A fost dat publicităţii o noua inregistrare video in care un barbat britanic, imbracat in comasa portocalie a detinutilor, anunţă ca vrea sa spuna intr-o serie de inregistrări „adevarul” despre grupul jihadist care controleaza părţi însemnate din Siria si Irak. Bărbatul a fost identificat drept fotojurnalistul liber profesionist John Cantlie care a fost luat ostatec in Siria in noiembrie 2012. In inregistrare, el spune ca el şi altii au fost abandonati de guvernele Americii şi Marii Britanii şi se întreaba de ce aceste ţări doresc sa se implice într-un nou război. In inregistrarea video nu apar şi militanti ai Statului Islamic. Pina acum militantii Statului Islamic au decapitat in fata camerei de luat vederi trei ostateci occidentali: doi americani si un britanic şi au ameninţat cu moartea un alt ostetic britanic.

Preşedintele Franţei, François Hollande, a anunţat că ţara sa va sprijini atacurile de aviație asupra Statului Islamic, raspunzînd astfel solicitării Irakului. Hollande a precizat ca ajutorul militar nu va consta si in desfăşurarea de militari pe teren in Irak si ca acest sprijin este acordat numai Irakului, nu si Siriei. Ieri, Camera Reprezentantilor din Statele Unite a decis să ii acorde presedintelui Barack Obama autoritatea de a ordona antrenarea si echiparea rebelilor sirieni, care sa lupte impotriva militanţilor Statului Islamic. Rezolutia votata de Camera reprezentantilor urmează sa fie aprobata si de Senatul de la Washington.

Președintele Ucrainei, Petro Poroşenko, s-a adresat cu puţin timp în urmă Congresului Statelor Unite si a multumit Americii pentru sprijinul acordat ţării sale in aceasta perioada complicată, lăudînd solidaritatea demonstrată de Occident fata de ţara sa. Poroşenko a criticat Rusia pentru rolul jucat in Moldova si Georgia, a numit anexarea Crimeii la Rusia „un act cinic de trădare” si a spus ca Ucraina nu va renunţa niciodata la Crimeea. „Ucraina este pe marginea prapastiei şi în joc este supravietuirea ei ca stat”, a mai spus Petro Proşenko in fata Congresului american, cerind Statelor Unire sa „nu lase Ucraina singură” şi să ajute Kievul cu echipamente militare letale si neletale.
Presedintele ucrainean va avea o intrevedere în cursul zilei şi cu presedintele american Barack Obama.

Ministerul belarus de externe a anunţat că o noua runda de convorbiri pe tema situatiei din Ucraina va avea loc miine la Minsk. La convorbiri participa asa numitul grup de contact, format din reprezentantii Rusiei, Ucrainei, separatistilor pro-rusi si OSCE. Andrei Purgin, autointitulatul premier al asa numitei republici Populare Doneţk, a anunţat ca va participa la aceasta intilnire, iar Ucraina va fi reprezentată de fostul presedinte Leonid Kuchma.

Casa Alba a anunţat un nou pachet de ajutoare pentru Ucraina in valoare de 53 de milioane de dolari. 46 de milioane vor consta in asistenţă militara si pentru serviciile de graniceri si 7 milioane vor merge catre organizatiile care ofera ajutor umanitar. Ajutorul militar consta in veste antiglonț, vehicule, echipamente de supraveghere nocturnă şi radare impotriva mortierelor. Pina acum, Statele Unite au acordat ajutoare militare neletale Ucrainei in valoare de 60 de milioane de dolari. Mai multi membri ai Congresului, atit republicani cit si democraţi, au cerut furnizarea de echipemente de război Kievului si suplimentarea acestor ajutoare pînă la 350 de milioane de dolari.

A fost dat publicităţii o noua inregistrare video in care un barbat britanic anunţă ca vrea sa spuna intr-o serie de inregistrări „adevarul” despre grupul jihadist care controleaza părţi însemnate din Siria si Irak. Bărbatul a fost identificat de agentia France Press drept fotojurnalistul liber profesionist John Cantlie, care a fost luat ostatic in Siria in noiembrie 2012. In inregistrare, bărbatul spune ca el şi altii au fost abandonati de guvernele Americii şi Marii Britanii şi se întreaba de ce aceste ţări doresc sa se implice într-un nou război. In inregistrarea video nu apar şi militanti ai Statului Islamic. Pina acum militantii Statului Islamic au decapitat in fata camerei de luat vederi trei ostateci occidentali: doi americani si un britanic şi au ameninţat cu moartea un alt ostetic britanic.

