La Kabul, un convoi de trupe internaţionale a fost ţinta unui atac cu un automobil capcană. Doi militari americani şi unul polonez au fost ucişi. Surse NATO precizează că cel puţin 13 civili au fost răniţi. Miliţiile Taliban şi-au asumat responsabilitatea. Tensiunile au crescut în Afganistan pe măsură ce se apropie data la care vor fi retrase aproape toate trupele internaţionale sub comandă NATO. Un alt factor destabilizator important în acest moment este disputa dintre cei doi candidaţi la preşedinţie, Ashraf Ghani şi Abdullah Abdullah, legată de victoria în turul de balotaj al alegerilor prezidenţiale. Preşedintele în exerciţiu Hamid Karzai crede însă că se va ajunge la un compromis în următoarele zile.

Rusia va da Belarusului un credit de 1,55 de miliarde de dolari, pentru ca Minskul să-şi poată plăti datoriile şi pentru a-şi reface rezerva de aur. Creditul va fi plătit în şase tranşe bianuale, începând cu 15 ianuarie 2015.

În Irak, în apropiere de Bagdad, aviația americană a bombardat poziţii ale miliţiilor organizaţiei extremiste a Statului Islamic (IS).

Raidurile aeriene din 14 şi 15 septembrie se înscriu în noua strategie anunţată de preşedintele Barack Obama. Între timp, la Paris, delegaţiile din 30 de ţări au promis Bagdadului sprijin militar „suficient” pentru a combate IS.

Organizaţia Statului Islamic controlează acum regiuni întinse din Irak şi Siria.

Coaliţia internaţională împotriva organizaţiei Statului Islamic, iniţiată de Statele Unite se loveşte de problema colaborării dificile cu Iranul şi guvernul preşedintelui sirian Bashar al Assad, ambele opuse extremiştilor islamici.

Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a declarat că trebuie întărită prezenţa militară a Rusiei în Crimeea din cauza crizei din Ucraina, dar şi din cauza întăririi flancului estic al NATO.

La recentul summit NATO din Ţara Galilor s-a decis mărirea prezenţei militare a Alianţei în ţările membre din estul Europei, pe baza unei rotări permanente de trupe şi armament.

Departamentul de stat a anunţat că Statele Unite nu recunosc votul organizat duminică în Crimeea, în cursul unor alegeri locale parţiale din Rusia pentru că nu recunoaşte anexarea peninsulei. Totodată, Departamentul de stat s-a declarat îngrijorat de relatările că cetăţenii ucraineni din Crimeea ar fi obligaţi să ia cetăţenia rusă.

Liderii partidelor parlamentare din Marea Britanie au semnat un apel adresat scoțienilor, în care promit mai multă autonomie regiunii dacă nu-şi proclamă independenţa.

Textul a apărut astăzi pe prima pagină a celui mai mare cotidian scoţian sub titlul „Promisiunea” şi este semnat de premierul conservator David Cameron, de liderul opoziţiei laburiste Ed Miliband şi de liderul liberal-democraţilor Nick Clegg.

Joi, pe 18 septembrie, în Scoţia are lor referendumul asupra posibilei independențe a regiunii.

Iosif Kobzon, cunoscutul interpret rus, a dat în judecată Letonia la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru că autorităţile de la Riga i-au refuzat intrarea în ţară, unde urma să dea un concert. Kobzon a declarat că cere despăgubiri pentru pierderile financiare suferite din cauza interdicţiei.

În iulie, Kobzon urma să apară la un festival de muzică la Jurmala dar nici el, nici alţi doi interpreți din Rusia, Oleg Gazmanov şi Alla Perfilova (Valeria) nu au primit dreptul de a intra în Letonia. Motivul este că au susţinut anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea la Federaţia Rusia şi politica Moscovei, în general, în Ucraina.

