Premierul Iurie Leancă a spus că a cerut „instituțiilor abilitate” să verifice acuzațiile deputatului Veaceslav Ioniță privind implicarea liderului PLDM Vlad Filat într-o fraudă la Banca de Economii. Într-un interviu acordat portalului de știri Unimedia.md, Leancă a spus că a fost întrebat în legătură cu aceste supoziții de mai mulți ambasadori străini și că lucrurile trebuie clarificate cât mai repede. Președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Viaceslav Ioniță (PLDM) a spus săptămâna trecută că a descoperit o schemă frauduloasă la Banca de Economii, de unde ar fi fost sustrași în ultimele trei luni cel puțin 120 de milioane de lei. Ioniță l-a acuzat pe liderul PLDM, Vlad Filat că s-ar număra printre beneficiarii schemei. Ulterior PLDM i-a retras lui Ioniță sprijinul politic.

Arheologii au descoperit în estul Poloniei locul exact unde se aflau camerele de gazare ale lagărului nazist Sobibor, unde au fost uciși în timpul celui de-al doilea război mondial aproximativ 250.000 de evrei, informează agenția DPA. Știrea a fost făcută publică de institutul Yad Vashem din Ierusalim, al cărui cercetător-șef David Siberklang a calificat-o drept „de importanță maximă în cercetarea Holocaustului”. Căutarea urmelor camerelor de gazare a durat opt ani. După o revoltă în lagăr în 1943 naziștii au distrus cu buldozerele infrastructura lui pentru a ascunde urmele operațiunii de exterminare. Pe locul lagărului se află în prezent un muzeu.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, a spus că forțele americane din Irak „nu au și nu vor avea” misiuni de luptă în campania împotriva militanților din organizația Statul Islamic. Vorbind după o întâlnire cu comandanți militari americani în Florida, Obama a mai spus că aproximativ 40 de țări și-au exprimat sprijinul pentru efortul american împotriva insurgenților care au ocupat regiuni întinse din Irak și Siria. Obama a spus că unele state vor ajuta forțele americane în raidurile aeriene, iar altele vor ajuta la instruirea forțelor irakiene. Declarația președintelui Obama vine după ce marți principalul comandant militar american spusese că dacă actuala strategie împotriva militanților islamiști eșuează ar putea fi nevoie de intervenția trupelor terestre americane.

Noul premier al Irakului a spus că nu va fi nevoie de trupe terestre străine pentru lupta împotriva extremiștilor din organizația „Statul islamic”. În aceeași declarație, Haidar al-Abadi a îndemnat însă comunitatea internațională să extindă campania împotriva militanților islamiști și în Siria vecină. Între timp surse de securitate de la Bagdad au informat că forțele irakiene au lansat miercuri 17 septembrie o operațiune militară „intensă” împotriva insurgenților din organizația „Statul islamic” la Ramadi, Fallujah și Haditha în provincia vestică Anbar.

Ministerul de Externe al Rusiei a calificat legea adoptată marți de parlamentul ucrainean privind statutul special al regiunilor estice „un pas în direcția cea bună”. Într-o declarație de presă, ministerul rus de externe mai spune că decizia parlamentului de la Kiev „corespunde spiritului… declarației de la Geneva sprijinită de Rusia, Ucraina, Statele Unite și UE de la 17 aprilie… ca și declarației de la Berlin din 2 iulie”. Legea adoptată ieri de parlamentul ucrainean la cererea președintelui Petro Poroșenko prevede un grad de autoconducere pentru regiunile estice și dreptul lor de a folosi limba rusă pe scară largă în administrație. Tot astăzi ministerul de Externe de la Moscova a avertizat Ucraina și UE să nu-și încalce angajamentul de a pune în practică Acordul de Liber-schimb abia începând din 2016.

Un nou sondaj de opinie sugerează că preferințele electorale ale moldovenilor nu s-au schimbat prea mult. Potrivit studiului făcut de Asociația Sociologilor și Demografilor dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, cele mai multe voturi - 23% - le-ar primi Partidul Comuniștilor, urmat de Liberali-democrați cu aproape 14%, Democrați cu aproape 8%, liberali cu 6,9% și socialiști cu 6,6%. Sondajul arată că aproape un sfert din cei chestionați nu sunt deciși cum să voteze. În topul încrederii în personalitățile politice conduce liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, urmat de premierul Iurie Leancă, liderul liberal-democrat Vlad Filat, primarul Chișinăului, liberalul Dorin Chirtoacă și socialistul Igor Dodon. Sondajul mai arată că 60% din cei chestionați consideră că reformele nu sunt eficiente, iar aproape 56% cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită.

Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a criticat ideea celorlalte partide de la guvernare ca la 30 noiembrie să se țină odată cu alegerile parlamentare un referendum pentru alegerea în viitor a șefului statului prin votul întregului popor, nu doar al deputaților. „Propunerea noastră a fost să nu lucrăm în grabă. Pentru asta este nevoie de timp și noi am propus ca referendumul să aibă loc odată cu alegerile locale (din vara anului viitor)”, a spus Lupu. Ideea avansată de Partidul Liberal Reformator și Partidul Liberal-Democrat a fost criticată și de președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, care a spus că asemenea modificări ale Constituției se fac prin dezbateri parlamentare, nu prin referendum. Șeful CEC Iurie Ciocan a spus fără să se pronunțe asupra substanței schimbării că din punct de vedere legal și tehnic, ținerea unui referendum în ziua alegerilor parlamentare ar fi posibilă.

Ministrul agriculturii Vasile Bumacov crede că restricțiile rusești la importurile de fructe din Moldova ar putea fi revizuite peste o lună, informează site-ul de știri economice agora.md. Aflat la Moscova, oficialul moldovean s-a întâlnit cu șeful serviciului fitosanitar rusesc Serghei Dankvert. Bumacov, care a vizitat un târg alimentar internațional la Moscova, a mai spus că „populația Federației Ruse apreciază produsele agroalimentare moldovenești pentru gustul lor unic” și că „merele moldovenești sunt deosebit de așteptate”. Rusia a interzis începând din 14 iulie importurile de conserve de fructe şi legume din Republica Moldova, după ce a decis să impună un embargo asupra fructelor moldoveneşti, din cauza unei „insecte periculoase” numită „molia orientală”.

Premierul român Victor Ponta a precizat că într-un discurs recent criticat de Rusia a vorbit despre unirea Moldovei cu România prin integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Adresându-se reporterilor la București, Ponta a spus că el, ca și colegul său moldovean Iurie Leancă, ar dori ca Moldova să fie în UE până în 2018-2019, adăugând că „poate este un obiectiv prea ambițios”. Ponta a mai spus că se bucură când este criticat de Moscova pentru că sprijină integrarea europeană a Moldovei. Marți, Ministerul de Externe al Federației Ruse a criticat discursul din 12 septembrie al lui Ponta ca pe un apel la reunificarea Moldovei cu România într-un singur stat și a cerut UE să-l condamne. În discursul său electoral de la Alba Iulia, Ponta, care candidează la președinția României a vorbit despre „Marea Unire în Europa cu cei de pe malul stâng al Prutului”.

Uniunea Europeană a lăudat Ucraina pentru legile adoptate ieri de Rada de la Kiev în scopul încheierii conflictului soldat din aprilie cu peste 3000 de morți. Maja Kociancic, purtătoarea de cuvânt a șefei politicii externe europene Catherine Ashton, a spus miercuri 17 septembrie la Bruxelles că ambele legi adoptate ieri la Kiev, aceea privind autoconducerea limitată a regiunilor estice și legea amnistierii participanților la conflict „sunt pași importanți spre găsirea unei soluții politice durabile a crizei” ucrainene. Oficialul european a exprimat totodată îngrijorare în legătură cu informațiile privind unele ostilități petrecute în ciuda armistițiului de la 5 septembrie.

Autoritățile locale spun că doi civili au fost uciși în luptele din orașul controlat de separatiști Donețk, în estul Ucrainei. Consiliul municipal a spus că decesele au survenit lângă o piață și că alți trei oameni au fost răniți. Nu au fost făcute publice alte detalii. Decesele din rândul civililor par să fie primele după ce Parlamentul Ucrainei a aprobat marți 16 septembrie legea privind o autoconducere limitată în regiunile estice în speranța încheierii conflictului soldat din aprilie cu peste 3000 de morți. Purtătorul de cuvânt militar ucrainean Andri Lisenko a spus miercuri 17 septembrie că forțele ucrainene respectă armistițiul din 5 septembrie și a acuzat rebelii și forțele rusești că deschid focul asupra forțelor guvernamentale, în special la aeroportul din Donețk, controlat în prezent de armată. Rusia neagă că ar avea trupe în Ucraina.

