Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, republicanul John Boehner l-a invitat pe preşedintele ucrainean Petro Popoşenko să se adreseze unei sesiuni comune a Congresului, pe 18 septembrie.

Este cea mai mare onoare pe care Congresul o poate acorda unui lider politic străin.

Poroşenko este aşteptat pe 18 septembrie la Casa Albă. În 2005 preşedintele Victor Ianukovici a ţinut un discurs în plenul Congresului american.

Aviaţia americană a lansat noi raiduri de bombardament împotriva poziţiilor ocupate de miliţiile organizaţiei Statului Islamic în jurul barajului Haditha de pe Eufrat, baraj de o importanţă strategică pentru o mare parte din Irak.

Între timp, Franţa a anunţat că este dispusă să se alăture unei eventuale acţiuni internaţionale împotriva organizaţiei extremiste Statul Islamic. Ministrul de externe Laurent Fabius a precizat că este posibilă „şi o participare la acţiuni militare”.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a anunţat că săptămâna viitoare va înainta în Parlament un proiect de lege prin care să se acorde regiunilor din estul ţării un „statut special”, fără a periclita integritatea teritorială a Ucrainei.

Într-o şedinţă de guvern, transmisă în direct la televiziune, Poroşenko a declarat că acordul de încetare a focului semnat vinerea trecută la Minsk cu reprezentanţii separatiştilor pro-ruşi recunoaşte principiul menținerii integrităţii teritoriale a Ucrainei, în actualele granițe.

Referitor la armistiţiu, Poroşenko a declarat că este greu de menţinut din cauza provocărilor separatiştilor şi că trupele ucrainene se regrupează acum în est, pentru o mai bună defensivă, nu pentru a lansa o nouă ofensivă.

Georgia a anunţat că va trimite în Ucraina un ajutor umanitar, constând din căşti militare şi veste antiglonţ. Totodată, ministrul apărării, Irakli Alassania, a declarat, într-un interviu televizat, că spitalele din Georgia sunt pregătite să-i trateze pe militarii ucraineni, răniţi în luptele din estul Ucrainei. Georgia şi Rusia s-au confruntat într-un scurt război în august 2008, în urma căruia Abhazia şi Osetia de Sud şi-au proclamat independenţa.

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat astăzi un decret prin care preia direct controlul asupra unui nou comitet care coordonează apărarea Rusiei.

Rusia nu vrea să se lanseze într-o nouă cursă a înarmării, a declarat Putin, dar va reacţiona, pe măsură, la orice provocare şi a acuzat NATO că se foloseşte de criza din Ucraina pentru a se „reinventa”. Fiind la o întâlnire dedicată modernizării armatei, Putin a precizat că vor fi dezvoltate noi arme nucleare strategice, un nou sistem de apărare aeriană şi arme convenționale de înaltă precizie.

Până în decembrie, a mai anunţat Putin, ar putea fi gata noua doctrină militară a Rusiei.

Secretarul de stat american John Kerry a declarat că ţările comunităţii internaţionale nu vor rămâne indiferente la extinderea grupării extremiste Statul Islamic, iar în lupta împotriva acestei organizaţii, Irakul va fi un aliat strategic, a mai declarat Kerry la Bagdad, unde şi-a exprimat şi sprijinul pentru noul guvern. Kerry a exclus însă orice cooperare militară cu Iranul în această campanie. În cursul nopţii, preşedintele Barack Obama va prezenta în detaliu noua strategie a Statelor Unite de a lupta extremiştii organizaţiei Statului Islamic.

Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a declarat că Ucraina este responsabilă de doborârea avionului malaiezian de pasageri, accident în care au murit toate cele 298 de persoane aflate la bord. În cadrul unei întrevederi cu omologul său din Malaysia, Şoigu a argumentat că responsabilitatea guvernului de la Kiev decurge din faptul că nu a fost în stare să rezolve problemele din estul Ucrainei fără să recurgă la arme.

Ieri, Autoritatea Aviatică Olandeză a publicat concluziile preliminare ale anchetei internaţionale care a stabilit că avionul a fost lovit „de obiecte cu o mare viteză”. Este prima dată că oficial se confirmă faptul că avionul a fost doborât deşi raportul nu vorbeşte explicit de o rachetă. Şi nici nu încearcă să stabilească responsabilitatea pentru atac.

