Statele Unite au criticat vizita președintelui rus Vladimir Putin în Crimeea recent anexată de Moscova de la Ucraina, numind-o provocatoare. „Vizita a fost provocatoare și nu a fost necesară. Crimeea aparține Ucrainei și noi… nu recunoaștem măsurile ilegale și ilegitime luate de Rusia în această chestiune”, a spus purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat de la Washington, Jen Psaki. Vizita lui Putin în Crimeea, unde a asistat la o paradă militară, a fost criticată tot vineri de UE și de NATO, dar și de alte guverne din țările membre în aceste organizații, inclusiv de guvernul României.

Uniunea Europeană l-a criticat pe președintele rus Vladimir Putin pentru participarea la parada militară desfășurată astăzi la Sevastopol, în Crimeea anexată de ruși, cu ocazia Zilei Victoriei asupra fascismului. „UE a luat la cunoștință cu regret de prezența președintelui Vladimir Putin la parada militară […]”, a spus Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a șefei politicii externe europene, Catherine Ashton. „O dată importantă din istoria noastră comună… nu ar fi trebuit folosită pentru a dat vizibilitate anexării ilegale a Crimeii”, a mai spus oficialul de la Bruxelles. Prezența lui Putin la Sevastopol a fost criticată mai devreme de NATO, de guvernul Ucrainei și al Statelor Unite, și de Ministerul Afacerilor de Externe din România. Recent cancelarul german Angela Merkel spunea că „ar fi păcat” dacă Vladimir Putin va merge de 9 mai în Crimeea.

Se relatează că autoritățile din Belarus i-au oprit pe doi politicieni norvegieni să intre în țară cu ocazia campionatului mondial de hochei pe gheață de la Minsk. Norvegienii Emil Andre Erstad și Line Nordhaug au fost debarcați de grăniceri ieri 8 mai din trenul cu care veneau de la Vilnius. Li s-a spus că numele lor figurează pe o listă de persoane care nu au voie să intre în Belarus. Echipa Norvegiei participă la campionatul mondial care începe astăzi. La 7 mai șeful unei organizații suedeze pentru drepturile omului a fost împiedicat și el să intre în Belarus. Comisia Europeană a deplâns vineri încălcarea drepturilor omului în țara-gazdă a campionatului mondial de hochei și a insistat că decizia ținerii competiției tocmai la Minsk a aparținut exclusiv Federației Internaționale de Hochei pe Gheață.

Mii de oameni, inclusiv veterani de război, au depus flori la Memorialul Eternitatea din Chișinău cu ocazia celei de-a 69-a aniversări a victoriei asupra Germaniei naziste. Au rostit cuvântări premierul Iurie Leancă, președintele Nicolae Timofti și președintele parlamentului, Igor Corman. Opoziția comunistă și socialistă a depus flori separat de putere, organizând și marșuri prin capitală. Majoritatea discursurilor rostite astăzi de oamenii politici au subliniat eroismul celor care au luptat în al doilea război mondial și necesitatea de a trăi în pace, indiferent de convingerile politice și apartenența etnică. Politicienii guvernării au marcat însă tot astăzi și Ziua Europei, menționând recenta liberalizare a vizelor și apropiata semnare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană.

Ministrul apărării din Yemen Nasser Ahmad și doi oficiali yemeniți de rang înalt au scăpat cu bine dintr-o încercare de asasinat atribuită de autorități militanților Al Qaeda din sudul țării. Convoiul de mașini al ministrului a fost atacat când el și colaboratorii lui se întorceau de la monitorizarea ofensivei forțelor guvernamentale împotriva fundamentaliștilor islamici. În convoiul atacat se aflau un oficial din serviciile de informații și un șef al miliției militare. Autoritățile yemenite spun că în atac nu a fost rănit nimeni. Incidentul a avut loc la câteva ore după raidul de securitate de astă-noapte din capitala Sanaa, în care a fost ucis un membru al conducerii ramurii yemenite a organizației teroriste Al Qaeda, suspectat de a fi pus la cale tentative de răpire a unor diplomați occidentali.

Ministerul de interne din Ucraina spune că aproximativ 20 de „teroriști” au fost uciși astăzi 9 mai în luptele dintre forțele de securitate și rebelii pro-ruși în portul Mariupol din estul Ucrainei. Ceva mai devreme oficiali din sistemul de sănătate local vorbeau de trei morți în confruntările dintre forțele guvernamentale și separatiștii baricadați într-o secție de poliție. Interfax îi citează pe separatiști cu afirmația că forțele ucrainene au folosit transportoare blindate pentru a trage asupra clădirii. Confruntările au loc în vreme ce Ucraina sărbătorește fără prea mare fast Ziua Victoriei, de teamă că manifestările de masă mari ar putea provoca noi ciocniri între ucrainenii pro-occidentali și cetățenii cu vederi pro-ruse.