În ajunul referendumului istoric din Scoția sondajele de opinie sugerează că sprijinul pentru rămânerea în Regatul Unit este ceva mai mare decât cel pentru independență, dar zeci de mii de cetățeni indeciși încă se gândesc cum să voteze. Alegătorii vor fi chemați joi să răspundă cu „Da” sau „Nu” la întrebarea: „Ar trebui Scoția să fie o țară independentă?”. Trei sondaje publicate miercuri 17 septembrie arătau că 48% din cetățeni vor să spună „Da” independenței, față de 52% care vor să voteze pentru rămânerea în Marea Britanie. Liderii politici britanici au promis scoțienilor o autonomie mai mare dacă decid să continue uniunea politică și economică cu Londra. Dar liderul campaniei pentru independență, primul ministru scoțian Alex Salmond, le-a spus conaționalilor săi: „Treziți-vă vineri dimineață în prima zi a unei țări mai bune”. Urnele se deschid joi 18 la 9, ora Moldovei.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus că noile sancțiuni europene împotriva Moscovei vor submina eforturile de a pune capăt conflictului din Ucraina, dar a adăugat că încă se poate reveni la relații bune între UE și Rusia. Într-un interviu cu ziarul spaniol „El Pais” postat miercuri 17 septembrie pe site-ul Ministerului rus de Externe, Lavrov spune că sancțiunile „trimit un semnal de sprijin direct războinicilor de la Kiev”. El a adăugat însă că este încrezător că după rezolvarea crizei relațiile dintre Rusia și UE nu doar că se pot întoarce la nivelul anterior, dar pot avansa. Pentru aceasta – a mai spus Lavrov – UE și Statele Unite „ar trebui să asculte vocea rațiunii și să rupă cercul vicios” al sancțiunilor.

MAE din Romania informează într-un comunicat că la alegerile pentru Preşedintele României din 2014, în străinătate vor fi organizate 294 de secţii de votare pentru cetăţenii români. MAE menţionează că pentru scrutinul din noiembrie 2014 a fost majorat semnificativ numărul de secţii de votare în Republica Moldova, de la 13 la 21, ţinându-se cont de „tendinţa ascendentă a numărului de cetăţeni români cu drept de vot din aceasta țară".

Fracțiunile parlamentare ale Partidului Liberal Democrat din Moldova şi Partidului Liberal Reformator au înaintat o propunere de a se organiza un referendum odată cu alegerile generale din 30 noiembrie, privind revizuirea articolelor din Constituție privind procedura de alegere şi demitere a preşedintelui Republicii Moldova prin votul direct al cetăţenilor. Înainte de a intra în Parlament, cele două fracțiuni au trimis proiectul la Curtea Constituţională, care să verificze măsura în care propunerea este compatibilă cu Constituţia Moldovei.

Ministrul moldovean al agriculturii Vasile Bumacov va discuta astazi la Moscova „aspectele tehnice” ale înlaturarii barierelor comerciale la exporturile moldoveneşti. Potrivit Ministerului agriculturii aceste negocieri de acum de la Moscova au fost convenite in cadrul convorbirilor purtate la Chisinau cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, informeaza site-urile de ştiri moldovene.

Rusia considera inacceptabile „speculatiile" premierului român Victor Ponta legate de o eventuala „anexare" a Moldovei, a afirmat Ministerul rus de Externe, intr-o declaratie citata de agentia rusă ITAR-Tass. Liderul social-democratilor din Romania a declarat la Alba Iulia, la congresul PSD, că în 2018, la 100 de ani de la Marea Unite, românii vor realiza „o a doua Mare Unire”.
Rusia considera „iresponsabile si inacceptabile declaratiile facute din exterior in contextul campaniei electorale in curs din Republica Moldova. Ne asteptam ca autoritatile de la Chisinau sa evalueze corect aceste afirmatii”, se spune in declaratia externelor de la Moscova.

Parlamentul de la Kiev şi Parlamentul European de la Strasbourg au ratificat, în sesiuni speciale ţinute în acelaşi timp, Acordul de Asociere al Ucrainei la Uniunea Europeană. Acordul de Liber Schimb, parte din Acordul de Asociere, nu va intra în vigoare decât la sfârşitul anului viitor, un compromis la care s-a ajuns pe 12 septembrie, în cadrul negocierilor dintre Ucraina, UE şi Rusia. În caz contrar, Moscova a ameninţat cu impunerea unor taxe vamale suplimentare, anulând relaţiile comerciale privilegiate de care se bucură Ucraina în cadrul CSI. Presedintele Poroşenko a anuntat ieri si planurile sale pentrru a acorda regiunilor Doneţk si Luhansk, controlate de rebelii pro-rusi, a „unui statut special” – cu limba rusa limba oficiala, cu posibilitatea de a-şi crea forte proprii de politie si de a numi judecatorii si procurorii. Lideri ai regiunilor separatiste au declarat insa că resping oferta Kievului, pledind pentru independenţă. Presedintele Poroşenko începe astazi un turneu in Statele Unite si Canada, unde miine va avea convorbiri cu presedintele american Barack Obama si poimiine se va adresa Congresului american.