Ministerul de externe leton a explicat atunci că s-a impus interdicţia pe timp nedefinit de intrare în ţară celor trei interpreți pentru că ar fi „încurajat” violarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei. Edgars Rinkevics s invocat un articol din legea imigrației pentru a impune interdicţia, precizează Interfax.

Kobzon susţine că a pierdut, între altele, 11.500 de euro, bani plătiţi în avans pentru hotel şi care nu i-au fost returnați. Direcţia hotelului i-ar fi sugerat să-şi recupereze banii de la guvernul leton.

Duminică, 14 septembrie, Iosif Kobzon a fost la Chişinău unde a cântat într-un concert organizat de Partidul Socialiştilor, în încheierea marşului pentru aderarea Moldovei la Uniunea Vamală, controlată de Rusia. Nu este prima dată când interpretul rus participă la evenimente cu clară tentă politică.

Coaliţia pro-europeană a stabilit proiectele prioritate care vor fi dezbătute în sesiunea parlamentară de toamnă-iarnă. Potrivit liderului fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, citat de agenţia IPN, este vorba între altele de proiectul bugetului de stat, proiectul care prevede transparenţa proprietății instituţiilor mass-media, stabilirea unei cote de reprezentare a femeilor în Parlament, proiectul cu privire la finanţarea partidelor politice.

Fracțiunile parlamentare ale Partidului Liberal Democrat din Moldova şi Partidului Liberal Reformator au înaintat o propunere de a se organiza un referendum odată cu alegerile generale din 30 noiembrie, privind revizuirea articolelor din constituție privind procedura de alegere şi demitere a preşedintelui Republicii Moldova prin votul direct al cetăţenilor. Înainte de a intra în Parlament, cele două fracțiuni au trimit proiectul la Curtea Constituţională, care să verifice măsura în care propunerea este compatibilă cu constituţia ţării, relatează agenţia IPN. Se pare că pentru moment, fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat este mai sceptică, având obiecții de ordin tehnic (se arată în comunicatul fracţiunilor PLDM şi PLR).

Comisia Electorală Centrală are banii necesari pentru a deschide mai multe secţii de vot peste hotare pentru alegerile din 30 noiembrie. Totodată, Comisia îşi propune să asigure secţiile cu destule buletine de vot pentru a evita situaţia din 2010 când oamenii au votat pe foi albe, a declarat vicepreședintele CEC, Ştefan Urîtu, la o dezbatere publică organizată de agenţia IPN şi Radio Moldova. „Avem bani pentru a deschide 100 de secţii de votare în comparaţie cu 75 care au fost deschise anterior” a precizat Urîtu.

Parlamentul de la Kiev şi Parlamentul European de la Strasbourg au ratificat, în sesiuni speciale ţinute în acelaşi timp, Acordul de Asociere al Ucrainei la Uniunea Europeană, care a stat în centrul actualei crize, cel puţin la început.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a declarat că ratificarea acestui acord este un prim pas spre integrarea în UE. „Cine o să mai aibă acum curaj să ne închidă uşa spre Europa? Cine o să se mai opune viitoarei noastre integrări?” – a declarat Poroşenko în şedinţa specială a Radei, la care au fost adoptate şi legile despre statutul regiunilor din estul ţării.

Acordul de Liber Schimb, parte din Acordul de Asociere, nu va intra în vigoare decât la sfârşitul anului viitor, un compromis la care s-a ajuns pe 12 septembrie, în cadrul negocierilor dintre Ucraina, UE şi Rusia. În caz contrar, Moscova ameninţa cu impunerea unor taxe vamale suplimentare, anulând în practică relaţiile comerciale privilegiate de care se bucură Ucraina în CSI.

