Ucraina a început să primească gaze naturale de la Uniunea Europeană prin intermediul Slovaciei, pentru a ușura problemele pe care le are Kievul cu principalul său furnizor Rusia. Premierul ucrainean Arseni Iașeniuk și omologul său slovac Robert Fico au luat parte la o ceremonie de deschidere a robinetului la o conductă care leagă localitatea slovacă Vojany de orașul Ujgorod din vestul Ucrainei. Iațeniuk a spus că mulțumită ofertei de livrare de gaze „în revers” venită de la Uniunea Europeană țara sa va putea să înlocuiască 40 la sută din cantitatea de gaze pe care o primește de obicei de la Rusia. Acordul de livrare de gaze în „revers” spre Ucraina a fost mediat de Bruxelles pentru a reduce dependența Kievului de compania de stat rusească Gazprom. După debarcarea anul a trecut a fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici, care era pro-rus, Gazprom a anunțat o scumpire enormă a gazelor pe care le furnizează Ucrainei, declanșînd o dispută care nu e încă rezolvată.

Fondul Monetar Internațional afirmă că Ucraina va avea nevoie de un sprijin financiar sporit dacă luptele cu rebelii pro-ruși din estul țării continuă în 2015. Într-un raport dat publicității de FMI în 2 septembrie, se spune că luptele cu separatiștii și disputa Kievului cu Moscova legată de gazele naturale păgubesc economia ucraineană. În luna martie, Ucraina a primit de la FMI un împrumut de ajutor de 17 miliarde de dolari, dar dacă luptele vor continua și anul următor e posibil să nevoie de finanțare în plus de 19 miliarde, spune Fondul. În raportul de marți se mai spune că regiuniule estice ale Ucrainei unde au loc luptele produc cam 16 la sută din produsul intern brut al țării. Același raport susține că se așteaptă ca anul acesta economia ucraineană să se contracte cu 6,5 la sută.

Președintele Iranului Hassa Rohani a cerut clericilor iranieni să fie mai toleranți față de Internet și de noile tehnologii. Într-un discurs la televiziunea de stat, Rohani a spus că țara sa nu poate închida ușile lumii pentru generațiile mai tinere. Rohani, considerat um om politic relativ moderat, a promis lărgirea libertății presei, și a dreptului de a utiliza Internetul. Dar el se confruntă cu opoziția conservatorilor de la Teheran care susțin că serviciile telefonice mobile de ultimă generație, așa-numitul sistem 3G, permit răspîndirea pe scară mare și foarte rapid de „imagini imorale”. Cu toate acestea în ultimele săptămâni, guvernul de la Teheran a permis mai multor operatori iranieni să pună la dispoziție servicii de telefonie 3G.

Premierul de facto al Crimeii Serghei Aksionov a afirmat că minoritățile sexuale nu au nici o șansă în peninsula ucraineană anexată de Rusia în martie. Vorbind despre persoanele gay la o ședință a guvernului în 2 septembrie, Aksionov a spus, citez: „Noi în Crimeea nu avem nevoie de asemenea oameni”. El a adăugat că dacă persoanele gay vor încerca să organizeze adunări publice, citez din nou: „forțele noastre de poliție vor reacționa imediat și în trei minute le vor explica la ce fel de orientare sexuală să se limiteze”. Rusia a anexat Crimeea după un referendum declarat ilegal de Statele Unite și Uniunea Europeană. Anul trecut, președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege despre care guvernele occidentale și militanți pentru drepturile omului spun că limitează drepturile persoanelor gay și încurajează discriminarea.

Se relatează că ministrul rus al apărărăii Serghei Șoigu ar putea fi pus pe lista cetățenilor ruși cărora li se interzice intrarea în Uniunea Europeană. Potrivit agenției Reuter, propunerea a fost înaintată de Comisia Europeană la o întîlnire cu ambasadorii UE din 2 septembrie. Comisia a propus de asemenea extinderea interdicțiilor impuse firmelor de stat rusești care vor să împrumute capital din Europa, și tuturor importatorilor ruși care vor să cumpere bunuri de folosință civilă și militară. Pînă acum această din urmă interdicție era limitată doar la importatorii ruși din domeniul apărării.