Liderii Comitetului de Relatii Externe al Senatului american, senatorii Robert Menendez (democrat) si Bob Corker (republican) au introdus un nou proiect de lege prin care se cere presedintelui Barack Obama sa impuna mai multe sancţiuni companiilor ruse de import-export de arme si din domeniul energiei. Noul proiect cuprinde prevederi pentru noi sancţiuni si impotriva Gazprom, daca se va constata ca vor fi operate restrictii la livrarea de gaze pentru Ucraina, Moldoba, Georgia sau alte tari partenere ale Alianţei Nord Atlantice. Proiectul propune si alocarea a 350 de milioane de dolari pentru asistemţă militara pentru Ucraina si 50 de milioane pentru a ajuta Ucraina in cursul acestei ierni.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, va analiza individual fiecare situatie din Irak inainte de a decide daca va trimite trupe de luptă, a spus şeful statelor majore ale armatei americane, generalul Martin Dempsey in fata Comitetului pentru forțele armate din Senatul american. Preşedintele Obama a exclus iniţial trimiterea de trupe de luptă in Irak pentru a ajuta autorităţile locale să combată Statului Islamic, care controleaza parţi însemnate din Irak si Siria.

Unul dintre cei mai bogati oameni din Rusia, Vladimir Evtuşenkov este in arest la domiciliu fiind acuzat de spălare de bani, cind compania sa AFK Sistema a achizitionat acţiuni de la compania petroliera Başneft, din Başkortostan. Compania AFK Sistema a spus ca acuzatiile ce i se aduc sunt „complet nefondate” şi a anunţat ca va lupta impotriva lor. Seful Uniunii Industriaşilor si Antreprenorilor din Rusia, Aleksandr Şokin a facut analogie cu cazul Yukos, o comparatie respinsa drept „nepotrvită si nefondată” de catre purtatorul de cuvint al Kremlinului.

Presedintele Statelor Unite, Barack Obama, a numit epidemia cu virsul Ebola drept o ameninţare la securitatea globala şi a anunţat extinderea rolului Statelor Unite în combaterea maladiei fatale. Epidemia cu virusul Ebola este cea mai mare din 1976, de cind a fost identificat acest virus si a facut pînă acum aproape 2500 de victime.

La Kabul, un convoi de trupe internaţionale a fost ţinta unui atac cu un automobil capcană. Doi militari americani şi unul polonez au fost ucişi. Surse NATO precizează că cel puţin 13 civili au fost răniţi. Miliţiile Taliban şi-au asumat responsabilitatea. Tensiunile au crescut în Afganistan pe măsură ce se apropie data la care vor fi retrase aproape toate trupele internaţionale sub comandă NATO. Un alt factor destabilizator important în acest moment este disputa dintre cei doi candidaţi la preşedinţie, Ashraf Ghani şi Abdullah Abdullah, legată de victoria în turul de balotaj al alegerilor prezidenţiale. Preşedintele în exerciţiu Hamid Karzai crede însă că se va ajunge la un compromis în următoarele zile.

Rusia va da Belarusului un credit de 1,55 de miliarde de dolari, pentru ca Minskul să-şi poată plăti datoriile şi pentru a-şi reface rezerva de aur. Creditul va fi plătit în şase tranşe bianuale, începând cu 15 ianuarie 2015.

În Irak, în apropiere de Bagdad, aviația americană a bombardat poziţii ale miliţiilor organizaţiei extremiste a Statului Islamic (IS).

Raidurile aeriene din 14 şi 15 septembrie se înscriu în noua strategie anunţată de preşedintele Barack Obama. Între timp, la Paris, delegaţiile din 30 de ţări au promis Bagdadului sprijin militar „suficient” pentru a combate IS.

Organizaţia Statului Islamic controlează acum regiuni întinse din Irak şi Siria.

Coaliţia internaţională împotriva organizaţiei Statului Islamic, iniţiată de Statele Unite se loveşte de problema colaborării dificile cu Iranul şi guvernul preşedintelui sirian Bashar al Assad, ambele opuse extremiştilor islamici.