Președintele Barack Obama a anunțat că Statele Unite se vor alătura Uniunii Europene și vor prezenta vineri noi sancțiuni împotriva sectoarelor financiar, energetic și de apărare din Rusia, care a trimis trupe în estul Ucrainei luna trecută. „Aceste măsuri vor spori izolarea politică a Rusiei și costurile economice pentru Rusia, mai ales în zonele importante pentru președintele Putin și cei din anturajul său apropiat”, a spus Obama într-o declarație. Agențiile de știri relatează că sancțiunile americane vor include limitarea și mai mare a accesului băncilor rusești la împrumuturi occidentale, vizând mai ales banca Sberbank. Uniunea Europeană a anunțat tot astăzi că noile sancțiuni împotriva Rusiei convenite de liderii europeni pe 5 septembrie vor intra în vigoare de mâine. Ele au fost amânate cu o săptămână pentru a da Rusiei posibilitatea să demonstreze că respectă condițiile armistițiului în estul Ucrainei. Noile sancțiuni europene vor îngrădi și mai tare accesul firmelor energetice rusești la împrumuturi pe piețele occidentale. Rubla rusească s-a depreciat astăzi până la un noi nivel record. Într-o primă reacție, ministerul rus de externe a acuzat Uniunea Europeană că, prin sancțiunile proaspete, ar fi făcut o alegere împotriva procesului de pace în Ucraina.

Secretarul de stat american John Kerry a spus că 10 țări arabe au acceptat să colaboreze cu Statele Unite în lupta contra militanților Statului Islamic în Irak și Siria. Kerry a făcut declarația la finalul unor convorbiri în orașul Jeddah din Arabia Saudită, la o zi după ce președintele, Barack Obama a promis o campanie nemiloasă împotriva Statului Islamic. Kerry a mai spus că va continua întâlnirile cu liderii din Orientul Mijlociu în zilele următoare pentru a construi ”o coaliție cât mai largă posibilă”. El a respins îngrijorările exprimate de Rusia despre legalitatea campaniei împotriva militanților, spunând că este ”surprins că Rusia ar îndrăzni să invoce vreo prevedere a dreptului internațional după ceea ce s-a întâmplat în Crimeea și estul Ucrainei”

În Statele Unite, politicieni, demnitari și familiile victimelor comemorează 13 ani de la atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 de la New York, Washington și Pennsylvania, în care rețeaua

Al-Qaeda a ucis peste 3000 de oameni. La o ceremonie privată la Pentagon, președintele Barack Obama le-a vorbit familiilor celor uciși în atacul la sediul ministerului american apărării. La o ceremonie la New York, familiile victimelor au început să recite lent numele celor uciși în cele două turnuri distruse ale World Trade Center.

Secretarul de Stat american, John Kerry, a început convorbiri în Arabia Saudită cu omologii săi din regiune în vederea unei coaliții pentru lupta cu militanții Statului Islamic în Irak și Siria. La convorbiri participă zece țări din regiune. Întâlnirea din portul Jeddah la Marea Roșie are loc la o zi după discursul președintelui american, Barack Obama care a promis o campanie „neîndurătoare” împotriva militanților care controlează arii extinse în Irak și Siria.

Un lider al separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei Aleksandr Karaman a spus că statutul special pe care îl pregătește președintele ucrainean pentru regiunile controlate de insurgenți este „insuficient”. Karaman care este vicepremier al separatiștilor de la Donețk a declarat Europei Libere la 9 septembrie că orice negocieri cu Kievul trebuie să se bazeze pe „principiul suveranității republicii populare Donețk”. Președintele Poroșenko a spus miercuri că planul pe care îl va propune Parlamentului ucrainean săptămâna viitoare păstrează suveranitatea și unitatea Ucrainei. Karaman a mai declarat că separatiștii resping ideea ca fostul președinte ucrainean Leonid Kucima să reprezinte la negocieri Kievul, spunând că negocierile trebuie să se poarte „pe baze de egalitate”. Născut la Slobozia, Karaman a fost vicepreședinte în administraţia separatistă de la Tiraspol între 1990 și 2001.

Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu omologul său chinez, Xi Jinping și și-a exprimat speranța că un nou gazoduct plănuit să conecteze Siberia cu China va fi construit grabnic. Putin a purtat convorbiri cu Xi în capitala tadjică, Dushanbe, în marginea summitului Organizației de Cooperare de la Șanhai. Putin a spus că viitoarea conductă care se va chema Sila Sibiri (Puterea Siberiei) va „ajuta provinciile chineze și Extremul Orient Rus să-și rezolve chestiunile energetice”. „Am început practic implementarea proiectului și sunt sigur că va fi îndeplinit eficient de ambele părți”, a spus Putin. La inaugurarea lucrărilor, pe 1 septembrie, Putin a spus că, având o rețea de conducte în Siberia, Rusia va putea direcționa gazele fie către Occident, fie către China, în funcție de situația pe piață. Uniunea Europeană ia tot mai multe măsuri pentru a-și micșora dependența de gazele rusești, din cauza îngrijorărilor ridicate de criza din Ucraina.

Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu omologul său chinez Xi Jinping și și-a exprimat speranța că noul gazoduct plănuit să conecteze Siberia cu China va fi construit repede. Putin a purtat convorbiri cu Xi în capitala tadjică, Dushanbe, în marginea summitului Organizației de Cooperare de la Șanhai. Putin a spus că viitoarea conductă care se va chema Sila Sibiri (Puterea Siberiei) va ”ajuta provinciile chineze și Extremul Orient Rus să-și rezolve chestiunile energetice”. ”Am început practic implementarea proiectului și sunt sigur că va fi îndeplinit eficient de ambele părți”, a spus Putin. La inaugurarea lucrărilor, pe 1 septembrie, Putin a spus că, având o rețea de conducte în Siberia, Rusia va putea direcționa gazele fie către Occident, fie către China, în funcție de situația pe piață. Uniunea Europeană ia tot mai multe măsuri pentru a-și micșora dependența de gazele rusești, din cauza îngrijorărilor ridicate de criza din Ucraina.

S-a împlinit un an de când serviciul sanitar rus Rospotrebnadzor a impus un embargo pentru importurile de vinuri moldoveneşti, la 10 septembrie 2013. Autoritățile ruse au spus atunci că ar fi depistat în vinurile moldovenești o substanță nocivă, dar Chișinăul a spus că este un embargou politic care trebuia să împiedice Republica Moldova să semneze Acordul de Asociere la Uniunea Europeană. Un studiu dat publicității vara aceasta, sugerează că exportatorii moldoveni orientați către piața rusă au ratat venituri de peste 18 milioane de dolari numai în trei luni și jumătate din 2013. Au fost afectate cel mai tare 18 companii care asigurau anul trecut aproximativ jumătate din exporturile moldovenești de vinuri. Producătorii și exportatorii moldoveni spun că au încercat să-și reorienteze exporturile, în principal către Uniunea Europeană.

Rubla rusească s-a depreciat până la un nou nivel record față de dolar american, cu o zi înainte de intrarea în vigoare a noilor sancțiuni europene față de Rusia din cauza rolului pe care îl joacă în criza ucraineană. Un dolar a ajuns joi la 37.57 de ruble. Noile sancțiuni care țintesc mai ales în sectorul energetic al Rusiei vor îngrădi și mai tare accesul firmelor rusești la împrumuturi occidentale și pot slăbi mai departe rubla și economia rusă aflată și așa în dificultate.

Premierul Iurie Leancă și-a exprimat încrederea că guvernul moldovean și viitoarea Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Junker vor duce mai departe proiectele comune începute cu actuala Comisie, care își încheie mandatul luna viitoare. Leancă a făcut declarația într-un comunicat de presă astăzi, la o zi după desemnarea componenței nominale a noii Comisii. În comunicat, Leancă îl numește pe Junker „prietenul nostru”. În noua Comisie nominalizată ieri, care mai trebuie votată de Parlamentul European, nu va mai exista un comisar pentru extindere și politica vecinătății, ci un comisar pentru vecinătate și negocierile de extindere. Jean-Claude Junker a explicat deja că o extindere propriu zisă a Uniunii Europene în următorii cinci ani nu se așteaptă. La Chișinău, Partidul Liberal Democrat al premierului Leancă a promis duminică să ducă Moldova în Uniunea Europeană până în 2020, dacă iese învingător la alegerile din noiembrie.

Oficialități ale Uniunii Europene spun că noile sancțiuni împotriva Rusiei pentru rolul jucat în conflictul din Ucraina vor intra în vigoare vineri, 12 septembrie, la publicarea în „Jurnalul Oficial” al UE. Sancțiunile includ o interdicție de finanțare a principalelor companii energetice rusești ca Rosneft, Transneft și Gazprom Neft, care nu vor mai putea lua nici împrumuturi în țările Uniunii Europene.Liderii europeni au convenit asupra acestor măsuri în marginea summit-ului NATO din Țara Galilor pe 5 septembrie. Dar publicarea deciziei a fost amânată pentru a se vedea cum se implementează acordul de încetare a focului în estul Ucrainei între forțele ucrainene și separatiștii sprijiniți de Rusia. Polonia a anunțat că volumul gazelor primite din Rusia a scăzut cu 45 la sută de la 8 septembrie, când ministerul rus de externe a avertizat că Moscova va lua măsuri de răspuns față de înmulțirea sancțiunilor.

