i-au permis să străbată spaţiul aerian ucrainean, în drum spre Chişinău. Rogozin vrea să participe vineri, pe 9 mai, la parada de la Tiraspol. Vicepremierul rus a precizat că avionul său a fost obligat la un detur de peste 4 ore, prin România şi Bulgaria.
Ministrul de externe, dna Natalia Gherman, declara la începutul săptămânii că ministerul nu a fost înştiinţat oficial de vizita vicepremierului Rogozin la Tiraspol, motiv pentru care a fost convocat ambasadorul Rusiei la Chişinău, care a declarat atunci că nu este vorba de o vizită oficială.

Guvernul nu a renunţat la planul de fuzionare a CET-urilor cu Termocom, deşi prima încercare a fost respinsă în tribunal.
Acum se prevede numai fuzionarea celor două CET-uri. Înainte însă, CET 2, care este cel mai mare acţionar la Termocom, va prelua activele întreprinderii care se află acum în procesul de lichidare. Astfel se va crea noua întreprindere „Termoelectrica” a precizat viceministru economie Tudor Copac, citat de IPN.
Următoarea etapă va fi reeșalonarea datoriilor sistemului termoenergetic, de aproximativ un milliard de lei, faţă de Moldova-Gaz pentru o perioadă de 15 ani.

Ambasadorul Ucrainei la Chişinău, Serhi Pirojkov, crede că regimul separatist de la Tiraspol reprezintă un pericol atât pentru Republica Moldova, cât şi pentru Ucraina. Într-o intervenţie televizată, relatează agenţia IPN, diplomatul a mai declarat că există mai multe şanse, comparativ cu Crimeea, ca Rusia să repete scenariul din Ucraina în Transnistria. Acolo au fost deja ciocniri armate, sunt staţionate forțe militare ruse iar populaţia este pregătită pentru o eventuală alipire la Rusia.
Ambasadorul ucrainean a precizat că nu este exclus ca Tiraspolul să trimită emisarii săi în regiunile de Sud-Est ale Ucrainei pentru a destabiliza situaţia, din care cauză au fost înăsprite controale la frontieră pe segmentul transnistrean. Serhi Pirojkov a infirmat, însă, informaţia vehiculată în presă că un număr de 250 de combatanţi transnistreni ar fi venit în Ucraina pentru a se alătura insurgenţilor.

La Chişinău, poliţia a deschis o anchetă pentru „acte de vandalism și huliganism în timpul unor manifestări propagandistice în zilele de 5 și 6 mai, se arată într-un comunicat al Ministerului de Interne, preluat de presa.
Este vorba de acţiunile tinerilor comunişti care în acele zile au desenat o panglică a Sf. Gheorghe pe asfalt, în faţa ambasadei Ucrainei, şi au legat panglici negru-oranj de ramurile copacilor din preajmă. De asemenea, poliția cercetează și acte de încălcare a legislației privind întrunirile și de blocare a intenționată a arterelor de transport. La 6 mai, peste 50 de tineri au participat la o manifestaţie neautorizată în faţa ambasadei Ucrainei.

„Implicaţiile politice, teritoriale şi militare ale crizei din Ucraina au subminat principiile de bază ale dreptului internaţional şi au pus sub semnul întrebării natura parteneriatului politic şi securitatea în Europa” a declarat astăzi la Viena, ministrul de externe Natalia Gherman.

Vorbind la reuniunea Consiliului Permanent OSCE, dna Gherman a mai arătat că există pericolul ca tensiunile din Ucraina să se extindă şi peste graniţă, în Transnistria. În acest context, Natalia Gherman şi-a exprimat speranţa că o nouă rundă de negocieri în format 5+2 va avea loc în iunie, la Viena şi că de această dată vor începe discuţiile şi despre problemele politice şi de securitate. Priorităţile Chişinăului, în acest moment, sunt situaţia din Zona de Securitate, statutul şcolilor cu predare în limba română şi accesul ţăranilor la terenurile agricole din stânga Nistrului.

Ambasadorul Rusiei în Franţa a confirmat participarea preşedintelui Vladimir Putin la ceremoniile din Normandia, care vor marca 70 de ani de la debarcarea trupelor aliate, în cel de al Doilea Război Mondial. Ceremoniile vor avea loc pe 6 iunie şi va fi prima dată când Putin se va întâlni direct cu liderii occidentali, de la anexarea peninsulei Crimeea. În Normadia vor fi prezenţi preşedintele american Barack Obama şi cancelarul german Angela Merkel.

Ministerul de Externe rus a declarat că alegerile prezidenţiale din Ucraina, prevăzute pentru 25 mai, nu vor avea nici o legitimitate, dacă guvernul de la Kiev nu pune capăt ofensivei din estul Ucrainei și dacă nu începe să negocieze cu separatiştii.