Kievul şi ţările occidentale susţin că avionul a fost doborât, probabil din greşeală, de separatiştii pro-ruşi, dotaţi cu sistem ruse de lansare a rachetelor. Separatiştii resping categoric orice responsabilitate.

Într-un interviu cu Europa Liberă, ambasadorul Republicii Moldova la Berlin, Aurel Ciocoi, a declarat că în acest moment, prioritatea diplomaţiei moldovene este de a obţine de la statele membre în Uniunea Europeană recunoaşterea perspectivei europene a Moldovei (şi, implicit, şansele acesteia de integrare):

„Germania, din suita statelor membre ale Uniunii Europene, este statul care, neoficial deocamdată, recunoaşte o astfel de perspectivă europeană pentru Republica Moldova. Şi acest lucru a fost în mod clar exprimat de doamna Merkel în cadrul vizitei ei în Republica Moldova”, a declarat ambasadorul Aurel Ciocoi în interviul cu Europa Liberă.

Jean Claude Juncker a prezentat noua componență a Comisiei Europene. Cum se ştie, politica externă va fi coordonată de italianca Federica Mogherini, care va fi şi vicepreşedintă. În total, noua Comisie va avea şapte vicepreşedinţi şi pentru prima dată un prim-vicepreşedinte.

România a primit mult doritul portofoliu al dezvoltării regionale, care va fi condus de europarlamentara social-democrată Corina Creţu. Franţa, prin Pierre Moscovici, va conduce economia europeană, Marea Britanie (Jonathan Hill) a primit portofoliul Serviciilor Financiare, iar Germania (Gunther Oettinger) se va ocupa de Economia Digitală şi Societate. Portofoliul Concurenţei a revenit danezei Margarethe Vestager.

Una din noutăţile Comisiei este portofoliul pentru Vecinătate Europeană şi Negocieri vizând Extinderea, care-i revine austriacului Johannes Hahn. Mandatul comisarului este de a adânci relaţiile cu vecinii şi de a continua negocierile de extindere, ţinând însă cont de faptul „că în următorii cinci ani, Uniunea Europeană nu va primi noi membri” – după cum se arată în programul schiţat de preşedintele desemnat, Jean Claude Juncker.

Într-o emisiune a televiziunii Publika de la Chisinau un fost director al Serviciului de Informatii si Securitate si un membru al comisiei pentru Securitate a parlamentului Moldovei au exprimat îngrijorari în legatura cu impactul asupra Moldovei al evolutiilor regionale. Fostul director al SIS Valentin Dediu a spus ca în sudul si in nordul Moldovei ar exista lideri cu funcţii înalte în stat care îşi doresc divizarea teritoriului Moldovei, iar Mihai Godea a declarat ca în anumite regiuni ale Moldovei ar fi pus in aplicare, citam “ un plan al Federaţiei Ruse” care va fi evident in perioada electorala.

Republica Moldova s-a dezvoltat mult în ultimiii ani, dar rămân încă multe provocări. Declaraţia a fost făcută de către şeful delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, la postul public Radio Moldova. Pirrka Tapiola a vorbit despre efectele semnarii acordului de asociere cu Uniunea europeana si şi-a exprimat încrederea ca fermierii moldoveni vor profita de acordul de liber schimb, spunind ca este “ optimist” in legatura cu Moldova si parcursul ei european.

Asistentul adjunct al secretarului american de stat Eric Rubin, care îşi încheie astazi vizita in Moldova, a reiterar după convorbirile cu premierul Iurie Leancă disponibilitatea SUA de a acorda sprijin R. Moldova pentru consolidarea statului de drept, promovarea reformelor şi dezvoltarea economică. Eric Rubin a spus că Statele Unite vor ajuta la asigurarea stabilităţii şi securităţii Moldovei, şi la protejarea progreselor ei în parcursul european.

Kremlinul a anunţat într-un comunicat de presa ca preşedintele Rusiei Vladimir Putin i-a spus din nou preşedintelui ucrainian Petro Poroşenko într-o noua convorbire telefonică de ieri că Moscova dorește să ajute în continuare Ucraina în procesul de pace şi că este important să se menţină actualul acord de încetarea focului in estul si sud estul Ucrainei. Acordul de încetare a foculu convenit acum 5 zile este in linii mari respectat, chiar daca sunt incalcări de ambele părţi - unul dintre ultimele incidente a fost la aeroportul din Doneţk ieri noapte. Anterior, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că speră să înceapă cit de curind convorbiri pe tema statutului regiunilor Doneţk şi Luhansk, care îşi doresc independenţă. Guvernul de la Kiev promite autonomie lărgită, dar exclude secesiunea. Potrivit autorirăţilor ucrainiene, 5 militari au fost omoriti de la intrarea in vigoare a acordului de încetare a focului.

