Anchetatorii prăbușirii avionului „Air Algerie” în iulie în Mali au spus că încă nu au nici un indiciu limpede în privința cauzei tragediei soldată cu moartea a 116 oameni și continuă să lucreze cu toate ipotezele, inclusiv a unui atac terorist, transmite AFP. „Momentan… nimic nu ne spune că putem exclude sau confirma varianta unui act de terorism. Nu favorizăm nici una din piste”, a spus Bernarde Boudaille, de la Biroul de Investigații și Analize al agenției de siguranță aviatică a Franței, vorbind în capitala statului Mali, Bamako. Zborul AH5017 cu un avion McDonnell Douglas 83 care decolase de la Ouagadougou în Burkina Faso cu destinația Alger s-a prăbușit la 24 iulie după ce piloții ceruseră permisiunea să revină la aeroportul de plecare din cauza înrăutățirii vremii. Aproape jumătate din victime erau francezi, iar alți pasageri și membri ai echipajului proveneau din Burkina Faso, Liban, Algeria, Spania, Canada, Germania și Luxemburg. Prezentând sâmbătă 20 septembrie raportul inițial, Boudaille a spus că echipajul era alcătuit din profesioniști cu experiență, care nu erau obosiți și erau pregătiți să facă față vremii dificile.

Zeci de mii de kurzi sirieni au trecut granița în Turcia în ultimele 24 de ore, fugind din calea unei ofensive a militanților Statului Islamic care au cucerit zeci de sate în zona de graniță și avansează spre un oraș sirian. Turcia a deschis o porțiune de frontieră de 30 km vineri 19 septembrie. Autoritățile de la Ankara spun că de atunci au intrat în țară aproximativ 45.000 de kurzi sirieni. Guvernul turc a spus că prioritatea sa este să-i ajute pe sirieni în țara lor, dar dacă nu se poate, atunci va trebui să-i primească în calitate de refugiați. Tot astăzi, s-a relatat că cel puțin 300 de luptători de etnie kurdă au trecut granița dinspre Turcia în Siria ca să lupte împotriva militanților Statului Islamic.

La București, candidatul opoziției de centru-dreapta la alegerile prezidențiale Klaus Iohannis și-a depus oficial candidatura la Biroul Electoral Central în vreme ce principalul său rival, premierul social-democrat Victor Ponta, urma să-și înceapă campania cu un mare miting. Potrivit Agrepres, candidatul Alianței Creștin-Liberale, Iohannis a spus cu ocazia vizitei la BEC: „Vreau să candidez pentru a face altfel de politică, mai puțin spectacol, mai puțină gălăgie, mai multe soluții pentru oameni, pentru România". Între timp premierul Ponta, care împlinește astăzi 42 de ani, urma să participe la un miting pe cel mai mare stadion din România, Arena Națională la București, unde erau așteptați în jur ce 70.000 de membri și simpatizanți ai partidelor de stânga. Alegerile prezidențiale din România vor avea loc la 16 noiembrie. Sondajele de opinie îl arată ca favorit pe Ponta, urmat de Iohannis. Președintele în exercițiu Traian Băsescu, aflat în funcție din 2004, nu are dreptul la vreun nou mandat.

Se relatează că echipa de judo a Emiratelor Arabe Unite, alcătuită din trei moldoveni, a fost exclusă de la Jocurile Asiatice din Coreea de Sud. Potrivit AFP, Consiliul Olimpic Asiatic a stabilit că Mihail Mărchițan, Ivan Remarenco și Victor Scvorțov nu îndeplineau condiția de a fi trăit timp de trei ani în EAU înainte de a fi naturalizați și incluși în echipa națională. AFP scrie că Scvorțov a obținut o medalie de bronz pentru EAU la campionatul mondial de anul acesta, iar Mărchițan a reprezentat și el statul din Golful Persic pe plan internațional. Secretarul general al Federației de Judo din EAU, Nasser Al-Tamimi, s-a declarat „șocat” de decizia organizatorilor Jocurilor Asiatice de la Incheon și s-a plâns că diferitele foruri sportive au reguli diferite privind procesul de naturalizare. Al-Tamimi a spus că moldovenii au primit pașapoarte ale EAU în urmă cu doi ani. Cei trei sportivi urmau să intre în competiție sâmbătă 20 septembrie.