Parlamentul Ucrainei a adoptat marți 16 septembrie noi legi propuse de președintele Petro Poroșenko pentru rezolvarea conflictului din estul țării. Deputații au votat o lege care va acorda „statut special” regiunilor estice, urmând să asigure zonelor controlate de separatiști din regiunile Luhansk și Donețk un anumit grad de autoguvernare pe timp de trei ani și alegeri locale în decembrie. O lege separată aprobată astăzi de Radă promite că persoanele „care au luat parte la evenimentele din regiunile Luhansk și Donețk” nu vor fi urmărite penal. Propunerile sunt în conformitate cu înțelegerea din 5 septembrie de încetare a conflictului soldat cu peste 3000 de morți din aprilie până în prezent. Liderul separatist de la Luhansk, Ihor Plotnițki, a spus că propunerile președintelui ucrainean oferă „o șansă” pentru soluționarea pașnică a conflictului, dar a adăugat că mai rămân semne de întrebare.

Rubla rusească a căzut la un nou nivel record față de dolarul american, depășind recordul stabilit luni. Marți dimineață dolarul american costa 38.80 de ruble. Moneda Rusiei a pierdut din valoare față de dolar 2,7% în două zile. Devalorizarea rublei vine după ce Statele Unite și UE au anunțat săptămâna trecută noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza politicii Moscovei față de Ucraina. Îngrijorarea piețelor financiare a fost amplificată și mai mult de amenințarea Kremlinului că va impune embargouri suplimentare asupra unor importuri din occident, de pildă în domeniul confecțiilor, ceea ce ar putea duce la scăderea consumului pe piața rusă.

Un atac sinucigaș cu un automobil exploziv a ucis în capitala Afganistanului cel puțin trei membri ai forței internaționale conduse de NATO, rănind 13 civili. Atacul produs marți în zori pe drumul spre aeroportul Kabul, în apropierea ambasadei Statelor Unite, a avut ca țintă un convoi de soldați străini. Forța internațională nu a dezvăluit încă naționalitatea celor uciși. Tensiunile politice din Afganistan sunt ridicate din cauza unor alegeri prezidențiale disputate care au destabilizat țara înaintea planificatei retrageri a grosului trupelor străine înainte de sfârșitul anului curent. Dar președintele la sfârșit de mandat Hamid Karzai a spus că s-au înregistrat luni progrese în negocierile dintre rivalii electorali Așraf Ghani și Abdullah Abdullah. Un membru al echipei lui Ghani a spus Europei Libere că un acord de împărțire a puterilor ar putea fi semnat chiar astăzi.

O fostă gimnastă olimpică rusă care a negat speculațiile privind o relație apropiată cu președintele Vladimir Putin a devenit șefa consiliului de administrație într-un conglomerat de presă favorabil Kremlinului. Grupul Național Media a anunțat luni 15 septembrie că Alina Kabaieva a acceptat oferta de a prelua conducerea board-ului companiei. Printre proprietățile grupului se numără televiziunea Pervîi Kanal și pachetul majoritar de acțiuni în cotidianul Izvestia, care critică frecvent Occidentul. Kabaieva, de 31 de ani, a câștigat o medalie de aur olimpică la gimnastică ritmică în 2004. Luni, Duma de Stat anunțase că fosta gimnastă și-a dat demisia din Parlament după ce șase ani fusese deputată din partea partidului de guvernământ „Rusia Unită”. Relatările despre o relație amoroasă între ea și Putin au persistat în ciuda dezmințirilor Kabaievei și a refuzului de a comenta din partea Kremlinului. Putin și soția lui Liudmila au divorțat anul acesta.

Omul de afaceri Renato Usatâi a dat vina pe lideri ai partidelor de guvernământ pentru refuzul autorităților de a-i permite să intre în cursa electorală. Vorbind ieri la Chișinău, Usatâi a spus că s-a așteptat ca puterea să pună bețe în roate noul său partid PaRUs”, dar nu s-a așteptat la un comportament „așa de cinic”. „Astăzi se încearcă să mi se creeze imaginea de bandit și contrabandist”, a spus Usatâi, sugerând că în spatele persecutării sale se află fostul premier Vlad Filat și poate și democratul Vlad Plahotniuc. Ministerul de interne a spus luni că aproape un sfert din semnăturile strânse de omul de afaceri pentru înregistrarea partidului său ar fi false. Usatâi neagă acuzația.

