Statele Unite au indicii că și alte țări sunt dispuse să efectueze lovituri aeriene împotriva militanților Statului Islamic din Siria, a spus duminică 21 septembrie ambasadoarea americană la ONU, Samantha Power. Întrebată într-un interviu televizat la CBS dacă Washingtonul are posibili parteneri într-o eventuală campanie aeriana în Siria, Power a răspuns: „Avem”. Ea a adăugat însă că Washingtonul va lăsa țările respective să-și exprime singure „angajamentele față de coaliție”. Vorbind înaintea Adunării Generale ONU care va avea loc săptămâna viitoare la New York, Power a mai spus că „există sprijin universal pentru degradarea și distrugerea” grupării Statul Islamic. Reuters notează că Franța a lansat săptămâna trecută primele lovituri aeriene în Irak, dar președintele Francois Hollande a exclus repetarea unor asemenea acțiuni în Siria.

Președintele României, Traian Băsescu, l-a criticat pe premierul Iurie Leancă pentru sprijinul exprimat sâmbătă 20 septembrie pentru candidatura la președinție a premierului Victor Ponta, vechi rival politic al șefului statului român. Potrivit unei relatări Mediafax, Băsescu a spus duminică printre altele că Ponta și Leancă se laudă cu rezultatele muncii predecesorilor lor în consolidarea relației moldo-române și că Leancă a lucrat până în octombrie 1989 la ambasada Uniunii Sovietice din București. Iurie Leancă a fost sâmbătă pe Arena Națională din București și a exprimat „în numele Republici Moldova” sprijinul pentru candidatura lui Victor Ponta la președinție la alegerile din luna noiembrie. Leancă a spus printre altele că Victor Ponta este un partener de încredere, care și-a respectat toate angajamentele asumate în relația cu Republica Moldova.

În Afganistan, Ashraf Ghani a fost declarat oficial câștigătorul alegerilor prezidențiale din 14 iunie. După ce Ghani și rivalul său Abdullah Abdullah semnaseră un acord de împărțire a puterii duminică 21 septembrie Comisia Electorală Indepedentă l-a declarat pe Ghani viitorul președinte al țării, fără să aducă precizări despre numărătoarea voturilor sau despre participarea la vot. Statele Unite au salutat acordul încheiat de rivalii electorali din Afganistan după mai multe luni de impas politic. Într-o declarație a Casei Albe se spune că acordul „va readuce afganilor încrederea” în progresul țării lor.

Papa Francisc a folosit vizita în Albania predominant musulmană duminică 21 septembrie pentru a face apel împotriva exploatării religiei în scopuri violente. „Nimeni nu are dreptul să se considere armura lui Dumnezeu în timp ce plănuiește și face acte de violență și oprimare”, a spus suveranul pontif într-un discurs la palatul prezidențial din Tirana. „Nimeni nu are trebui să folosească religia ca pretext pentru acțiuni împotriva demnității umane și a drepturilor fundamentale”, a mai spus Papa. În vizita lui de 11 ore în capitala albaneză, consacrată mai ales temei conviețuirii diferitelor confesiuni, Papa Francisc a fost întâmpinat pe străzi de sute de mii de oameni, membri ai minorității creștine dar și ai majorității musulmane. Francisc a apreciat conviețuirea pașnică a confesiunilor albaneze ca un „dar neprețuit pentru țară”.

Mii de oameni participă la Moscova, St. Petersburg și alte orașe la demonstranții antirăzboinice împotriva implicării Rusiei în criza din estul Ucrainei. Câteva mii de persoane s-au adunat la mitingul neautorizat de la St. Petersburg, iar alte câteva mii în piața Pușkin din capitala rusă. La locul mitingului moscovit se aflau și suporteri ai rebelilor pro-ruși din estul Ucrainei, veniți pentru o contra-demonstrație. Protestatarii s-au adunat și la Ekaterinburg, iar la mitingul de la Barnaul în Siberia a fost arestat activistul Artiom Kosarețki care purta o pancartă cu textul „Siberia împotriva războiului”. Mitinguri asemănătoare erau programate astăzi și în alte orașe din lume, ca Praga, Berlin și San Francisco. Adunările publice coincid cu Ziua Internațională ONU a Păcii. Mitingul din Piața Pușkin din Moscova este transmis în direct pe pagina de internet europalibera.org și pe Facebook.