Ministrul de externe britanic William Hague şi-a exprimat la Tbilisi sprijinul pentru planurile Georgiei de a se integra în NATO. După întrevederea cu premierul Irakli Garibashvili şi cu ministrul de externe Maia Panjikidze, William Hague a reafirmat „sprijinul pentru ambiţiile euro-atlantice” ale Georgiei. Hague a sosit la Tbilisi după ce a vizitat Republica Moldova şi Ucraina.
Premierul georgian, pe de altă parte, a apreciat importanţa vizitei lui Hague înainte ca Georgia să semneze Acordul de Asociere cu UE. Dar a calificat drept doar „o sugestie”, apelul ministrului apărării Irakli Alasania ca NATO să staţioneze „capacităţi defensive” în Georgia. O „sugestie” care a fost făcută în martie la Washington şi reluată de Alasania miercuri, într-un interviu cu Europa Liberă.

Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că Alianţa nu are nici un indiciu că trupele ruse ar fi fost retrase de la graniţa cu Ucraina, aşa cum susţinea miercuri, preşedintele Vladimir Putin. Aflat la Varşovia, Rasumussen a reacţionat astfel şi la declaraţia Ministerului rus de Externe, care afirmase că „este orb” dacă nu observă retragerea trupelor ruseşti. La rândul său, premierul polonez Donald Tusk a declarat că afirmaţiile preşedintelui Putin trebuie analizate cu „mult scepticism”.

În pofida apelului preşeditenlui rus Vladimir Putin, separatiştii pro-ruşi din Doneţk şi Luhansk au anunţat că nu renunţă la referendumul de duminică, 11 mai, privind statutul regiunilor în cadrul Ucraine. Putin sugerase miercuri, la Moscova, posibilitatea ca votul să fie amânat. Decizia de a nu renunţa la referendum a fost luată de „comitetul de coordonare” al aşa-numitei „Republici Populare Doneţk”, reunit astăzi într-una din clădirile oficiale ocupate din Doneţk.

La Moscova, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a declarat să poziţia separatiştilor este acum analizată. La Bruxelles, purtătoarea de cuvânt a coordonatoarei politicii externe europene a declarat că „referendumul nu ar trebui să aibe loc, nici pe 11 mai, nici în altă zi”. La Kiev, Consiliul Naţional de Securitate a anunţat că va continua „operaţiunile antiteroriste” din estul Ucrainei, indiferent dacă separatiştii organizează sau nu referendumul.

Secretarul Consiliului național de securitate și apărare al Ucrainei, Andrei Parubi, a spus că „operațiunea anti-teroristă” împotriva separatiștilor pro-ruși din estul țării va continua, indiferent dacă liderii autoproclamatei Republici a Poporului Donețk decid să amâne organizarea referendumului anunțat pe 11 mai. Joi, președintele rus Vladimir Putin le-a cerut liderilor separatiști din regiunile ucrainene Donețk și Lugansk să amâne organizarea de referendumuri. Comentând pe marginea apelului lui Putin, administrația Statelor Unite a spus că referendumurile trebuie supendate, nu doar amânate.

Criza din Ucraina și securitatea colectivă vor fi principalele puncte de pe agenda convorbirilor care au loc joi la Moscova între președinții Armeniei, Bielorusiei, Kîrgîstanului și Tadjikistanului. Se relatează, însă, că și rezistența unora dintre țări de a se alătura Uniunii Vamale condusă de Rusia va fi discutată în întîlnirile separate, pe care președintele Putin le are cu fiecare dintre liderii țărilor menționate.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, intenționează să scoată Rusia de pe lista țărilor care care au beneficii în cadrul unui program de asistență. Obama a notificat miercuri Congresul american că dorește să interzică accesul Rusiei la Sistemul generalizat preferențial, care exceptează unele țări de la plata unor tarife la a numite bunuri. Washingtonul a impus deja sancțiuni Rusiei pentru anexarea Crimeii și pentru rolul său în destabilizarea Ucrainei.

Ministrul georgian al apărării Irakli Alasania a afirmat că țara sa are nevoie ca NATO să desfășoare capacități de apărare pe teritoriul georgian. în contextul îngrijorării autorităților georgiene față de rolul pe care îl are Rusia în escaladarea crizei din Ucraina. Într-un interviu acordat Europei Libere, Alasania a spus că autoritățile de la Tbilisi nu doresc să aștepte să intre în NATO ca să obțină garanțiile de securitate pe care le presupune calitatea de membru în Alianța Nord Atlantică. Pentagonul a anunțat miercuri că ministrul american al apărării Chuck Hagel a promis că Statele Unite vor va continua cooperarea cu Georgia în domeniul militar.

Liderii separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei au declarat că respectă poziţia preşedintelui rus Vladimir Putin şi vor examina sugestia acestuia de a amâna referendumul privind statul regiunilor Doneţk şi Luhansk. Referendumul, nerecunoscut de Kiev, era programat pentru dummincă 11 mai, cu două săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale anticipate.
Vladimir Putin a sugerat amânarea referendumului miercuri, în cursul întrevederii de la Kremlin cu preşedintele OSCE, Didier Burkhalter. Tot atunci, el a cerut guvernului de la Kiev să-şi retragă trupele din estul ţării, pentru că „nu se pot organiza alegeri prezidenţiale, sub ameninţarea armelor”.