Oficialii Uniunii Europene sunt îngrijoraţi de o eventuală intervenţie rusească în regiunea transnistreană. Într-o rezoluţie a Parlamentului European privind situaţia din Ucraina se arată că armistiţiul în estul acestei ţări ar putea fi motiv pentru regruparea trupelor ruseşti şi crearea unui coridor terestru dinspre Crimeea spre regiunea transnistreană. Parlamentul European i-a cerut Federaţiei Ruse să-şi retragă trupele de la frontiera cu ţara vecină şi să elibereze soldaţii ucraineni luaţi ostatici. Parlamentarii de la Strasbourg au mai îndemnat părţile implicate în conflict să colaboreze pentru a soluţiona definitiv conflictul.

Presedintele Ucrainei, Petro Proşenko, s-a adresat Congresului Statelor Unite şi a mulţumit Americii pentru sprijinul acordat ţării sale în această perioadă complicată, lăudând solidaritatea de care a dat dovadă Occidentul faţă de ţara sa. Poroşenko a criticat Rusia pentru rolul jucat în Moldova şi Georgia şi a numit anexarea Crimeii la Rusia „un act de trădare”.

„Ukraina este la marginea prăpastiei şi în joc este supravieţuirea ei ca stat”, a mai spus Petro Proşenko în fața Congresului american, cerând Statelor Unire să „nu lase Ucraina singură”. De mai multe ori în timpul discursului său, Congresul american l-a ovaţionat în picioare.

Ambasadorul Statelor Unite la Kabul a negociat o nouă convorbire între foștii candidați la alegerile prezidenţiale‚ Abdullah Abdullah si Ashaf Ghani, dupa ce miercuri guvernul de uniune naţionala s-a blocat in urma unei dispute legate de rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale. Marti, cei doi fosti candidati au fost aproape de a ajunge la o intelegere, dar miercurii, fostul ministru de externe Abdullah Abdullah s-a retras de la convorbiri cerind sa fie invalidate mai multe voturi ale rivalului sau, fostul ministru de finante Ashaf Ghani. O cerere respinsa miercuri de Ghani.

Zeci de oameni s-au adunat in capitala regiunii separatiste georgiene Abhazia, ca să-și exprime sprijinul pentru independenţa Scoţiei. Participantii au fluturat drapelele Abhaziei si ale Scotiei. Independenta Abhaziei a fost recunoscuta de Rusia dupa razboiul ruso-georgian din 2008.

Preşedintele Iranului și ministrul iranian de externe au criticat modul cum Statele Unite au decis să lupte impotriva militanţilor din gruparea Statului Islamic. Intr-un interviu pentru televiziunea americana NBC, presedintele de la Teheran Hassan Rohani a pus sub semnul întrebarii eficienta raidurilor aviatiei americane impotriva acestei grupări şi a intrebat de ce Statele Unite au exclus trimiterea de forţe terestre, spunînd ca este imposibil sa lupti impotriva terorismului fara sacrificii umane. Ministrul iranian de externe, Javad Zarif, a spus la o conferinta de la Consiliul pentru Relatii Externe ca e imposibil ca militantii din gruparea Statul Islamic să fie înfrînți numai cu raiduri de aviatie.

Poliţia australiană a lansat o operațiune anti-terorisstă în care a arestat 15 persoane. Raidurile au avut loc la Sydney, Brisbane si Logan. Potrivit şefului adjunct al politiei federale la raiduri au participat in jur de 800 de politisti, iar operaţiunea a pornit de la informatii legate de organizarea unor posibile atacuri violente in Australia. Australia a ridicat gradul de alerta terorista pe 12 septembrie, de la mediu la înalt. Premierul australian Tony Abbot spuse saptamina trecuta că exista oameni care pun la cale atacuri in Australia. Poliţia nu a dat mai multe detalii despre arestarile de joi dimineață.

Presedintele rus Vladimir Putin a acuzat Occidentul că încalcă principiile Organizatiei Mondiale a Comerţului impunind sancţiuni Rusiei pentru rolul pe care il joaca in criza ucraineana. La o sedinta a guvernului de la Moscova Putin a spus că politica occidentala încalca legile economice ale unei competitii libere si corecte, principii care stau la baza Organizatiei Mondiale a Comerţului din care face parte si Rusia. In ceea ce priveste masurile de raspuns ale Rusiei fata de sancţiunile occidentale, Putin a spus ca nu face altceva decit „sa apere interesele proprii”. Rusia neaga implicarea in luptele din estul Ucrainei şi anexarea prin forţă a Crimeii. Rusia a devenit membra a Organizatiei Mondiale a Comerţului in 2012 dupa multi ani de negocieri.