Începând de luni 22 septembrie, cetățenii moldoveni vor putea călători fără vize în Israel, informează Moldpres, citând biroul de presă al guvernului de la Chișinău. Acesta spune că decizia eliminării vizelor pentru moldoveni a fost luată duminică 21 septembrie de executivul israelian. Moldpres mai spune că știrea renunțării la vize pentru moldoveni i-a fost comunicată personal telefonic premierului Iurie Leancă de ministrul de externe israelian Avigdor Liberman, el însuși originar din Chișinău. Moldpres mai spune că premierul Leancă a apreciat decizia guvernului israelian, ca și sprijinul mai general al Israelului pentru R. Moldova.

Spania a trimis duminică 21 septembrie un avion militar în Sierra Leone ca să repatrieze un preot catolic spaniol care lucrează în țara africană și a fost testat pozitiv cu virusul Ebola, a informat guvernul de la Madrid citat de Reuters. Ministerul spaniol al Sănătății a spus într-un comunicat de presă că Manuel Garcia Viejo, membru al ordinului San Juan de Dios, lucra în orașul Lunsar. El este al doilea preot spaniol diagnosticat cu Ebola, după Miguel Pajares, membru al aceluiași ordin, care a murit luna trecută după ce a fost repatriat din Liberia. Ebola, una din cele mai ucigașe boli cunoscute, a ucis peste 2600 de oameni și a infectat peste 5300 de la declanșarea actualei epidemii detectată în luna martie. Boala s-a răspândit în Guineea, Sierra Leone, Liberia, Senegal și Nigeria. Odată ajuns la Madrid Manuel Garcia Viejo va fi dus la spitalul Carlos III, unde a fost internat și Pajares.

Un oficial ucrainean spune că Kievul nu-și va retrage trupele până ce nu se aplică un acord anterior de încetare a focului. Armistițiul declarat la 5 septembrie a fost încălcat repetat. Negociatorii în chestiunea ucraineană au căzut de acord sâmbătă 20 septembrie la Minsk să creeze o zonă-tampon între trupele guvernamentale și militanții pro-ruși prin oprirea înaintărilor și retragerea armamentului greu pentru a asigura un armistițiu stabil în estul Ucrainei. Andri Lisenko, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate și Apărare, a spus însă reporterilor duminică la Kiev că guvernul „nu discută” despre aplicarea acordului de la Minsk până ce nu se va ajunge la un armistițiu complet. El a mai spus că sâmbătă rebelii au tras asupra pozițiilor guvernamentale în vecinătatea a 22 de sate și orașe.

Explozia unei bombe lângă sediul Ministerului de Externe egiptean din Cairo a ucis doi polițiști și a rănit alți câțiva. Oficialii au spus că decedații erau ofițeri de rang înalt și că unii dintre răniți sunt în stare gravă. Nimeni nu și-a revendicat de îndată incidentul, despre care Ministerul egiptean de externe a spus că a fost cel mai grav atac cu bombă petrecut la Cairo în ultimele trei luni. Egiptul se confruntă cu violențe islamist-militante crescânde de când armata l-a înlăturat de la putere pe președintele islamist Muhammad Morsi în vara anului 2013 și a început să-i persecute partidul Frăția Musulmană, între timp scos în afara legii.

Statele Unite și NATO au salutat acordul încheiat de rivalii electorali din Afganistan după mai multe luni de impas politic. Ashraf Ghani și Abdullah Abdullah, care și-au disputat al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din iunie, iar apoi ambii s-au declarat învingători, au semnat astăzi înțelegerea ca Ghani să devină președinte, iar Abdullah să capete o importantă funcție executivă. Într-o declarație a Casei Albe se spune că acordul „va readuce afganilor încrederea” în progresul țării lor. Secretarul general NATO Anders Fogh Rasmussen a spus că acordul este „cheia stabilității afgane și a continuării sprijinului internațional pentru Afganistan”. Acordul a fost salutat și de președintele afgan la capăt de mandat Hamid Karzai, care a spus că este începutul unui drum spre un Afganistan pașnic și prosper.