Președintele Rusiei Vladimir Putin a salutat includerea Crimeii în componența țării sale, spunând că peninsula din Marea Neagră „s-a întors la sânul patriei-mamă”. Putin a făcut declarația într-un discurs vineri la Sevastopol, unde a trecut în revistă nave militare. El a mai spus că revenirea Crimeii sub jurisdicție rusească ar fi confirmat adevărul istoric. Putin a sosit în Crimeea pentru a marca a 69-a aniversare a victoriei asupra nazismului în al doilea război mondial. Este prima vizită a lui Putin în peninsula din Marea Neagră de la anexarea ei de către Rusia în urma unui controversat referendum în luna martie. Vizita a fost criticată de guvernul de la Kiev, care a spus că ea riscă să aprofundeze tensiunile din estul Ucrainei, și de secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, care a numit-o nepotrivită.

Cele mai importante partide moldovene de stânga, socialist și comunist, au mărșăluit separat în capitală astăzi, de Ziua Victoriei. Coloana PSRM condusă de șeful partidului, fostul comunist Igor Dodon, a fost condusă de o fanfară care interpreta cântece sovietice și a cuprins o mare panglică a Sfântului Gheorghe. Potrivit IPN, tot din central capitalei spre complexul memorial „Eternitate” au pornit şi coloane ale simpatizanţilor şi membrilor Partidului Comuniştilor, care au scandat pe o traseul „Ura” şi „Victorie”. În discursuri separate, liderul comunist Vladimir Voronin și cel socialist Igor Dodon au insistat că a 69-a aniversare a victoriei asupra fascismului trebuie să fie un prilej de a reflecta la importanța păcii.

Secretarul general NATO Anders Fogh Rasmussen a calificat drept „nepotrivită” vizita făcută vineri în Crimeea de președintele rus Vladimir Putin. Aflat la Tallinn, secretarul general NATO a mai spus reporterilor că nu are vreo confirmare „vizibilă” a declarațiilor Moscovei că și-ar fi retras trupele de la granița cu Ucraina. Tot la Tallin, într-un discurs rostit la universitate, Anders Fogh Rasmussen a spus că NATO va apăra la nevoie țările baltice, care au fost ocupate multe decenii de trupele Moscovei. „Am un mesaj pentru Estonia și vecinii ei baltici: NATO este cu voi. Poate că sunteți la granița geografică a alianței nord-atlantice, dar din punct de vedere politic vă aflați în centrul ei. NATO vă va apăra pe voi și pe toți aliații. Vom face tot ce trebuie pentru a apăra popoarele și societățile noastre împotriva oricărei amenințări. Angajamentul NATO în privința apărării colective este trainic și va rămâne trainic”.

Vicepremierul Rusiei a îndemnat cetățenii să lupte împotriva fascismului și a oferit sprijinul Moscovei separatiștilor transnistreni cu ocazia Zilei Victoriei. AP relatează că Dmitri Rogozin a spus unei mulțimi de 2000 de oameni adunați pentru o paradă militară la Tiraspol că „ciuma fascismului” revine și s-ar referit în special la moartea multor cetățeni cu vederi pro-ruse săptămâna trecută la Odesa. „Rusia va face tot posibilul ca Transnistria să nu fie izolată”, a spus Rogozin mai târziu. Agenția de știri Novosti PMR îl citează pe oficialul rus cu afirmația că „Rusia are rolul de garant al securității și în funcție de evoluții vom lua măsuri concrete în această direcție”.

Se relatează că au loc lupte grele între forțele de securitate și rebelii pro-ruși în orașul ucrainean Mariupol din estul țării, unde trupele ucrainene au încercat să ocupe o secție de poliție controlată de separatiști. Interfax îi citează pe separatiști cu afirmația că forțele ucrainene au folosit transportoare blindate pentru a trage asupra clădirii. Un site de știri ucrainean, Insider, spune că au fost uciși opt militanți pro-ruși. Confruntările au loc în vreme ce Ucraina sărbătorește fără mare fast Ziua Victoriei, de teamă că manifestările de masă mari ar putea provoca noi ciocniri între ucrainenii pro-occidentali și cetățenii pro-ruși.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sosit în Crimeea pentru a marca a 69-a aniversare a victoriei asupra nazismului în al doilea război mondial. Este prima vizită a lui Putin în peninsula din Marea Neagră de la anexarea ei de către Rusia în urma unui controversat referendum în luna martie. Presa rusă relatează că Putin participă la o paradă militară de 9 mai în orașul Sevastopol, unde are programată și o depunere de flori la monumentul Apărătorilor Patriei. Sevastopolul marchează și a 70-a aniversare a eliberării orașului de sub ocupația nazistă. Ceva mai devreme astăzi Putin a prezidat o mare paradă militară în Piața Roșie de la Moscova.