Evoluţiile din Ucraina confirmă necesitatea unei armate bine pregătite în plan profesional, gata să facă faţă oricăror pericole externe, a afirmat preşedintele R.Moldova Nicolae Timofti, la ceremonia prilejuită de aniversarea a 23 de ani de la crearea Armatei Naţionale, relatează IPN. Timofti a pledat pentru continuarea profesionalizării a armatei, pentru a o transforma într-o instituţie modernă a unui stat cu aspiraţii europene.

În R. Moldova nu există condiţii pentru o informare corectă şi pluralistă, se spune într-un studiu al Asociației pentru Politică Externă dat publicității la Chișinău. Studiul, intitulat „Starea presei – între independenţă editorială şi dependenţă financiară” scoate în evidență că e nevoie ca presa să fie mult mai independentă financiar decât este acum.

Autoarele studiului, jurnalistele Liliana Barbăroșie și Lina Grâu, spun că din lipsă de bani, sursele media existente au gravitat către oameni de afaceri cu interese politice și economice netransparente, care prin mass-media pe care le finanţează îşi propun să-şi creeze propria influenţă şi credibilitate în societate.

O altă problemă este dezechilibrul în favoarea surselor media ruseşti, care a devenit evidentă odată cu criza din Ucraina.

Prin intermediul acestor posturi sînt transmise mesaje de instigare la ură interetnică şi separatism în favoarea Rusiei, propagandă anti-europeană.

Chişinăul nu are niciun mecanism de protecţie şi contracarare a acestor mesaje instigatoare, lucru care este extrem de periculos în condiţiile în care R. Moldova este un stat multietnic şi cu multiple potenţiale focare de separatism, susțin autoarele studiului Asociației pentru Politică Externă citat de IPN.

R. Moldova este o prioritate pentru Lituania în contextul apropierii de Uniunea Europeană, a afirmat ministrul lituanian de externe Linas Linkevičius, la cea de-a cincea şedinţă a comisiei mixte de cooperare în domeniul integrării europene, care a avut loc la Chișinău. Cu aceeași ocazie, șefa diplomației moldovene Natalia Gherman a avut cuvinte de apreciere a faptului că țara sa se află între primele șapte state prioritare pentru asistenţa externă oferită de Lituania.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, începe astazi un turneu european in care se va afla in Estonia si apoi in Marea Britanie, la Cardiff, unde va participa la summitul Alianţei Nord Atlantice planificat pentru 4 si 5 septembrie. Preşedintele american va ajunge in aceasta seara în Estonia, unde miine are planificate întrevederi cu presedintii celor trei ţări baltice inainte de summitul NATO. Ţările Baltice au cerut un sprijin mai evident din partea NATO în conditiile acţiunilor Rusiei in Ucraina.

UE a anunțat că va mări pachetul de asistență financiară oferită Moldovei pentru punerea în aplicare a Acordului de Asociere, că vor fi mărite din nou cotele pentru importul fructelor moldovenești, iar guvernarea de la Chișinău va primi ajutor pentru a pune în aplicare reformele democratice necesare pentru apropiere mai rapida de valorile comunitare. Anutul a fost facut ieri la Chisinau de mai multi reprezentanti ai Bruxelles-ului, care au participat la reuniunea Grupului pentru acţiunea europeana pentru Moldova. Intr-un interviu in exclusivitate cu postul nostru de radio, ministrul polonez de externe Radoslav Sikorski a declarat că, în contextul crizei din Ucraina, ar fi extrem de „folositor” sa fie cunoscuta la Bruxelles de catre Federica Mogherini, cea care va prelua funcţia de inalt reprezentat pentru politica externa, cazul Moldovei cu al ei conflict înghetat.