Un autobuz românesc s-a prăbușit duminică dimineață într-o râpă în Bulgaria, omorând un pasager și rănind grav alți cinci. Potrivit Mediafax, autobuzul se întorcea din Turcia în România și transporta 25 de pasageri. Presa bulgară a relatat că șoferul nu a redus suficient viteza pe șoseaua umedă într-un pas montan și nu a reușit să ia curba, ieșind de pe carosabil. Două elicoptere ale serviciului românesc de urgență SMURD urmau să decoleze în direcția orașului Veliko Târnovo, unde sunt internate persoanele rănite în accident.

Rudele unor victime germane ale doborârii zborului MH17 deasupra Ucrainei în iulie vor să dea în judecată statul ucrainean și pe șeful lui pentru omucidere din neglijență în 298 de cazuri, a anunțat la Berlin un avocat. Potrivit relatării Reuters, profesorul de drept aviatic Elmar Giemulla, care reprezintă trei familii ale victimelor germane, a spus că în baza legilor internaționale Ucraina ar fi trebuit să-și închidă spațiul aerian dacă nu putea garanta siguranța zborurilor. „Întrucât nu a procedat astfel, Ucraina este pasibilă de pedeapsă”, a spus avocatul într-un e-mail trimis agenției de știri. Potrivit ziarului german „Bild am Sonntag”, avocatul german a spus că va depune plângerea împotriva Ucrainei și a președintelui ei Petro Poroșenko la CEDO în curs de două săptămâni și va cere compensații de până la un milion de euro. Avionul liniilor aeriene malaieziene, decolat de la Amsterdam, s-a prăbușit la 17 iulie în teritoriul controlat de rebelii pro-ruși din estul Ucrainei, omorând aproape 300 de persoane, inclusiv patru germani. Ancheta preliminară făcută de olandezi a arătat că avionul a fost doborât cel mai probabil cu o rachetă sol-aer, dar încă nu s-a stabilit cine a lansat-o.

Vicepremierul Natalia Gherman va conduce delegația moldoveană la Adunarea Generală ONU care se va desfășura la sediu din New York al Națiunilor Unite în perioada 22-26 septembrie, se spune într-un comunicat de presă al Ministerului de Externe citat de Moldpres. Potrivit aceleiași surse, ministra de externe Gherman va ține un discurs despre prioritățile naționale de dezvoltare ale Moldovei, despre ambițiile de integrare europeană și despre contextul politic și de securitate regional. În comunicatul de la Externe se mai spune că Gherman va avea la New York mai multe întâlniri bilaterale în marginea Adunării Generale ONU, dar nu se spune cu cine.

La Chișinău are loc al treilea congres anual al Mișcării Antimafie, condusă de Sergiu Mocanu. În discursul rostit la reuniune, Mocanu a spus printre altele că „de 20 de ani reprezentanții puterii din Moldova se ocupă de un singur lucru, anume de deturnarea fondurilor statului în interesul de clan și de grup”. Mișcarea Antimafie a apărut în 2010. Liderul ei Sergiu Mocanu s-a făcut cunoscut și prin faptul că a dezvăluit la 6 ianuarie 2013 participarea unor oficiali din justiție la vânătoarea din Pădurea Domnească, soldată cu moartea unui om de afaceri. Scandalul politic declanșat s-a soldat cu demisia guvernului lui Vlad Filat și cu o reașezarea a coaliției de guvernare sub conducerea lui Iurie Leancă.

Spicherul legislativului regional al autonomiei găgăuze, Dimitri Konstantinov, a fost rănit astă-noapte într-un accident rutier, informează Publika TV, citându-l pe șeful Inspectoratului Național de Patrulare, Marin Maxian. Accidentul a avut loc pe o stradă în reparație din Comrat. Presa locală a relatat că automobilul de serviciu al preşedintelui Adunării Populare s-a ciocnit de blocuri de beton şi s-a răsturnat. Dmitri Konstantinov a fost dus la spital, dar urma să fie eliberat chiar astăzi, duminică din cauză că traumatismele sunt nesemnificative.

Statele Unite și-au exprimat speranța că tensiunile dintre Occident și Rusia, provocate de criza ucraineană, se vor aplana până la summit-ul G20 de la Brisbane, Australia, din noiembrie, la care ar putea participa și președintele rus Vladimir Putin. Aflat în vizită în Australia la o reuniune ministerială de pregătire a summit-ului duminică 21 septembrie, ministrul american de finanțe Jack Lew a spus, potrivit AFP, că „obiectivul este ca de acum până în noiembrie situația (din Ucraina) să intre pe o cale de rezolvare pașnică”. Oficialul american a adăugat însă că dacă lucrurile nu se schimbă, președintele Putin va auzi cu propriile urechi la summit ceea ce i se transmite acum prin sancțiuni, anume că Rusia trebuie să contribuie în sfârșit la stabilizarea situației din Ucraina. Grupul G20 cuprinde puterile economice cele mai avansate din lume, dar și așa-numitele mari economii în ascensiune, inclusiv Rusia.