Mihail Hodorkovski, om de afaceri și critic al Kremlinului care a petrecut un deceniu în închisoare, a lansat sâmbătă 20 septembrie o mișcare care să-i unească pe rușii cu vederi pro-europene. „O minoritate poate avea influență dacă știe să se organizeze”, a spus Hodorkovski anunțând lansarea grupării „Rusia deschisă”. El a precizat că proiectul va fi o „platformă online” pentru oamenii care gândesc la fel, nu un partid politic. „Sprijinim opțiunea pro-europeană și statul de drept”, a mai spus fostul șef al companiei petroliere Yukos, între timp desființată. Pe vremuri cel mai bogat om din Rusia, Hodorkovski a fost eliberat anul trecut din închisoare și s-a stabilit în Elveția. AFP amintește că după eliberare Hodorkovski a spus că nu se va implica în politică și notează că noul proiect pare să semnaleze o schimbare de opinie.

Rezultatul alegerilor prezidențiale disputate din Afganistan va fi făcut public duminică 21 septembrie, s-a anunțat sâmbătă la Kabul în vreme ce rivalii electorali încă purtau discuții privind împărțirea puterilor. Conflictul dintre Ashraf Ghani și Abdullah Abdullah după votul de la 14 iunie, pe care ambii au susținut că l-au câștigat, a aruncat Afganistanul într-o criză politică profundă tocmai când trupele străine se pregătesc să se retragă din țară după războiul de 13 ani împotriva Talibanilor. Națiunile Unite și Statele Unite i-au îndemnat pe rivalii afgani să formeze un guvern de unitate națională. Un purtător de cuvânt al lui Abdullah a spus sâmbătă că el și Ghani se pregătesc să semneze un acord. Iar purtătorul de cuvânt al Comisiei Electorale Independente, Noor Mohammad Noor, a spus că „rezultatul final al alegerilor prezidențiale va fi anunțat duminică”.

Moldova a felicitat Ucraina pentru recenta ratificare de către Rada de la Kiev a Acordului de Asociere a Ucrainei la UE. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului de Externe de la Chișinău, mesajul a fost transmis de vice-ministrul de externe Valeriu Chiveri în vizita făcută ieri la Kiev, unde s-a întâlnit cu omologul său ucrainean Natalia Galibarenko. Potrivit sursei citate, părțile au mai discutat căile de soluționare a conflictului transnistrean și cooperarea economică. Ucraina a ratificat Acordul de Asociere cu UE la 16 septembrie. Dar, într-o concesie făcută Moscovei, Kievul a obținut avizul UE ca să amâne până în anul 2016 aplicarea prevederilor comerciale ale înțelegerii.

Se relatează că la negocierile de la Minsk asupra conflictului din Ucraina a fost adoptat un memorandum care prevede crearea unei zone demilitarizate. Acordul în nouă puncte convenit în zorii zilei de astăzi după negocieri peste noapte cu participarea Ucrainei, Rusiei și rebelilor pro-ruși, prevede ca zona de securitate să aibă lățimea de 30 km. Forțele militare ale celor două tabere ar urma să se retragă cu 15 km față de actualele poziții în termen de 24 de ore de la semnarea acordului, permițând intrarea în zona de securitate a observatorilor OSCE care să monitorizeze respectarea armistițiului. AFP relatează că negociatorii de la Minsk au căzut de acord să amâne discutarea chestiunilor politice, referitoare la statutul regiunilor separatiste, concentrându-se deocamdată asupra consolidării armistițiului.

La Washington, Casa Albă a fost evacuată vineri seară după ce un bărbat a sărit gardul și a reușit să intre în clădire înainte de a fi reținut. Președintele Statelor Unite, Barack Obama, și familia lui nu se aflau în clădire în acel moment, dar mulți oficiali și jurnaliști au fost evacuați în grabă, a informat Serviciul Secret. Cu câteva minute înainte familia prezidențială plecase cu elicopterul spre Camp David, reședința prezidențială de week-end. Purtătorul de cuvânt al Serviciului Secret Brian Leary a spus că suspectul este Omar Gonzales, de 42 de ani, din Texas și că a fost găsit neînarmat. Suspectul a fost dus la spitalul George Washington pentru o evaluare medicală după ce s-a plâns de dureri în piept. Oficialul Leary a recunoscut că faptul că Gonzales a ajuns așa de aproape de Casa Albă este „inacceptabil pentru serviciile de securitate”.

