Guvernul stângist al României a supraviețuit ușor luni 22 septembrie unei moțiuni de neîncredere din partea opoziției de centru-dreapta, depășind ceea ce era considerat ultimul obstacol în calea participării premierului Victor Ponta la alegerile prezidențiale din noiembrie. Moțiunea se baza pe acuzația că guvernul ar avea un plan să fraudeze alegerile. Ca să treacă moțiunea avea nevoie de 288 de voturi, dar a primit numai 154 și de deputați și senatori în ambele camere ale legislativului. Ultimele sondaje de opinie sugerează că Ponta ar putea obține 42% din voturi în primul tur, urmat de principalul său rival, primarul Sibiului Klaus Iohannis cu 27%.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a spus că Rusia își va „renova” pe deplin întregul arsenal nuclear în următorii câțiva ani. Într-un program de discuții televizat duminică seară Rogozin a mai spus că 70% din forțele armate rusești vor „trece” la echipamente militare „ultra-moderne” până în 2020. Ceva mai devreme luna aceasta Franța a anunțat că nu va livra prima din două nave militare Mistral Rusiei în octombrie, cum se prevedea, din cauza acțiunilor agresive ale Moscovei în Ucraina. Rogozin a numit decizia franceză „ilegală”, dar a adăugat că Rusia este deja capabilă să construiască singură asemenea nave moderne.

Comisia pentru afaceri externe din Parlamentul European a discutat astăzi despre ratificarea Acordului de Asociere și Liber Schimb dintre UE și Republica Moldova. Membrii comisiei l-au audiat pe lituanianul Petras Austrevicius, europarlamentar și raportor. El a îndemnat comisia să-și dea acordul pentru ratificarea înțelegerilor cu Chișinăul mai ales că „Moldova este recunoscută ca o campioană a Parteneriatului Estic”. Austrevicius a mai spus că Moldova merită să i se ofere și perspectiva aderării la UE, dacă face reformele cuvenite. La Bruxelles este răspândită părerea că Parlamentul European va ratifica Acordul cu Moldova luna viitoare.

Se relatează că s-au încheiat lucrările de anvergură la demontarea telefericului nefolosit dintre orașele Râbnița și Rezina peste Nistru, care devenise un pericol pentru siguranța publică. Încheierea lucrărilor principale a fost confirmată agenției IPN de ofițerul de presă al Serviciului Protecției Civile de la Chișinău, Liliana Pușcașu, care a spus că lucrările tehnice rămase, mai mărunte, se vor încheia și ele luna viitoare. Telefericul transporta pe vremea Uniunii Sovietice materie primă de la cariera din Rezina spre uzina de ciment din Râbnița, dar după două decenii de inactivitate risca să se prăbușească peste casele oamenilor. Înlăturarea lui prin cooperarea dintre Chișinău și Tiraspol a fost o prioritate a misiunii OSCE în Republica Moldova.

Centrul de informare pentru drepturile minorităților sexuale GENDERDOC-M a informat luni 22 septembrie că o grupare homofobă numită „Occupy Pedofiliai” i-a atacat sediul din Chișinău sâmbătă 20 septembrie, aruncând cu ouă în persoanele aflate în clădire și în curte și strigând lozinci insultătoare. Într-un comunicat de presă GENDERDOC-M spune că atacatorii au fugit când a fost chemată poliția, dar se plânge că în doi ani de când militanții homofobi atacă activiștii LGBT nu s-a luat împotriva lor nici o decizie judecătorească. „Gruparea devine tot mai periculoasă, de parcă membrii sau liderii ei ar ști că nu vor fi pedepsiți”, se spune în comunicat. GENDERDOC-M mai spune că Grupul Occupy Pedofiliai, cunoscut şi sub alte denumiri, cum ar fi Scutul Social şi Restruct Moldova, a fost înfiinţat drept o aripă a unei grupări similare din Federația Rusă. Ei se numesc „luptătorii cu pedofilia”, în realitate având un caracter pronunțat homofob, antisemit și rasist.