Națiunile Unite spun că 70.000 de kurzi sirieni au intrat în Turcia de vineri, când autoritățile turce au deschis un segment de graniță de 30 km pentru a le permite să se refugieze din calea militanților Statului Islamic, care au cucerit zeci de sate pe partea siriană a graniței și înaintează spre un oraș sirian. Agenția pentru refugiați ONU, UNHCR, a spus duminică 21 septembrie că va ajuta suplimentar Turcia să facă față valului de refugiați. Sâmbătă s-a relatat că cel puțin 300 de luptători de etnie kurdă au trecut granița în sens invers, dinspre Turcia în Siria ca să lupte împotriva militanților Statului Islamic.

Șeful Marelui stat major al armatei Cehiei a fost numit președintele Comitetului Militar NATO. Generalul Petr Pavel, de 52 de ani, a fost ales în funcție de ședința Comitetului ținută vineri 20 septembrie la Vilnius. Pavel este primul reprezentant al unei țări din fostul lagăr comunist numit într-o funcție așa de înaltă în Alianța nord-atlantică. Pavel a spus că este mândru de încrederea acordată de aliați țării sale și de reformele prin care au trecut forțele armate cehe în cei aproape 25 de ani de libertate. Pavel își va lua postul în primire în iulie 2015, înlocuindu-l pe generalul danez Knud Bartels.

Cei doi candidați prezidențiali rivali din Afganistan au semnat un pact de împărțire a puterilor duminică 21 septembrie punând capăt unui impas prelungit provocat de scrutinul disputat din luna iunie. Tot astăzi urma să fie făcut public rezultatul final al votului din 14 iunie. Conflictul dintre Ashraf Ghani și Abdullah Abdullah după votul pe care ambii au susținut că l-au câștigat a aruncat Afganistanul într-o criză politică profundă tocmai când trupele străine se pregătesc să se retragă din țară după războiul de 13 ani împotriva Talibanilor. Națiunile Unite și Statele Unite i-au îndemnat pe rivalii afgani să formeze un guvern de unitate națională.

Papa Francisc a sosit duminică 21 septembrie în Albania pentru a discuta coexistența religioasă dintre minoritatea catolică și majoritatea musulmană a fostei țări comuniste. Francisc a fost întâmpinat la aeroportul din Tirana de premierul albanez Edi Rama. DPA scrie că Papa a ales Albania ca destinația primei sale vizite europene ca suveran pontif pentru a aduce un omagiu victimelor regimului ateist comunist și pentru a demonstra că musulmanii și creștinii pot trăi împreună în armonie. În vizita de 11 ore, Papa urma să țină un serviciu divin, să se întâlnească cu oficiali guvernamentali albanezi, lideri catolici și ai altor confesiuni și să viziteze o instituție de caritate pentru copii. Țară cu 3.2 milioane de locuitori, Albania a fost condusă până în 1990 de un regim comunist dur, în vremea căruia multe biserici și moschei au fost distruse sau închise.

Anchetatorii prăbușirii avionului „Air Algerie” în iulie în Mali au spus că încă nu au nici un indiciu limpede în privința cauzei tragediei soldată cu moartea a 116 oameni și continuă să lucreze cu toate ipotezele, inclusiv a unui atac terorist, transmite AFP. „Momentan… nimic nu ne spune că putem exclude sau confirma varianta unui act de terorism. Nu favorizăm nici una din piste”, a spus Bernarde Boudaille, de la Biroul de Investigații și Analize al agenției de siguranță aviatică a Franței, vorbind în capitala statului Mali, Bamako. Zborul AH5017 cu un avion McDonnell Douglas 83 care decolase de la Ouagadougou în Burkina Faso cu destinația Alger s-a prăbușit la 24 iulie după ce piloții ceruseră permisiunea să revină la aeroportul de plecare din cauza înrăutățirii vremii. Aproape jumătate din victime erau francezi, iar alți pasageri și membri ai echipajului proveneau din Burkina Faso, Liban, Algeria, Spania, Canada, Germania și Luxemburg. Prezentând sâmbătă 20 septembrie raportul inițial, Boudaille a spus că echipajul era alcătuit din profesioniști cu experiență, care nu erau obosiți și erau pregătiți să facă față vremii dificile.