Rusia a anunţat ca va testa astazi lansarea unei rachete balistice intercontinentale de pe unul din submarinele sale de noua generaţie din marea Nordului. Testul va fi cu rachete Bulava ICBM şi la bordul submarinului lansator se va afla amiralul forelor navale rusesti Viktor Cirkov. Un alt test cu acelaşi timp de armament a fost anunţat pentru luna noiembrie. Anul trecut, in septembrie 2013, un test cu rachete Bulava de pe un submarine de tip Borei a eşuat.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama le-a spus liderilor congresului ca are autoritatea necesara de a ordona acţiuni impotriva organizatiei Statul Islamic şi că îşi va anunţa planurile într-un discurs pe care il va ţine in cursul zilei de astazi. Liderul minorităţii republican din senat, Mitch McConnell a spus că preşedintele ar trebui să ceara votul Congresului înainte de a declanşa acţiuni impotriva Statului Islamic, un punct de vedere susţinut de unii congresmani atit republicani cit si democrati.

Preşedinţia Franţei a anunţat că organizeaza pe 15 septembrie o conferinta internaţionala despre evolutiile din Irak şi ca presedintele Francois Hollande va merge la Bagdad vineri. Intre timp, secretarul de stat american John Kerry a pornit într-un nou turneu in Orientul Mijlociu cu misiunea de a forma o coaliţie impotriva Statului Islamic.Secretraul de stat American va vizita Iordania si Arabia Saudita si va avea intrevederi cu reprezentanti şi ai Egiptului si Turciei ca si cu cele 6 ţări care formeaza Consiliul Cooperarii de la Golf.

Premierul britanic David Cameron le-a cerut din nou scotienilor să nu voteze pentru independentă in referendumul de saptamana viitoare şi a promis să facă tot ce ii sta in putinta pentru a pastra unitatea Marii Britanii. Potrivit sondajelor de opinie, numarul celor care doresc independenta Scoţiei este apropiat de cel care resping secesiunea. Referendumul va avea loc pe 18 septembrie. In cazul în care se va vota pentru independenta, Marea Britanie si Scotia vor avea la dispozitie 18 luni pentru a imparti totul, de la petrolul din Marea Nordului si pastrarea lirei sterline pana la statutul de membru al UE si principala baza de submarine nucleare. Desi presa londoneza a cerut intervenţia reginei, Palatul Buckingham a dat o declaraţie spunind ca nu face parte din prerogativele regale o astfel de acţiune si ca asupra viitorului Scoţiei pot decide numai scoţienii.

O explozie puternică a avut loc în cursul nopții la o fabrica chimică din apropiere de Bremen in Germania. Explozia s-a soldat cu raniţi şi cu distrugerea unor locunite din localitatea Ritterhude. Potrivit politiei locale, cauza exploziei nu este cunoscută, şi nu a fost posibil accesul in zona, iar pompierilor le-a trebuit multe ore pentru a stinge incendiul.

Psihiatrii ruşi de la o importanta clinica moscovita au spus marți ca rata sinuciderilor continua sa fie mare in anumite regiuni ale Rusiei şi ca in ultimii 20 de ani in jur de1 milion de oameni s-au sinucis în ultimii 20 de ani. Zurab Kekelidze, şeful departamentului de psihiatrie al Ministerului rus al sănătăţii a spus ca rata sinuciderilor în rindul tinerilor sub 18 ani este de 16 la suta de mii, fata de rata medie in lume de 7 sinucideri la 100 de mii de minori. Cele mai mari rate de sinucideri sunt in Siberia si în regiunile Altai, Tuva Cihotka si Neneţ, ajungind pina la 60 la suta de mii de oameni. Cele mai putine sinucideri in ultimii 20 de ani au fost înregistrate in regiunile de sud ale Federaţiei Ruse şi în Caucazul de Nord.