Poliția spune că locuința președintelui raionului Căușeni, Ion Ciontoloi a fost atacată noaptea trecută cu sticle incendiare, dar nimeni nu a avut de suferit. Potrivit poliției, o sticlă a nimerit în geam și a explodat, iar altele două pe acoperișul casei, dar nu a fost nevoie de intervenția pompierilor. Ciontoloi, care este și membru al Partidului Liberal Democrat, principala formațiune de guvernământ a declarat presei moldovene că a mai fost atacat primăvara trecută, dar că nu bănuiește cine sunt autorii sau cauzele. PLDM a difuzat un comunicat de presă în care condamnă incidentul, cere elucidarea lui și abținerea de la ”interpretări speculative”. Ciontoloi a intrat în PLDM în 2010, o dată cu o mare parte a Alianței Moldova Noastră din care făcea parte. A fost ales președinte al raionului Căușeni în septembrie 2012, după demiterea președintelui democrat al raionului, Ilie Gluh prin votul consilierilor PLDM, PCRM și neafiliați. Mai deținuse funcția și în trecut.

Centrul Național de Sănătate Publică spune că toți cei 10 oameni internați până miercuri la spital la Cahul cu suspiciunea de antrax sunt într-adevăr bolnavi. Testele de laborator au arătat că au fost infectați cu bacilul de antrax depistat și în probele prelevate anterior din carnea şi pielea unui vițel și unor ovine sacrificate în satul Vadul lui Isac. Autoritățile spun că iau mai departe măsuri anti-epidemice pe teren și continuă supravegherea și tratarea bolnavilor cunoscuți. ”Teritoriul în care au stat animalele a fost dezinfectat. Ca măsură de carantină a fost interzisă sacrificarea altor animale. De asemenea toate animalele din zonă au fost vaccinate", le-a declarat jurnaliștilor reprezentantul Centrului pentru Asigurarea Alimentelor Cahul, Timofei Mâţă. Primul bolnav de antrax identificat la 3 august lucrează la o fermă privată de bovine la Vadul lui Isac. Antraxul este o boală acută și deseori letală, care poate afecta căile respiratorii, aparatul digestiv și pielea. Unele forme pot fi tratate ușor cu antibiotice. Există vaccinuri eficiente împotriva antraxului.

Banca Naţională a Moldovei primit o cerere din partea Băncii de Economii, care vrea să cumpere Unibank. IPN îl citează pe guvernatorului Băncii Naționale Dorin Drăguțancu declarați că BN are acum 60 de zile pentru a analiza posibila tranzancție. Pe de altă parte, Consiliul de administrație al Băncii de Economii a cerut minsterului de finanțe să analizeze impactul eventualei fuzionări cu Unibank asupra BEM - bancă în care statul deține 33,3% din acțiuni, adică pachetul de blocaj. Ministrul de finanțe Anatol Arapu a declarant că în sprincipiu statul ar putea bloca tanzacția dar că înainte de a lua o decizie, trebuie să aibă o analiză a impactului.

Majoritatea europenilor ar sprijini intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană și sancțiuni mai drastice împotriva Rusiei, pentru rolul jucat în destabilizarea Ucrainei. Potrivit unui sondaj realizat în iunie de German Marshall Fund și publicat miercuri, 52 din europeni ar sprijini candidatura Ucrainei. Țările cele mai favorabile sunt Polonia și Spania (peste 60 la sută), cele mai sceptice Germania (63% împotrivă) și Franța (52% împotrivă).

Secretarul de stat american John Kerry se află în Arabia Saudită pentru negocieri vizând crearea unei largi coaliții internaționale împotriva milițiilor extremiste ale organizației Statului Islamic. Participă cele șase monarhii regionale, Turcia și alte țări care simt amenințate de ofensiva SI în Irak și Siria.

La Dușanbe a început summitul de două zile al Organizației Cooperării de la Șanghai, din care fac parte Rusia, China, Kazahstan, Kîrgîstan, Turkmenistan și Tadjikistan. Sînt prezenți și liderii Iranului și Mongoliei, țări cu stat de observatori. Statut de observatori mai au Afganistanul Pakistanul și India. Discuțiile se vor concentra pe situația din Afganistan, după ce anul acesta se încheie retragerea trupelor internaționale.

Miercuri, la ieșirea dintr-o biserică din Moscova, președintele rus Vladimir Putin a declarat presei că a aprins o lumânare pentru cei care au murit sau au fost răniți în luptele pentru a proteja locuitorii din „Noua Rusie” de forțele ucrainene. Occidentul și Kievul acuză Rusia că ar fi trimis mii de luptători în estul Ucrainei, pentru a întări milițiile separatiste pro-ruse. Afirmație respinsă categoric de Moscova deși în Rusia au avut loc deja înmormânările unor soldați căzuți în Ucraina. „Noua Rusie”, concept din perioada țaristă, include mare parte din estul și sudul Ucrainei, iar faptul că Putin utilizeaza acest concept lasă de înțeles că ar vrea să recreeze această regiune.

Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, republicanul John Boehner l-a invitat pe preşedintele ucrainean Petro Popoşenko să se adreseze unei sesiuni comune a Congresului, pe 18 septembrie.

Este cea mai mare onoare pe care Congresul o poate acorda unui lider politic străin.

Poroşenko este aşteptat pe 18 septembrie la Casa Albă. În 2005 preşedintele Victor Ianukovici a ţinut un discurs în plenul Congresului american.

Aviaţia americană a lansat noi raiduri de bombardament împotriva poziţiilor ocupate de miliţiile organizaţiei Statului Islamic în jurul barajului Haditha de pe Eufrat, baraj de o importanţă strategică pentru o mare parte din Irak.

Între timp, Franţa a anunţat că este dispusă să se alăture unei eventuale acţiuni internaţionale împotriva organizaţiei extremiste Statul Islamic. Ministrul de externe Laurent Fabius a precizat că este posibilă „şi o participare la acţiuni militare”.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a anunţat că săptămâna viitoare va înainta în Parlament un proiect de lege prin care să se acorde regiunilor din estul ţării un „statut special”, fără a periclita integritatea teritorială a Ucrainei.

Într-o şedinţă de guvern, transmisă în direct la televiziune, Poroşenko a declarat că acordul de încetare a focului semnat vinerea trecută la Minsk cu reprezentanţii separatiştilor pro-ruşi recunoaşte principiul menținerii integrităţii teritoriale a Ucrainei, în actualele granițe.

Referitor la armistiţiu, Poroşenko a declarat că este greu de menţinut din cauza provocărilor separatiştilor şi că trupele ucrainene se regrupează acum în est, pentru o mai bună defensivă, nu pentru a lansa o nouă ofensivă.

Georgia a anunţat că va trimite în Ucraina un ajutor umanitar, constând din căşti militare şi veste antiglonţ. Totodată, ministrul apărării, Irakli Alassania, a declarat, într-un interviu televizat, că spitalele din Georgia sunt pregătite să-i trateze pe militarii ucraineni, răniţi în luptele din estul Ucrainei. Georgia şi Rusia s-au confruntat într-un scurt război în august 2008, în urma căruia Abhazia şi Osetia de Sud şi-au proclamat independenţa.

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat astăzi un decret prin care preia direct controlul asupra unui nou comitet care coordonează apărarea Rusiei.

Rusia nu vrea să se lanseze într-o nouă cursă a înarmării, a declarat Putin, dar va reacţiona, pe măsură, la orice provocare şi a acuzat NATO că se foloseşte de criza din Ucraina pentru a se „reinventa”. Fiind la o întâlnire dedicată modernizării armatei, Putin a precizat că vor fi dezvoltate noi arme nucleare strategice, un nou sistem de apărare aeriană şi arme convenționale de înaltă precizie.

Până în decembrie, a mai anunţat Putin, ar putea fi gata noua doctrină militară a Rusiei.

Secretarul de stat american John Kerry a declarat că ţările comunităţii internaţionale nu vor rămâne indiferente la extinderea grupării extremiste Statul Islamic, iar în lupta împotriva acestei organizaţii, Irakul va fi un aliat strategic, a mai declarat Kerry la Bagdad, unde şi-a exprimat şi sprijinul pentru noul guvern. Kerry a exclus însă orice cooperare militară cu Iranul în această campanie. În cursul nopţii, preşedintele Barack Obama va prezenta în detaliu noua strategie a Statelor Unite de a lupta extremiştii organizaţiei Statului Islamic.

Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a declarat că Ucraina este responsabilă de doborârea avionului malaiezian de pasageri, accident în care au murit toate cele 298 de persoane aflate la bord. În cadrul unei întrevederi cu omologul său din Malaysia, Şoigu a argumentat că responsabilitatea guvernului de la Kiev decurge din faptul că nu a fost în stare să rezolve problemele din estul Ucrainei fără să recurgă la arme.

Ieri, Autoritatea Aviatică Olandeză a publicat concluziile preliminare ale anchetei internaţionale care a stabilit că avionul a fost lovit „de obiecte cu o mare viteză”. Este prima dată că oficial se confirmă faptul că avionul a fost doborât deşi raportul nu vorbeşte explicit de o rachetă. Şi nici nu încearcă să stabilească responsabilitatea pentru atac.

Kievul şi ţările occidentale susţin că avionul a fost doborât, probabil din greşeală, de separatiştii pro-ruşi, dotaţi cu sistem ruse de lansare a rachetelor. Separatiştii resping categoric orice responsabilitate.