Cotidianul italian La Repubblica scrie într-un articol publicat ieri, că, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat într-o convorbire Jose Manuel Barroso, care isi va preda mandatul de presedinte al Comisiei Europene, că „dacă ar dori ar putea prelua Kievul in doua săptamini”. Declaratia liderului de la Kremlin a fost facută, potrivit ziarului, ca replica la posibilitatea ca Uniunea Europeana sa impuna noi sancţiuni, mult mai dure, Rusiei in legatura cu implicarea alaturi de separatistii pro-rusi din estul Ucarinei. Ieri, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a spus că Alianţa ia în considerare crearea unei forţe de intervenţie rapida, care în răstimp 48 de ore ar putea contracara orice agresiune a Rusiei.

Oficialitățile de la Kiev au anunțat că 680 de militari ucraineni au fost luați prizonieri în ultimele zile de către rebelii pro-ruși în regiunea Donețk din estul Ucrainei. Știrea vine după ce forțele ucrainene au anunțat că au abandonat aeroportul de la Lugansk, care e în mâinile separatiștilor. Între timp, la Minsk, capitala Belarus-ului, a avut loc o primă rundă de negocieri între reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei, ai rebelilor pro-ruși și ai OSCE. Discuțiile, care au durat patru ore, vor fi reluate astazi. In confruntarile din estul Ucrainei, din luna aprilie si pina acum au murit cel putin 2600 de oameni.

Rubla ruseasca a înregistrat o scadere record faţă de dolar, ajungind la o valoare de 3,39 faţa de 1 dolar american. Moneda ruseasca a scazut si faţă de euro, ajungind la 49,27 pentru un euro. Expertii considera aceasta evolutie ca raspuns la anunţatele posibile viitoare sancţiuni Occidentale împotriva Rusiei.

Intr-o scrisoare deschisa adresata Uniunii Europene, un grup de intelectuali polonezi proeminenţi au comparat amestecul Rusiei in Ucraina cu invadarea Poloniei la începutul celui de-al Doilea Război Mondial de catre Germania nazista. Ieri s-au implinit 75 de ani de la acest moment istoric. Printre semnatarii scrisorii deschise se numara si Vladislaw Bartoşevski, un cunoscut luptator în rezistenţa poloneză şi supravieţuitor al lagarului de concentrare de la Auschwitz. Semnatarii scrisorii considera Rusia „un stat agresor”, care a anexat ilegal Crimea, si ale cărei forţele speciale opereaza acum in estul Ucrainei „terorizînd populaţia”. In scrisoare se cere Franţei să nu livreze Moscovei navele de razboi supersofisticate de tip Mistral, iar Germaniei să restrictioneze activitatea in Rusia a firmelor germane de energie.

Turcia a cerut explicatii de la Statele Unite in urma unor relatari din presa internaţionala care au acuzat Washingtonul că i-ar spiona pe liderii de la Ankara. Revista germana Der Spiegel a scris că Agenţia Naţionala de Securitate americana ar fi supravegheat comunicatiile electronice ale liderilor turci de ani de zile. Premierul adjunct de la Ankara a anunţat că a fost chemat pentru explicatii cel mai inalt reprezentant al Americii in Turcia.

Compania rusa de gaze Gazprom Neft a anunţat ieri că a început producţia comerciala la cimpul petrolier de la Badra din sud-estul Irakului. Potrivit companiei ruseşti, prin conducta de la Badra pot fi livraţi zilnic 15 mii de barili de petrol şi acest ritm de livrare va fi menţinut în tot acest an. Rezervele de la Badra sunt estimate de experti la trei miliarde de barili. Din consorţiul care exploateaza acest cimp petrolier, din care face parte şi Gazprom, mai fac parte si o companie sud-coreeana, una malaieziana, una turca si una irakiana.