La Moscova, de Ziua Victoriei, președintele Vladimir Putin a declarat că „hotărârea și dârzenia” poporului rus a salvat Europa de sclavie, în cel de al Doilea Război Mondial. Pentru Rusia, a continuat Putin, anul acesta, Ziua Victoriei este cea mai importantă sărbătoare.
La parada din Piața Roșie au participat în jur de 11 mii de militari și în jur de 150 de clase de arme, între care zeci de tancuri și 69 de avioane și elicoptere de luptă.
Potrivit mediilor rusești, se așteaptă ca Putin să participe ulterior și la manifestațiile din Crimea, teritoriu ucrainena recent anexat de Rusia.

În Ucraina, autoritățile au descurajat organizarea de manifestații de Ziua Victoriei, de teamă că ar putea provoca noi ciocniri între separatiști pro-ruși și unioniști. Premierul interimar Arseni Iațeniuk a declarat joi că se așteaptă ca Rusia să organizeze diversiuni de 9 mai, pentru a discredita actuala conducere de la Kiev. Tot joi, separatiștii din Donețk și Luhansk au anunțat că nu renunță să organizeze duminică un referendum privind statutul regiunilor. Vladimir Putin sugerase înainte amânarea acestui vot.

La Chișinău, la complexul „Eternitate” este marcată Ziua Victoriei, cu participarea conducerii țării. Partidul comuniștilor și cel al socialiștilor au organizat marșuri separate. Tot astazi, primăria Chișinău organizează de Ziua Europei, Gala Fanfarelor, în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Tot acolo, are loc deschiderea oficială a Zilei Europei 2014, organizată de delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova, în cooperare cu guvernul şi primăria din Chișinău.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, va veni la Chisinau marti 13 mai, unde va avea o serie de întrevederi cu conducerea țării si va tine un discurs la Palatul Republicii. Potrivit unui comunicat al guvernului, Rompuy va tine și o conferință de presă comună cu premierul Iurie Leancă. În iunie, Republica Moldova, alături de Georgia, urmează să semneze Acordul de Asociere la Uniunea Europeană.

La Comrat a fost deschis primul oficiu teritorial de informare al Parlamentului, creat cu scopul de a facilita comunicarea deputaţilor cu cetăţenii din regiune. Potrivit IPN, au fost prezenți preşedintele Parlamentului, Igor Corman, preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Turcia, Cemil Çiçek, parlamentari din cele două ţări și conducerea UTA Găgăuzia. Igor Corman a declarat că în curând încă alte trei birouri vor fi deschise în ţară.

La Ungheni, de 9 mai, sunt marcate, concomitant, Ziua Victoriei si a Europei. Viceprimarul oraşului, Eduard Balan, a declarat agentiei IPN că aceasta „comasare” a celor doua sarbatori are loc de mai mulți ani, fără probleme. Eduard Balan a specificat că în Ungheni nu sunt controverse vădite vizavi de ce se marchează la 9 mai şi nimeni nu se expune categoric. În ultimii ani, spune viceprimarul, s-a reuşit organizarea evenimentelor fără niciun fel de provocări şi probleme.

Liderii ucraineni au propus organizarea unei „Mese rotunde” pentru reglementarea actualei crize politice din țară. Anunțul a fost făcut joi de către premierul în exercițiu, Arseni Iațeniuk și de președintele în exercițiu Oleksandr Turcinov. Potrivit lor, la masa rotundă ar urma să participe forțele politice și grupările civice de pe întreg teritoriul Ucrainei. Liderii de la Kiev au cerut sprijinul mediatorilor internaționali pentru organizarea acestor convorbiri.