Președintele UEFA, francezul Michel Platini, a apărat decizia forului european de a acorda unor țări mai puțin democratice ca Rusia sau Azerbaidjan dreptul de a găzdui meciuri ale turneului final al campionatului european de fotbal din 2020, care se va ține în mod excepțional în 13 țări. „Fotbalul e fotbal, iar politica este politică”, a spus Platini, răspunzând unei întrebări de reporter dacă este înțelept ca o țară ca nu respectă valorile europene să aibă dreptul de a găzdui un asemenea turneu. „Dacă ne apucă să analizăm toate problemele, nu vom mai avea unde juca fotbal în lumea aceasta”, a mai spus Platini. În țările estice vor găzdui meciuri St. Petersburg, Baku, Budapesta și București. Semifinalele și finala turneului se vor juca pe stadionul Wembley, la Londra.

În Piața Sf. Petru de la Roma au fost luate măsuri de securitate sporite după ce serviciile secrete au aflat de un posibil atac împotriva Vaticanului, relatează AFP citând presa italiană de sâmbătă. Ziarul „Il Messaggero” a scris că un serviciu de informații străin a alertat autoritățile italiene după ce miercuri a interceptat o convorbire telefonică în arabă în care se vorbea de „un act demonstrativ la Vatican, miercuri”. Miercuri este ziua când Papa își ține audiența generală săptămânală în piața din fața Bazilicii Sf. Petru. AFP scrie că poliția italiană a descoperit că unul din vorbitori s-a aflat în Italia în urmă cu opt luni. „Il Messaggero” scrie că Vaticanul a minimalizat în trecut speculațiile că Papa ar putea deveni ținta militanților organizației Statul Islamic. Relatările vin în ajunul vizitei Papei Francisc în Albania, o țară predominant musulmană.

Statele Unite și Canada au pus în acțiune avioane de luptă ca să intercepteze și îndepărteze avioane militare rusești de pe coastele Alaskăi săptămâna aceasta. Agenția AFP a citat sub condiția anonimatului doi oficiali americani din apărare care au spus joi 19 septembrie că două avioane de luptă rusești au intrat în „zona americană de identificare antiaeriană” la 17 septembrie și au fost interceptate de avioanele de luptă americane în preajma peninsulei Alaska. Oficialii americani au mai spus că avioanele rusești erau însoțite de două bombardiere cu rază lungă de acțiune și de două avioane de realimentare. Agenția rusă de știri Itar-Tass a relatat sâmbătă, 20 septembrie, că două avioane rusești de tip MIG-31, două bombardiere Tu-95 și două avioane de realimentare Il-78 s-au aflat în zona incriminată, iar Statele Unite au trimis avioane F-22 să le intercepteze. La 18 septembrie, Canada a trimis avioane de tip CF-18 să intercepteze avioane rusești. În relatarea Itar-Tass se spune că avioanele rusești au zburat în preajma Alaskăi „de câteva ori” în ultima săptămână.

Premierul Turciei, Ahmet Davutoglu, a anunțat că 49 de ostateci turci capturați de militanții Statului Islamic în orașul nord-irakian Mosul au fost readuși în siguranță în Turcia. Davutoglu a spus la 20 septembrie că repatriații sunt cu toții în stare „satisfăcătoare” după ce au fost deținuți de militanți SI din iunie, când islamiștii au cucerit orașul în care se afla un consulat turcesc. Printre ostateci s-a numărat consulul general Ozturk Yilmaz, alți diplomați, soldați și copii. Davutoglu nu a dat detalii despre împrejurările eliberării lor, dar a spus că au fost scoși din captivitate prin „metodele proprii” serviciilor de informații turcești. Davutoglu a anunțat că-și scurtează o vizită în Azerbaidjan pentru a se întâlni cu ostatecii în orașul Sanliurfa, din sudul Turciei.

Ministerul rus al situațiilor excepționale a spus că Rusia a livrat al treilea transport de ajutoare orașului din estul Ucrainei controlat de rebeli Donețk. Purtătorul de cuvânt de la Moscova, Aleksander Drobișevski, a spus sâmbătă 20 septembrie că „un convoi a sosit la Donețk și este în proces de descărcare”. Itar-Tass și Ria Novosti au informat că noul convoi de aproximativ 200 de vehicule transportă mâncare, generatoare electrice, medicamente și apă îmbuteliată. Potrivit presei rusești, partea rusă susține că a invitat „de mai multe ori” autoritățile ucrainene și Comitetul Crucii Roșii Internaționale să inspecteze încărcătura la graniță, dar au fost refuzate fără să li se ofere vreo explicație. Primul convoi umanitar rusesc a trecut în Ucraina în luna august. Autoritățile ucrainene spun că nu au dat părții ruse permisiunea de a intra în Ucraina și au numit înaintarea convoiului „o invazie directă”. Al doilea convoi a intrat în Ucraina la 13 septembrie.