Oficialitățile de la Kiev au anunțat că 680 de militari ucraineni au fost luați prizonieri în ultimele zile de către rebelii pro-ruși în regiunea Donețk din estul Ucrainei. Știrea vine după ce forțele ucrainene au anunțat că au abandonat aeroportul de la Luganskd, care e în mâinile separatiștilor. Volodimir Ruban, președintele Centrului pentru schimbul de prisonieri, a spus luni că aproximativ 80 la sută dintre militari au fost capturați la Ilovaisk, la est de Dunețk, unde sute de militari ucraineni erau înconjurați de rebeli și trupe rusești. Purtătorul de cuvânt Andrii Lisenko a spus că militarii ucraineni au efectuat o „retragere organizată” de la aeroport din Lugansk în fața unui asalt intensificat a ceea ce el a numit „artileriști profesioniști din forțele armate ruse”. Între timp la Minsk, capitala din Belarus a avut oprimă rundă de negocieri între reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei, ai rebelilor pro-ruși și ai OSCE. Discuțiile, care au durat patru ore, vor fi reluate mâine.

La Minsk s-au încheiat negocierile trilaterale în cadrul grupului de contact Ucraina-Rusia-OSCE pentru reglementarea situaţiei din Ucraina, transmite corespondentul agenţiei Interfax. Discuţiile de la reşedinţa guvernamentală au durat peste 4 ore. Potrivit agenţiei Reuters, negocierile de azi nu anticipau progrese importante. La discuţii Ucraina a fost reprezentată neoficial de ex-preşedintele Leonid Kucima, partea rusă – de ambasadorul Rusiei la Kiev Mihail Zubarov, iar OSCE – de reprezentantul oficial al preşedinţiei OSCE pentru reglementarea situaţiei din Ucraina Heidi Tagliavini. La consultări a participat şi aşa-numitul vicepremier al autoproclamatei republici populare de la Doneţk, Andrei Purghin şi aşa zisul preşedinte al Sovietului suprem al autoproclamatei republici populare de la Luhansk, Alexei Kariakin.

Trei lideri politici din Moldova, Mihail Formuzal, Mihail Garbuz şi Valentin Crîlov, au anunţat lansarea campaniei unei campanii informaţionale intitulată „Niciun vot partidelor din Parlament”. Liderul Partidului Regiunilor din Moldova, başcanul Mihail Formuzal, a afirmat la o conferinţă de presă că partidele din actualul legislativ nu şi-au îndeplinit promisiunile şi nu mai merită susţinute la alegeri, relatează IPN. Formuzal a remarcat că mai multe sondaje prevestesc intrarea în Parlament a aceloraşi partide ca în 2010, însă e convins că alegătorii au alternativă şi ar trebui să susţină alte formaţiuni politice, cărora să le dea şansa, pretinde el, să îmbunătăţească situaţia din ţară. Campania să va desfăşura pe reţelele de socializare, la seminare şi mese rotunde, şi prin pliante informative.

Premierul britanic David Cameron a anunțat înăsprirea măsurilor împotriva cetățenilor britanici suspectați că se alătură jihadiștilor din Siria și Irak. Discursul lui Cameron în Camera Comunelor, vine după ce guvernul de la Londra a ridicat la 29 august de la „substanțial” la „sever” nivelul de alertă privind amenințarea teroristă, spunînd că în în Marea Britanie e foarte posibil să aibă loc un atac terorist plănuit de jidadiștii britanici din Siria sau Irak. Premierul britanic a propus noi măsuri, între care și confiscarea la revenirea în țară a pașapoartelor britanicilor bănuiți că luptă în străinătate ca membri ai unor grupări militante islamiste. Temerile privind eventuale atacuri în Marea Britanie puse la cale de jihadiști britanici au apărut după asasinarea luna trecută în Siria a jurnalistului american James Foley, aparent de către un membru britanic al Statului Islamic.