Ministerul rus al apărării a dezminţit relatările de presă că un satelit militar rusesc ar fi explodat deasupra Statelor Unite. Mai multe publicaţii americane şi ruseşti au citat site-ul American Meteor Society care a publicat declaraţii ale unor martori oculari ce susțineau că pe 2 septembrie un satelit de recunoaştere rusesc de tip Kosmos 2495 ar fi explodat deasupra statelor Colorado şi Wyoming. Purtătorul de cuvânt al ministerului rus al apărării a declarat astăzi că sateliții ruseşti funcţionează normal şi sunt monitorizați de Agenţia rusească Aerospațială. În opinia sa, „adevăratul motiv” ar fi că agenţiile americane de informaţii ar dori să găsească satelitul rusesc după ce l-au pierdut din observație.

Premierul britanic David Cameron a făcut un nou apel astăzi către scoțieni să nu voteze pentru independentă în referendumul de săptămâna viitoare şi a promis să facă tot ce îi stă în putința pentru a păstra unitatea Marii Britanii. Potrivit sondajelor de opinie, numărul celor care doresc independenta Scoției este apropiat de cel care resping secesiunea. Referendumul va avea loc pe 18 septembrie. În cazul în care se va vota pentru independenţă, Marea Britanie şi Scotia vor avea la dispoziţie 18 luni pentru a împărţi totul, de la petrolul din Marea Nordului şi păstrarea lirei sterline până la statutul de membru al UE şi principala bază de submarine nucleare.

Premierul malaiezian Najif Tun Razak a declarat că investigația întreprinsă în legătură cu prăbuşirea în estul Ucrainei a avionului malaiezian MH 17 sugerează că avionul a fost doborât cu o rachetă sol-aer. Raportul preliminar al investigaţiilor a fost dat publicităţii astăzi şi el vorbeşte despre „obiecte de mare energie” care au găurit fuzelajul şi că nu exista indicații că echipajul ar avea vreo vină sau că avionul ar fi avut vreo defecțiune. Toţi cei 298 de oameni de la bord au murit. Rebelii pro-ruşi din estul Ucrainei au spus şi astăzi ca ei nu ar deţine armament atât de sofisticat ca să poată doborî avionul malaiezian, chiar dacă există relatări credibile că rachete de tip BUK ruseşti au fost desfăşurate în zonă şi că acestea ar fi tras în perioada în care s-a prăbuşit avionul.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate şi de Apărare al Ucrainei Andrei Lisenko a declarat că situaţia continuă să fie tensionată în regiunile Doneţk şi Luhansk şi separatiştii pro-ruşi continuă să bombardeze poziţiile forţelor guvernamentale în câteva localităţi, în timp ce trupele ucrainene respectă cu rigurozitate acordul de încetare a focului convenit săptămâna trecută: „Acordul de încetare a focului ne-a permis să activăm procesul de eliberare a prizonierilor. Potrivit informaţiilor de la statul major al armatei ucrainene, 648 de oameni au fost eliberaţi şi se fac demersuri pentru eliberarea a încă 500”.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că speră să fie declanşate cât de curând negocieri privind statutul regiunilor separatiste ale Ucrainei. Lavrov a spus şi că ar fi o „concentrare masivă” de forţe ucrainene în nord-estul Doneţkului şi a acuzat Kievul că ar pune la cale o ofensivă masivă în ciuda acordului de încetare a focului. Guvernul de la Kiev a promis autonomie largă celor doua regiuni controlate de separatiştii pro-ruşi, dar a exclus secesiunea. Purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene a spus sâmbăta trecută că 5 militari ucraineni au fost omorâți de când a intrat în vigoare acordul de încetare a focului.

Procuratura generală a Uzbekistanului a anunţat că o persoana cu numele „Karimova G” este suspectată într-un caz legat de crima organizată. Potrivit agenţiei ruse de ştiri Ria Novosti ar fi vorba de Gulnara Karimova, fiica cea mai mare a preşedintelui uzbek Islam Karimov. Ea se afla in arest la domiciliu după o investigaţie internaţională într-un caz de corupţie care a obligat-o să îşi închidă afacerile din străinătate. Potrivit procuraturii uzbece, în acest caz ar fi implicaţi şi doi dintre cei mai apropiaţi parteneri ai săi, dintre care unul a fost condamnat pentru infracţiuni financiare la mulţi ani de închisoare. Procuratura uzbecă acuză acum grupul implicat de şantaj, extorcare de bani, luare de mită şi deturnare de fonduri.