Guvernul Moldovei negociează cu Banca Mondială(BM) pentru un credit de 40 de milioane care va fi folosit pentru a moderniza sistemul de încălzire central din Chișinău. Planul de restructurare instituţională şi financiară a sistemului de aprovizionare centralizată cu energie termică în Chişinău a fost aprobat în decembrie 2011, precizează IPN şi prevede fuzionarea celor două CET-uri din capitală cu SA Termocom. Procesul de fuzionare trebuie să fie încheiat anul acesta.

În Afganistan se prelungește criza provocată de cei doi candidați la președinție, care contestă rezultatul turului de balotaj din iulie. După renumărarea voturilor, urmărită de Națiunile Unite, fostul ministru de finanțe Ashraf Ghani (câștigător al prezidențialor potrivit contestatului tur de scrutiny) și fostul ministru de externe Abdullah Abdullah căzuseră de acord să formeze un govern de unitate națională. Negocierile au intrat din nou în impas miercuri, după care a intervenit ambasadorul Statelor Unite la Kabul. Nu este clar dacă acesta a reuști să negocieze un compromis.

În Scoţia are loc referendumul asupra independenţei de Marea Britanie. Centrele de votare se închid la miezul noptii, primele estimări sunt așteptate în cursul nopții iar rezultatul oficial, vineri dimineașă. Au drept de vot toţi cetăţenii Uniunii Europene, rezidenţi în Scoţia. Până acum cîteva săptămâni, sondajele indicau victoria clară a celor care se opun independenței dar situația s-a schimbat dramatic în ultima fază a campaniei: ultimelor sondaje de opinie arată că 52 la sută se opun independenței de Marea Britanie, iar 48 de procente vor independenţa. Alegătorii vor răspunde la o singură întrebare: „Să devină Scoţia o ţară independentă?” Partidele parlamentare din Marea Britanie, conservatorii, laburiştii şi liberal-democraţii, au promis parlamentului scoţian mai multă autonomie dacă regiunea nu alege independenţa: este vorba despre puterea de decizie în probleme legate de taxe şi impozite, cheltuieli bugetare şi sistem de ajutor social. Scoţia se consideră mai mult social-democrată şi mai apropiată de mentalitatea scandinavă decât guvernul de la Londra

În Rusia, un ales local și editor de ziar, Lev Shlosberg, a cerut oficial Procuraturii militare informații despre 12 militari decedați între iulie și septembrie anul acesta în alte locații decât cele unde își efectuau serviciul militar. Shlosberg bănuiește că acești ar fi murit în estul Ucrainei deși oficial Rusia afirmă că nu a trimis nici un soldat peste graniță, în sprijinul separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei. Shlosberg a fost deja bătut rău după ce publicase o relatare despre înmormântarea secretă a doi parașutiști, în august.

În Ucraina, circa un milion de funcționari de stat vor face obiectul noii legi a lustrației, adoptată de parlament pe 16 septembrie în scopul de a combate corupția endemică, care se dezvoltase sub regimul fostului președinte Victor Ianukovici. Premierul Arseni Iațeniuk a declarat că vor fi lustrați, între alții, toți „foștii miniștri, angajații ministerului de interne și ai serviciilor de informații și procuratura”. Adoptarea acestei legi, respinsă anterior de două ori, fusese cerută de manifestanții de pe Maidanul din Kiev.

Camera Reprezentanților din Congresul american a aprobat planul președintelui Barack Obama de a finanța antrenarea rebelilor moderați din Siria care luptă împotriva milițiilor extremiste ale organizației Statului Islamic. Este vorba de o măsură temporară

Uniunea Europeană a investit în ultimii doi ani peste 1,3 milioane euro în iniţiative comune ale societăţii civile de pe ambele maluri ale Nistrului, contribuind astfel la îmbunătăţirea vieţii a peste 14 mii de oameni. Datele au fost prezentate astăzi în cadrul celei mai mari conferinţe de până acum a ONG-urilor de pe ambele maluri ale Nistrului, organizată de Programul UE și PNUD „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”. Peste 90 de reprezentanţi ai sectorului neguvernamental de pe ambele maluri s-au întâlnit astăzi în localitatea Vadul-lui-Vodă și au făcut publice rezultatele obţinute împreună în 15 domenii-cheie, lecţiile învăţate şi bunele practici obținute pe parcursul a doi ani de activitate în cadrul Programului UE-PNUD.