Potrivit agenției Moldpres, Liga Tineretului Rus avea programată pentru astăzi la Chișinău o manifestare de protest împotriva participării Moldovei la exercițiile NATO începute ieri în vestul Ucrainei. Manevrele Rapid Trident 2014 vor dura 11 zile și se desfășoară la baza militară Iavoriv, în regiunea Lvov cu participarea a 1200 de militari din 15 țări, marea majoritate membre în NAO, inclusiv Statele Unite și România. Țările ne-membre în alianță participante la exerciții sunt Ucraina, Azerbaidjan, Georgia și Moldova. Un purtător de cuvânt al armatei americane a spus că exercițiile au fost organizate la cererea autorităților ucrainene.

Șeful forțelor NATO din Europa, generalul american de aviație Philip Breedlove, a declarat că în Moldova și regiunea ei transnistreană sunt vizibile „unele semne ale unui scenariu” de felul celui care a dus la anexarea Crimeii de către ruși. Potrivit agenției Reuters, Breedlove a spus că trupele ruse au ținut anul acesta exerciții militare în regiunea transnistreană, învecinată cu Ucraina, iar președintele moldovean a avertizat Moscova să nu anexeze regiunea așa cum a făcut-o în Crimeea. Vorbind la o conferință la Bruxelles, generalul american a mai spus că Alianța nord-atlantică „nu are în prezent o politică despre ce se poate face în acele țări care nu sunt în NATO, dar nici în Federația Rusă”.

Statele Unite au spus că nu recunosc alegerile ținute la sfârșitul săptămânii în Crimeea anexată de ruși. Vorbind la o conferință de presă la Washington, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Marie Harf, a cerut Rusiei să „redea Crimeii statul legitim de parte componentă a Ucrainei”. Tot luni 15 septembrie cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a cerut într-o convorbire telefonică președintelui rus Vladimir Putin retragerea trupelor rusești din estul Ucrainei și securizarea graniței ruso-ucrainene, astfel ca eventuale noi infiltrări de trupe și muniții să nu mai fie posibile.

Este de așteptat ca Rada ucraineană și Parlamentul European să ratifice astăzi Acordul de Asociere dintre Ucraina și UE. Documentul prevede crearea unei zone de liber-schimb și integrarea economică mai strânsă. Dar într-o concesie făcută Moscovei, Ucraina și UE au căzut de acord să amâne punerea în practică a zonei de liber-schimb până în 2016. Tot astăzi, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, vrea să înainteze Parlamentului un plan de pace despre care agențiile de presă scriu că ar urma să facă din regiunile estice ale țării o nouă Transnistrie: separatiștii ar avea la dispoziție trei ani de autoconducere limitată, dreptul de a folosi limba rusă în instituțiile de stat și de a strânge legăturile cu Rusia vecină, alegeri locale la 9 noiembrie și altele.

Premierul britanic David Cameron a făcut ieri un apel plin de emoții către scoțieni, cerându-le să respingă independența la referendumul de joi, evitând scindarea Marii Britanii. „Dacă Scoția votează da, Regatul Unit se va dezbina și vom merge pe căi diferite pentru totdeauna”, a spus Cameron în orașul scoțian Aberdeen. Liderul britanic a mai spus că ar urma nu o „despărțire de probă” ci „un divorț dureros”. Cameron a promis că un eventual vot împotriva independenței va fi răsplătit cu o descentralizare fără precedent a puterilor în favoarea Scoției. Tot luni Casa Albă a semnalat într-o declarație a purtătorului de cuvânt Josh Earnest că ar dori ca Marea Britanie să rămână „unită”.