La Minsk a început o nouă rundă de negocieri a grupului de contact pentru Ucraina, din care fac parte Rusia, Ucraina, separatiștii pro-ruși din Estul Ucrainei și OSCE. La negocieri participa fostul presedinte ucrainean Leonid Kucima, ambasadorul rus la KievMihail Zurabov, reprezentatntul special al OSCE Heidi Tagliavini si liderii separatisti Aleksandr Zaharcenko, Igor Plotniţki, Aleksei Kariakin si Andrei Purgin. Zilele trecute, Parlamentul de la Kiev a adoptat o lege prin care se acorda un „statut” special regiunilor Luhansk si Doneţk in cadrul Ucrainei.

In urma intrevederii de la Chisinau dintre vicepremierul Eugen Carpov si reprezentata Tiraspolului Nina Ștanschi nu s-a ajuns la nici o înţelegere, ambele părţi invinovaţindu-se de tensionarea relatiilor. Eugen Carpov a declarat jurnaliştilor, după şedinţă, că opţiunea Tiraspolului a rămas aceeaşi faţă de următoarea rundă de negocieri în formatul 5+2, amânată a deja a treia oară din cauza refuzului delegaţiei transnistrene de a participa la dialog. Tiraspolul a oprit şi întrevederile care aveau loc la nivel înalt între premierul de la Chişinău şi liderul transnistrean. Nina Ştanschi a spus ca relatiile dintre Chisinau si Tiraspol sunt acum mai tensionate decit niciodată. Eugen Carpov a mai spus că partea transnistreană recurge la acţiuni unilaterale, încercând să instaleze un punct de control vamal care să ţină de aerodromul din Tiraspol, iar fermierilor din stânga Nistrului li s-a dat în lucru un teren de 300 ha repartizat anterior fermierilor de pe malul drept. Ştanshi a spus că 102 fermieri de pe malul drept au încheiat deja înţelegeri cu administraţia locală, obţinând astfel dreptul să lucreze terenurile amplasate între Râbniţa şi Dubăsari. Ea a preciazt că nimeni din dreapta Nistrului nu are dreptul la proprietate asupra terenurilor din regiunea transnistreană. Tot ce pot obţine este dreptul la a le lucra, prin contracte de arendă încheiate cu administraţia locală.

Un tribunal georgian a decis confiscarea proprietăţilor fostului președinte al Georgiei Mihail Saakaşvili, a anuntat avocatul său Otar Kahidze. E vorba între altele și de un apartament in Tbilisi care ii apartine sotiei lui Saakaşvili, și proprietati ale mamei si bunicii fostului presedinte. Saakaşvili a fost condamnat în absență pentru abuz de putere si pentru ca ar fi pus la cale un atac impotriva unui deputat al opozitiei. Saakaşvili neaga acuzatiile si afirmă ca intregul caz este motivat politic. Statele Unite si Uniunea Europeana au avertizat guvernul de la Tbilisi să nu le persecute pe criterii politice pe fosteld oficialități. Saakaşvili este acum profesor la o universitate americană.

Ministrul lituanian de externe Linas Linkevicius a declarat ca nava lituaniană „Lupul Mărilor” a fost reţinută pentru ca ar fi intrat in apele teritoriale ale Rusiei, dar reţinerea a avut loc in apele internaţionale. Echipajul este format din 28 de persoane, dintre care trei sînt cetățeni lituanieni. Ministerul lituanian de externe l-a convocat pe ambasadorul rus pentru explicatii si a trimis o nota diplomatica ministerului rus de externe. Potrivit presei ruse, vasul a fost reţinut miercuri şi a fost remorcat vineri în portul Murmansk.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a felicitat Scoția pentru exercițiul democratic complet la referendumul de joi si a salutat rezultatul lui, spunind ca Statele Unite aşteapta sa colaboreze în continuare cu cel mai apropiat aliat al Americii, şi sa ducă mai departe relatia speciala si puternica cu poporului Marii Britanii si Irlandei de Nord in rezolvarea problemelor lumii contemporane. 55,3% dintre scoţieni au votat impotriva separării Scoției de Marea Britanie. În urma acestui rezultat, Alex Salmond, premierul Scoției și lider al Partidului Național Scoțian, care susține separarea de Marea Britanie, și-a anunțat demisia.