Rusia a cerut Ucrainei ca în viitor să plătească în avans pentru gazele livrate, din cauză că până acum a acumulat o datorie substanţială. Până pe 7 mai, Ucraina trebuia să achite 3,5 miliarde de dolari în contul gazelor livrate de Rusia. Cum data nu a fost respectată, a declarat ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, de la 1 iunie Ucraina trebuie să plătească în avans. Kievul promisese că-şi va achita datoria, dar are obiecţii faţă de preţul cerut de Gazprom. Acesta fusese redus cu o treime, ofertă făcută de Rusia preşedintelui Victor Ianukovici, dar după îndepărtarea acestuia de la putere, Gazprom a ridicat preţul de la 285 de dolari la 485 de dolari pentru mia de metri cubi.

Vicepremierul rus Dimitri Rogozin a scris pe pagina sa de Twitter că autorităţile de la Kiev nu i-au permis să străbată spaţiul aerian ucrainean, în drum spre Chişinău. Rogozin vrea să participe vineri, pe 9 mai, la parada de la Tiraspol. Vicepremierul rus a precizat că avionul său a fost obligat la un detur de peste 4 ore, prin România şi Bulgaria.
Ministrul de externe, dna Natalia Gherman, declara la începutul săptămânii că ministerul nu a fost înştiinţat oficial de vizita vicepremierului Rogozin la Tiraspol, motiv pentru care a fost convocat ambasadorul Rusiei la Chişinău, care a declarat atunci că nu este vorba de o vizită oficială.

Guvernul nu a renunţat la planul de fuzionare a CET-urilor cu Termocom, deşi prima încercare a fost respinsă în tribunal.
Acum se prevede numai fuzionarea celor două CET-uri. Înainte însă, CET 2, care este cel mai mare acţionar la Termocom, va prelua activele întreprinderii care se află acum în procesul de lichidare. Astfel se va crea noua întreprindere „Termoelectrica” a precizat viceministru economie Tudor Copac, citat de IPN.
Următoarea etapă va fi reeșalonarea datoriilor sistemului termoenergetic, de aproximativ un milliard de lei, faţă de Moldova-Gaz pentru o perioadă de 15 ani.

Ambasadorul Ucrainei la Chişinău, Serhi Pirojkov, crede că regimul separatist de la Tiraspol reprezintă un pericol atât pentru Republica Moldova, cât şi pentru Ucraina. Într-o intervenţie televizată, relatează agenţia IPN, diplomatul a mai declarat că există mai multe şanse, comparativ cu Crimeea, ca Rusia să repete scenariul din Ucraina în Transnistria. Acolo au fost deja ciocniri armate, sunt staţionate forțe militare ruse iar populaţia este pregătită pentru o eventuală alipire la Rusia.
Ambasadorul ucrainean a precizat că nu este exclus ca Tiraspolul să trimită emisarii săi în regiunile de Sud-Est ale Ucrainei pentru a destabiliza situaţia, din care cauză au fost înăsprite controale la frontieră pe segmentul transnistrean. Serhi Pirojkov a infirmat, însă, informaţia vehiculată în presă că un număr de 250 de combatanţi transnistreni ar fi venit în Ucraina pentru a se alătura insurgenţilor.

La Chişinău, poliţia a deschis o anchetă pentru „acte de vandalism și huliganism în timpul unor manifestări propagandistice în zilele de 5 și 6 mai, se arată într-un comunicat al Ministerului de Interne, preluat de presa.
Este vorba de acţiunile tinerilor comunişti care în acele zile au desenat o panglică a Sf. Gheorghe pe asfalt, în faţa ambasadei Ucrainei, şi au legat panglici negru-oranj de ramurile copacilor din preajmă. De asemenea, poliția cercetează și acte de încălcare a legislației privind întrunirile și de blocare a intenționată a arterelor de transport. La 6 mai, peste 50 de tineri au participat la o manifestaţie neautorizată în faţa ambasadei Ucrainei.

„Implicaţiile politice, teritoriale şi militare ale crizei din Ucraina au subminat principiile de bază ale dreptului internaţional şi au pus sub semnul întrebării natura parteneriatului politic şi securitatea în Europa” a declarat astăzi la Viena, ministrul de externe Natalia Gherman.

Vorbind la reuniunea Consiliului Permanent OSCE, dna Gherman a mai arătat că există pericolul ca tensiunile din Ucraina să se extindă şi peste graniţă, în Transnistria. În acest context, Natalia Gherman şi-a exprimat speranţa că o nouă rundă de negocieri în format 5+2 va avea loc în iunie, la Viena şi că de această dată vor începe discuţiile şi despre problemele politice şi de securitate. Priorităţile Chişinăului, în acest moment, sunt situaţia din Zona de Securitate, statutul şcolilor cu predare în limba română şi accesul ţăranilor la terenurile agricole din stânga Nistrului.