Piloții companiei germane Lufthansa au anunțat că vor ține astăzi o grevă de protest față de schimbarea regulilor privind ieșirea la pensie. Greva va dura de la 10 la 18 ora Moldovei. Potrivit AFP, vor fi afectate unele zboruri de mare distanță și toate zborurile cu plecarea de la Frankfurt. Lufthansa leagă Chișinăul de altă destinație germană, München. Nu este prima oară când Lufthansa este afectată de proteste. Miercurea trecută o grevă a provocat anularea a 110 zboruri europene, afectând 13.500 de pasageri. Noua grevă germană vine după ce luni 15 septembrie piloții companiei franceze Air France au început o grevă de o săptămână.

Premierul britanic David Cameron a făcut un apel pasional către scoțieni, cerându-le să respingă independența la referendumul de joi, evitând scindarea Marii Britanii. „Dacă Scoția votează da, Regatul Unit se va dezbina și vom merge pe căi diferite pentru totdeauna”, a spus Cameron în orașul scoțian Aberdeen. Liderul britanic a mai spus că ar urma nu o „despărțire de probă” ci „un divorț dureros”. Cameron a promis că un eventual vot împotriva independenței va fi răsplătit cu o descentralizare fără precedent a puterilor în favoarea Scoției. Tot luni 15 septembrie Casa Albă a semnalat într-o declarație a purtătorului de cuvânt Josh Earnest că ar dori ca Marea Britanie să rămână „unită”.

Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, s-a declarat optimist că vinurile moldovenești vor avea și mai mult succes în străinătate pe măsură ce se fac reforme în sectorul viti-vinicol, informează IPN. Vorbind pe podgoriile întreprinderii „Mileștii Mici”, unde a început astăzi recoltarea strugurilor, Bumacov a spus că au crescut exporturile în Statele Unite, în UE și China, dar eforturile de promovare a vinurilor moldovenești pe piețe noi trebuie continuate. Tot astăzi șeful combinatului „Mileștii Mici”, Gheorghe Castraveț, a spus că firma vinicolă pe care o conduce nu mai exportă vin în Rusia din 2006, iar acum principala piață de desfacere externă este China. IPN notează că pe fondul embargoului rusesc exporturile de vin moldovenesc în prima jumătate a anului curent au adus venituri cu 50% mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, adică aproximativ 46 de milioane de dolari.

Deputatul ultranaționalist rus Vladimir Jirinovski spune că alegerile regionale din Rusia au fost falsificate în mai multe locuri, inclusiv la Moscova. Declarația lui Jirinovski de luni 15 septembrie vine pe fondul informațiilor că partidul de guvernământ „Rusia Unită” ar fi obținut peste 70% din voturi la alegerile parlamentare din Crimeea, regiunea anexată de la Ucraina în martie. În alegerile din peninsula de la Marea Neagră Partidul Liberal-democratic al lui Jirinovski se află pe locul al doilea cu puțin peste 8% din voturi. Partidul Comunist al Rusiei a refuzat să recunoască rezultatele electorale din regiunea Kirov. Se relatează că reprezentanții partidului „Rusia Unită” au câștigat marea majoritate a voturilor în alegerile ținute duminică 14 septembrie în 84 de regiuni ale Federației Ruse.

Secretarul-general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a spus că membrii alianței trebuie să fie solidari în fața amenințărilor „anti-occidentale” din partea Rusiei și militanților din organizația Statul Islamic. Vorbind la o conferință la Bruxelles Rasmussen a spus că Rusia a „călcat în picioare toate regulile și angajamentele” care au asigurat pacea în Europa după al doilea război mondial pornind acțiuni militare „ilegale” împotriva Ucrainei. „Modelul de acțiune este limpede, din Moldova în Georgia și acum în Ucraina Rusia a folosit presiunea economică și acțiunea militară pentru a produce instabilitate, pentru a produce conflicte și pentru a reduce independența vecinilor ei”, a spus Rasmussen. Rasmussen, al cărui mandat pe cinci ani la conducerea NATO se încheie la sfârșitul lunii curente, a mai spus că alianța se află pe linia de despărțire dintre „toleranță și fanatism”, ”democrație și totalitarism”.