Zeci de mii de kurzi sirieni au trecut granița în Turcia în ultimele 24 de ore, fugind din calea unei ofensive a militanților Statului Islamic care au cucerit zeci de sate în zona de graniță și avansează spre un oraș sirian. Turcia a deschis o porțiune de frontieră de 30 km vineri 19 septembrie. Autoritățile de la Ankara spun că de atunci au intrat în țară aproximativ 45.000 de kurzi sirieni. Guvernul turc a spus că prioritatea sa este să-i ajute pe sirieni în țara lor, dar dacă nu se poate, atunci va trebui să-i primească în calitate de refugiați. Tot astăzi, s-a relatat că cel puțin 300 de luptători de etnie kurdă au trecut granița dinspre Turcia în Siria ca să lupte împotriva militanților Statului Islamic.

La București, candidatul opoziției de centru-dreapta la alegerile prezidențiale Klaus Iohannis și-a depus oficial candidatura la Biroul Electoral Central în vreme ce principalul său rival, premierul social-democrat Victor Ponta, urma să-și înceapă campania cu un mare miting. Potrivit Agrepres, candidatul Alianței Creștin-Liberale, Iohannis a spus cu ocazia vizitei la BEC: „Vreau să candidez pentru a face altfel de politică, mai puțin spectacol, mai puțină gălăgie, mai multe soluții pentru oameni, pentru România". Între timp premierul Ponta, care împlinește astăzi 42 de ani, urma să participe la un miting pe cel mai mare stadion din România, Arena Națională la București, unde erau așteptați în jur ce 70.000 de membri și simpatizanți ai partidelor de stânga. Alegerile prezidențiale din România vor avea loc la 16 noiembrie. Sondajele de opinie îl arată ca favorit pe Ponta, urmat de Iohannis. Președintele în exercițiu Traian Băsescu, aflat în funcție din 2004, nu are dreptul la vreun nou mandat.

Se relatează că echipa de judo a Emiratelor Arabe Unite, alcătuită din trei moldoveni, a fost exclusă de la Jocurile Asiatice din Coreea de Sud. Potrivit AFP, Consiliul Olimpic Asiatic a stabilit că Mihail Mărchițan, Ivan Remarenco și Victor Scvorțov nu îndeplineau condiția de a fi trăit timp de trei ani în EAU înainte de a fi naturalizați și incluși în echipa națională. AFP scrie că Scvorțov a obținut o medalie de bronz pentru EAU la campionatul mondial de anul acesta, iar Mărchițan a reprezentat și el statul din Golful Persic pe plan internațional. Secretarul general al Federației de Judo din EAU, Nasser Al-Tamimi, s-a declarat „șocat” de decizia organizatorilor Jocurilor Asiatice de la Incheon și s-a plâns că diferitele foruri sportive au reguli diferite privind procesul de naturalizare. Al-Tamimi a spus că moldovenii au primit pașapoarte ale EAU în urmă cu doi ani. Cei trei sportivi urmau să intre în competiție sâmbătă 20 septembrie.

Mihail Hodorkovski, om de afaceri și critic al Kremlinului care a petrecut un deceniu în închisoare, a lansat sâmbătă 20 septembrie o mișcare care să-i unească pe rușii cu vederi pro-europene. „O minoritate poate avea influență dacă știe să se organizeze”, a spus Hodorkovski anunțând lansarea grupării „Rusia deschisă”. El a precizat că proiectul va fi o „platformă online” pentru oamenii care gândesc la fel, nu un partid politic. „Sprijinim opțiunea pro-europeană și statul de drept”, a mai spus fostul șef al companiei petroliere Yukos, între timp desființată. Pe vremuri cel mai bogat om din Rusia, Hodorkovski a fost eliberat anul trecut din închisoare și s-a stabilit în Elveția. AFP amintește că după eliberare Hodorkovski a spus că nu se va implica în politică și notează că noul proiect pare să semnaleze o schimbare de opinie.