Reprezentanții societății civile s-au plâns că guvernanții tergiversează legislația anti-fumat din cauza presiunii industriei tutunului. Vicepreședintele Consiliului Național al organizațiilor neguvernamentale din Moldova, Ghenadie Țurcanu, a spus luni 22 septembrie la o conferință de presă la agenția IPN că guvernarea și-a luat angajamentul să introducă legi mai stricte împotriva fumatului în mai 2013, dar de atunci proiectele legislative sunt blocate mereu prin tot felul de amendamente inutile propuse de miniștri și deputați sub presiunea lobby-iștilor tutunului. Țurcanu a amintit că Banca Mondială a oferit 30 de milioane de dolari pentru modernizarea sistemului de sănătate din Moldova, dar condiționează livrarea sumei de adoptarea legislației anti-tutun.

Rusia se gândește cum ar putea coopera cu alte țări în lupta împotriva militanților Statului Islamic. Kremlinul a spus că președintele Vladimir Putin a discutat problema cu oficiali de rang înalt la întâlnirea de luni 22 septembrie cu Consiliul său de Securitate. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a spus că „au fost schimbate opinii despre forme posibile de cooperare cu partenerii asupra unui plan de a contracara Statul Islamic în limitele dreptului internațional”. Statele Unite încearcă să edifice o coaliție internațională pentru a lupta împotriva militanților islamiști care au cucerit zone întinse din nordul Irakul și Siria în ultimele luni. Președintele Barack Obama a spus la 10 septembrie că Statele Unite sunt gata să atace militanții Statului Islamic și în Siria, nu doar în Irak. Rusia spune că loviturile aeriene pe teritoriul sirian fără o rezoluție a Consiliului de Securitate ONU ar încălca dreptul internațional.

Kievul spune că forțele guvernamentale ucrainene se pregătesc să retragă artileria și vehiculele blindate grele dintr-o viitoare zonă-tampon lată de 30 de km, cum prevede acordul recent de la Minsk. Purtătorul de cuvânt militar ucrainean Andri Lisenko a spus luni 22 septembrie că Kievul a luat decizia retragerii din zona-tampon după ce a constatat că în ultimele tirurile din partea separatiștilor s-au rărit, iar cele dinspre teritoriul Rusiei s-au oprit. Reprezentanții Ucrainei, Rusiei și separatiștilor pro-ruși au căzut de acord la 19 septembrie la Minsk să retragă artileria și alte echipamente grele cu 15 km de fiecare parte ca să creeze o zonă-tampon ce urmează să fie accesibilă monitorilor OSCE. Dar armata ucraineană a spus duminică 21 septembrie că nu va începe aplicarea prevederilor acordului decât după ce armistițiul din 5 septembrie va fi respectat de rebeli și de Rusia.

Președintele iranian Hassan Rohani spune că Teheranul va ajuta oamenii din Orientul Mijlociu să se apere de „teroriști”. Vorbind luni 22 septembrie înainte să plece la Adunarea Generală ONU de la New York, Rohani a spus că „guvernul și forțele armate ale Republicii Islamic Iran vor ajuta peste tot”. Secretarul de stat al Statelor Unite, John Kerry, a discutat amenințarea reprezentată de militanții Statului Islamic la întâlnirea avută duminică 21 septembrie cu ministrul de externe iranian Javad Zarif la New York. Întâlnirea a avut loc în a treia zi a celei mai recente runde de negocieri nucleare între Iran și șase puteri globale. Kerry a spus săptămâna aceasta că Iranul poate juca un rol în contracararea Statului Islamic. Iranul nu face însă parte din coaliția internațională condusă de Statele Unite împotriva militanților islamiști.

Curtea Constituțională a spus că în ziua alegerilor parlamentare nu poate fi organizat și un referendum de modificare a Constituției. Curtea a dat aviz negativ solicitării PLDM și PLR, care au întrebat dacă la 30 noiembrie poate fi organizat referendumul la care alegătorii să fie întrebați dacă doresc ca președintele țării să fie ales prin vot popular. Curtea a spus că inițiativa „contravine exigențelor privind limitele temporale”. Un referendum asemănător a eșuat în septembrie 2010 din lipsă de cvorum. Procedura actuală care a fost introdusă în 2001 și care prevede că șeful statului este ales de către parlament cu 61 de voturi a cauzat mai multe blocaje.