Mii de persoane s-au adunat la ruinele unei școli din orașul rus Beslan pentru a comemora victimele masacrului de acum 10 ani, în care au fost ucise 334 de persoane, dintre care 186 erau copii. La 1 septembrie 2004, insurgenți islamiști au luat ostateci mai mult de 1.100 de copii și profesori în prima zi de școală, cerînd retragerea trupelor rusești din Cecenia. Majoritatea victimelor au fost ucise după ce forțele rusești au luat cu asalt școala la 3 septembrie. Organizația Freedom House s-a declarat la 1 septembrie îngrijorată de refuzul Federației Ruse de a lansa o anchetă completă și transparentă a tragediei de la Beslan.

Pentagonul a anunțat că ministrul american al apărării Chuck Hagel va vizita Georgia după summitul NATO din Țara Galilor. Hagel va pleca la 3 septembrie într-un turneu de șase zile car eîncepe cu reuniunea NATO la nivel înalt, dedicată crizelor din Ucraina și Orientul Mijlociu și găsirii de mijloace de a întări Alianța Nord-Atlantică în viitor. Din Georgia, Hagel se va deplasa în Turcia, în prima sa vizită ca șef al Pentagonului.

Președintele kazah Nursultan Nazarbaiev a afirmat că țara sa s-ar putea retrage din alianța economică cu Rusia și Belarus dacă independența sa ar fi amenințată de calitatea de membru în Uniunea Economică Eurasiatică. Declarația televizată a lui Nazarbaiev din 30 august e un răspuns la o afirmație din 29 august a președintelui rus Vladimir Putin, care a spus că „Nazarbaiev a reușit să creeze un stat pe un teritoriu care nu a avut niciodată statalitate”. Anexarea Crimeii și conflictul din Ucraina au generat îngrijorare în Occident și în rîndul vecinilor Rusiei că Kremlinul dorește să-și impună controlul asupra altor părți din Uniunea Sovietică. Uniunea Economică Eurasiatică are la bază actuala Uniune Vamală, și va începe să funcționeze oficial la 1 ianuarie 2015.

Mai mulți intelectuali polonezi de frunte au marcat la 1 septembrie 75 de ani de la invadarea Poloniei de către Germania nazistă în 1939 comparînd-o cu intervenția Rusiei în Ucraina. Mai multe personalități poloneze au trimis o scrisoare deschisă către Uniunea Europeană, semnată între alții și de fostul ministru de externe Vladislav Bartoșewki, care a luptat în rezistența poloneză împotriva naziștilor, și a fost prizonier în lagărul de exterminare de la Auschwitz. În scrisoarea deschisă, Rusia e numită un stat agresor, pentru că a anexat peninsula ucraineană Crimeea, iar armata Rusiei și forțele sale speciale acționează în sprijinul seperatiștilor care terorizează populația locală. Scrisoarea cere Franței să renunțe la vînzarea de vase de război Mistral către Rusia, și spune că Berlinul ar trebui să restrîngă activitățile concernului rusesc de energie Gazprom în Germania pentru a reduce dependența acestei țări de gazul rusesc.

Un atacator necunoscut a molestat o angajată a muzeului Mihail Frunze din capitala Kîrgîstanului Bișkek și a furat trei drapele din era sovietică. Frunze, fost comandant din Armata Roșiei și lider boșlevic în timpul războiului civil din anii 1917-1922, s-a născut la Bișkek, ca fiu al unui medic de etnie română și al soției sale rusoaice. Capitala kîrgîză s-a numit Frunze din 1926 pînă în 1991, anul declarărării independenței Kîrgîstanului. Oficialități de la muzeu au declarat Europei Libere că atacatorul a furat două banere aler Armatei Roșii și un steag pe care era scrisă lozinca „Proletari din toate țările, uniți-vă. Erau însă niște copii, originalele aflîndu-se la muzeul de istorie de la Moscova.