Miliardarul rus Vladimir Evtuşenkov a fost eliberat din arestul la domiciliu, dar i s-a ordonat să nu părăsească Moscova pină la terminarea anchetei în cazul sau. Evtuşenkov fusese pus în arest la domiciu sub acuzațiile de spălare de bani si de tranzactii frauduloase. Purtatorul de cuvint al tribuanuli din Moscova care l-a condamnat la arest la domiciu a declarat ca nici o instanta din Moscova nu a ordinat eliberarea sa, şi ca probabil decizia apartine procurorilor de caz.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității de la București a trimis în instanță dosarul omului de afaceri român Sorin Ovidiu Vântu, la patru ani de la publicarea unei investigatii comune Hotnews.ro - Revista „Kamikaze”, care a dezvaluit ca Vântu a semnat un angajament de informator cu fosta Securitate țn 1983, cu numele conspirativ Nus, pe vremea când se afla în închisoare, informeaza Hotnews.ro. Dosarul se va judeca la Curtea de Apel și se bazeaza pe o serie de delațiuni pe Sorin Ovidiu Vântu ar fi continuat sa le faca si dupa iesirea din penitenciar. El se afla din nou la inchisoare, unde executa o sentinta de doi ani si jumatate pronunta in dosarul favorizarii lui Nicolae Popa, fost director Fondului Național de Investiții, o schemă piramidală care a păgubit sute de mii de cetățeni români la începutul anilor 1990.

Liderul Partidului Liberal Democrat Vlad Filat a participat la o şedinţă a Congresului Statelor Unite la care s-a discutat situaţia actuală din Ucraina şi din regiune. Potrivit unui comunicat de presă al PLDM, Filat s-a întălnit cu președintele Ucrainei Petro Poroşenco, aflat și el în Statele Unite, cu care a discutat despre solidarizarea ţărilor din regiune, pentru apărarea securităţii, suveranităţii, și integrităţii lor teritoriale, şi pentru o dezvoltăre democratică. Vlad Filat a avut convorbiri şi cu asistentul secretarului de stat american pentru relaţii europene Victoria Nuland.

Întreprinderile mici şi mijlocii din Moldova din sectorul horticol vor primi un împrumut de 120 de milioane de euro oferit de Banca Europeană de Investitiţii în cadrul proiectului investiţional Livada Moldovei, informeaza agentia IPN. Vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Wilhelm Molterer, şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, şi prim-ministrul Iurie Leancă au vizitat o livadă de mere dintr-un sat care a beneficiat de investiții în cadrul acestui program. Pirkka Tapiola a afirmat cu această ocazie că UE a oferit un sprijin financiar de 64 de milioane de euro Programului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Moldova a devenit eligibilă pentru finanţarea Băncii Europene de Investitii în 2007, şi a primit pînă acum 586 de milioane de euro împrumut.

UEFA a ales cele 12 orașe care vor găzdui meciuri ale Campionatului European de Fotbal din 2020, când se aniversează 60 de ani de la începerea acestui campionat. Finala și cele două semifinale se vor desfăsura la Londra, pe stadionul Wembley. Vor mai avea loc meciuri la București, Budapesta, Baku, St Petersburg, Copenhaga, Amsterdam, Dublin, Bilbao, Bruxelles si Glasgow. Între orașele care au anunțat că vor să găzduiască meciuri la Euroa 2020 , dar nu au obţinut acest privilegiu se numără Minsk, Sofia, Skopje, Ierusalim, Stockholm si Cardiff.

În timpul campaniei electorale din R. Moldova toate sondajele de opinie privind preferințele electoratului pot fi făcute numai după informarea Comisiei Electorale Centrale. CEC a decis că eezultatele acestor sondaje pot fi anuțate cel mai târziu cu cinci zile înainte de ziua alegerilor. În ziua alegerilor, se interzice să fie date publicității în mass-media rezultatele sondajelor la ieșirea de la urne înainte de terminarea votări. Alegerile parlamentare din R. Moldova au loc la 30 noiembrie 2014.