La Kiev, premierul interimar Arseni Iațeniuk a calificat propunerea lui Putin drept „cuvinte goale”, precizând că referendumul este oricum ilegal , fiind iniţiat de „terorişti şi separatişti” sprijiniţi de Moscova.
Statele Unite, pe de altă parte, au calificat apelul lui Putin drept „constructiv”, dar au precizat că referendumul trebuie anulat, nu numai amânat.
Aflat la Berlin, oligarhul ucrainean Piotr Poroşenko, candidatul cu cele mai mari şanse de a câştiga alegerile prezidenţiale din 25 mai, a salutat şi el apelul Kremlinului, afirmând că „măreşte mult şansele de stabilizare a Ucrainei”. Poroşenko s-a întâlnit cu cancelarul Angela Merkel, care sprijină ideea unei noi runde de negocieri în Ucraina.

Oligarhul respinge, ca şi actualul guvern de la Kiev, ideea ca la discuţii să participe şi reprezentanţii separatiştilor din estul Ucrainei, aşa cum cere Moscova.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat miercuri că au fost retrase trupele de la graniţa cu Ucraina, „după ce ni s-a cerut acest lucru în repetate rânduri”. Statele Unite şi NATO declară însă că, pentru moment, nu există nici o informaţie care să confirme o retragere.
NATO estima la ca. 40 de mii, numărul militarilor ruşi, staţionaţi în zona de graniţă cu Ucraina.

Separatiştii din estul Ucrainei au anunţat că liderul miliţiilor din Doneţk, Pavel Gubarev a fost eliberat în schimbul a trei membri ai forţelor ucrainene de securitate. Gubarev a fost arestat în martie, fiind acuzat că a instigat la proteste în Doneţk prin Facebook, şi a fost încarcerat la Kiev. Unul din liderii separatiştilor din Sloviansk a vorbit despre „un schimb de prizonieri de război”. La Kiev, Serviciul de Securitate SBU a confirmat numai eliberarea celor trei membri ai forţelor sale.

În cursul întrevederii de miercuri de la Moscova cu preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele OSCE, Didier Burkhart, a declarat că organizaţia pe care o conduce are pentru Ucraina, un program în patru puncte: încetarea luptelor, dezarmarea părţilor beligerante, lansarea de negocieri şi organizarea de alegeri libere.

Ministrul georgian al apărării Irakli Alasania a explicat, într-un interviu cu Europa Liberă, de ce a cerut Alianţei Nord-Atlantice să staţioneze „capacităţi defensive” în Georgia. Raţionamentul este că atâta timp cât Gerogia vrea o cooperare mai strânsă cu NATO, are nevoie şi de o capacitate defensivă mai mare, asta până ar fi admisă în Alianţa Nord-Atlantică. Alasania a respins şi argumentul că ar provoca Moscova, afirmând că după anexarea peninsulei Crimeea, Rusia a creat „o nouă realitate pe teren”d, ar şi-a exprimat speranţa că relaţiile cu Moscova se vor normaliza, în viitor. Alasania a cerut prima dată „capacităţi defensive NATO” într-un discurs ţinut în martie,la Washington.

Ucraina şi „securitatea colectivă” vor fi temele discutate astăzi la Moscova, la reuniunea preşedinţilor din Rusia, Armenia, Belarus, Kirghistan şi Tadjikistan. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că preşedinţii vor avea şi întrevederi separate cu Vladimir Putin.

Preşedinţia kirghiză a informat pe de altă parte că la Moscova se va discuta posibilitatea ca şi Kirghistanul să intre în Uniunea Vamală, iniţiată de Rusia.

Preşedintele american Barack Obama va cere Congresului să suspende avantajele comerciale acordate Rusiei, în cadrul unui program de sprijinire a economiilor emergente. Este încă o replică la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea şi la rolul destabilizator jucat de Rusia în estul şi sudul Ucrainei.
Rusia riscă să piardă avantaje comerciale în relaţiile cu Statele Unite, estimate la aproape 300 de milioane de dolari.

În Kosovo, liderii partidelor parlamentare au decis dizolvarea legislativului şi organizarea de alegeri generale anticipate în iunie. Dizolvarea Parlamentului a fost provocată de disputa privind crearea unei armate naţionale de cinci mii de militari, iniţiativă respinsă de importanta minoritate sârbă din ţară.

Guvernul a aprobat remanieri în conducerea forțelor de securitate, pe fundalul confruntărilor sângeroase din Ucraina și întăririi controalelor la granițele moldovene.

Guvernul a propus șefului statului să-l confirme în calitate de comandant al Trupelor de Carabinieri pe colonelului de justiție, Veaceslav Ceban, care este și viceministru de interne.

A fost nominalizat și un nou viceministru al apărării, Aurel Fondos. Fost comandant al contingentului militar de pacificatori moldoveni, Fondos a făcut studii militare în Statele Unite și a activat în trecut în Comisia Unificată de Control care supraveghează securitatea pe Nistru.