Programul UE și PNUD „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” este implementat în perioada 2012-2015, cu un buget total de 12 milioane Euro. Pe lângă proiectele de dezvoltare a societăţii civile, programul sprijină financiar şi tehnic proiecte comune în alte patru domenii-cheie: dezvoltarea afacerilor, renovarea infrastructurii sociale, ocrotirea sănătăţii şi protecţia mediului ambiant de pe cele două maluri ale Nistrului.

Uniunea Europeană a decis să extindă programul de consolidare a măsurilor de încredere. În luna august a fost semnat un nou program pentru promovarea măsurilor de încredere, în valoare de 28 de milioane de euro, pentru o perioadă de 5 ani, care va continua să promoveze parteneriatele dintre companiile de afaceri, dintre organizațiile societății civile, dintre autoritățile locale de pe cele două maluri ale Nistrului şi pentru autonomia găgăuză.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko este aşteptat la Washington unde va vorbi în faţa Congresului american despre criza din Ucraina – un discurs la care va fi prezent şi fostul premier moldovean Vlad Filat, între alţi invitaţi. Este prima vizită a lui Poroşenko la Washington în calitate de preşedinte şi speră să obţină cu această ocazie mai mult sprijin pentru ţara sa. Statele Unite, alături de Uniunea Europeană, au impus Rusiei o serie de sancţiuni legate de rolul jucat de Moscova în destabilizarea estului Ucrainei. Poroşenko vine din Canada, ţară cu o mare diasporă ucraineană, unde a obţinut deja promisiunea unui sprijin constant. Premierul canadian Stephen Harper l-a asigurat deja pe Poroşenkă că ţara sa nu va recunoaşte anexarea Crimeii la Federaţia Rusă.

La Chișinău are loc Forumul minorităţilor etnice din Republica Moldova, organizat de Biroul Relaţii Interetnice, sub patronajul președintelui Parlamentului, Igor Corman. În pregătirea forumului Corman s-a întâlnit cu reprezentanţii comunităţilor ruse şi belaruse din Moldova, care au declarat că vor să fie implicate mai mult în politică pentru a-şi păstra identitatea lingvistică şi culturală.

Liderul PLDM Vlad Filat pleacă la Washington pentru o scurtă vizită la invitaţia Camerei Reprezentanţilor a Congresului SUA. Potrivit unui comunicat de presă PLDM, Vlad Filat va participa la sesiunea comună a Congresului dedicate situaţiei din Ucraina la care va vorbi preşedintele ucrainean Petro Poroşenko. Filat se va întâlni cu senatorii John McCain şi Ben Cardin.

Ministrul agriculturii Vasile Bumacov crede că restricțiile rusești la importurile de fructe din Moldova ar putea fi revizuite peste o lună. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Bumacov a spus că a avut o discuţie foarte bună la Moscova cu șeful serviciului fitosanitar rusesc Serghei Dankvert. Ministrul agriculturii a mai spuscă pentru moment revenirea producătorilor moldoveni pe piaţa rusă este o soluţie mai simplă şi mai eficientă decât reorientarea producţiei spre alte pieţe: „Eu consider că ar fi bine ca în privinţa fructelor din Republica Moldova să fie ridicat acest embargo şi să rămânem deja în cadrul legal, de a achita taxele vamale, în aşa mod ca producătorii noştri să nu plece în altă direcţie, să nu cheltuiască bani prin alte ţări, atunci când se poate de continuat lucrul normal.” Rusia a interzis începând din 14 iulie importurile de conserve de fructe şi legume din Republica Moldova, după ce a decis să impună un embargo asupra fructelor moldoveneşti, din cauza unei „insecte periculoase” numită „molia orientală”.

Premierul Iurie Leancă a spus că a cerut instituțiilor abilitate să verifice acuzațiile deputatului Veaceslav Ioniță privind implicarea liderului PLDM Vlad Filat într-o fraudă la Banca de Economii. Într-un interviu acordat portalului de știri Unimedia.md, Leancă a spus că a fost întrebat în legătură cu aceste supoziții de mai mulți ambasadori străini și că lucrurile trebuie clarificate cât mai repede. Președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe Veaceslav Ioniță (PLDM) a spus săptămâna trecută că a descoperit o schemă frauduloasă la Banca de Economii, de unde ar fi fost sustrași în ultimele trei luni cel puțin 120 de milioane de lei. Ioniță l-a acuzat pe liderul PLDM Vlad Filat că s-ar număra printre beneficiarii schemei. Ulterior PLDM i-a retras lui Ioniță sprijinul politic.