Liderul din Crimeea sprijinit de Rusia, Serghei Aksionov, a declarat că Adunarea de auto-administrare a comunității tătarilor din peninsulă, Mejlis, nu există. Aksionov a făcut declarația pentru cotidianul rus Kommersant la câteva zile după ce forțele de securitate au sechestrat clădirea Adunării de la Simferopol. El a spus că o instituție ca Mejilis nu există și nici nu a fost înregistrată vreodată cum se cuvine. Tătarii din Crimeea s-au opus anexării peninsulei ucrainene de către Rusia în luna martie. Doi lideri ai tătarilor au primit interdicție să revină în Crimeea după anexare, pe motiv că activitatea lor ar incita la violență. Aksionov a spus că va „expulza din Crimeea pe oricine incită la ură etnică”. Plângerea tătarilor din Crimeea față de sechestrarea sediului Adunării lor urmează să fie examinată de un tribunal la 29 septembrie.

Un lider al liberal-democraților moldoveni, Valeriu Streleț, spune că decizia premierului Iurie Leancă să meargă la un eveniment electoral al omologului său român Victor Ponta este decizia lui personală și nu a fost discutată la partid. Prim-vicepreședinte al PLDM, Leancă a declarat sâmbătă pe Arena Națională la București că îl sprijină pe social-democratul Ponta la alegerile prezidențiale din noiembrie „în numele Republicii Moldova”. Streleț care conduce fracțiunea parlamentară a PLDM mai este citat de presa moldoveană spunând că cel mai mare partid de guvernare din Republica Moldova va susține un alt candidat la președinția României, probabil pe politicianul de centru-dreapta Klaus Iohannis. Președintele român, Traian Băsescu i-a criticat duminică pe Leancă și Ponta, spunând că ar profita de rezultatele muncii predecesorilor lor în consolidarea relației moldo-române. Băsescu a mai spus că Leancă a lucrat până în octombrie 1989 la ambasada Uniunii Sovietice din București.

Auroritățile de la Ankara spun că în Turcia au intrat aproximativ 130 de mii de refugiați de sâmbătă, când au deschis granița pentru kurzii sirieni care fug de militanții Statului Islamic. Vicepremierul turc Numan Kurtulmus a declarat că autoritățile turce se pregătesc de primirea încă mai multor refugiați, luând în calcul și „cel mai rău scenariu” în care numărul lor s-ar ridica la mai multe sute de mii. Exodul kurzilor sirieni a început după ce militanții Statului islamic au ocupat zeci de sate în apropiere de Ain al-Arab, orașul sirian de la granița cu Turcia cunoscut în kurdă cu denumirea Kobane. Gruparea rebelă kurdă din Turcia, PKK, și-a îndemnat simpatizanții să intre în Siria pentru a combate militanții Statului Islamic care asediază orașul.

Președintele României, Traian Băsescu, l-a criticat pe premierul Iurie Leancă pentru sprijinul exprimat sâmbătă pentru candidatura la președinție a premierului Victor Ponta, vechi rival politic al șefului statului român. Duminică, Băsescu a spus printre altele că Ponta și Leancă se laudă cu rezultatele muncii predecesorilor lor în consolidarea relației moldo-române și că Leancă a lucrat până în octombrie 1989 la ambasada Uniunii Sovietice din București. Iurie Leancă a fost sâmbătă pe Arena Națională din București și a exprimat „în numele Republici Moldova” sprijinul pentru candidatura lui Victor Ponta la președinția României la alegerile din luna noiembrie.

Mii de oameni au mărșăluit pe străzile Moscovei și St. Petersburgului duminică pentru a cere oprirea războiului purtat de Rusia sub acoperire în Ucraina. La Moscova, unde a avut loc cea mai amplă demonstrație de la inaugurarea celui de-al treilea mandat al președintelui Vladimir Putin în mai 2012, se estimează că pe străzi au ieșit peste 25 de mii de oameni. Estimarea aparține grupului independent SONAR care a numărat oamenii la trecerea pe la punctele de control. Dar poliția spune că participarea ar fi fost mult mai mică. Putin și guvernul său au negat mereu că ar fi trimis trupe și arme în sprijinul separatiștilor din estul Ucrainei. Dar Kremlinului îi este tot mai greu să susțină această poziție în fața propriilor cetățeni.

Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a apărat planul său de pace pentru estul țării, dar armata ucraineană relatează despre noi lupte și victime, în ciuda armistițiului. Vorbindu-le jurnaliștilor duminică, Poroșenko a spus că Ucraina trebuie să fie gata să se apere dacă procesul de pace eșuează, dar că nu există o soluție militară pentru conflictul din estul țării. Președintele a vorbit pe fundalul campaniei pentru apropiatele alegeri parlamentare, în care unele forțe politice pledează pentru o poziție mai dură. Armata ucraineană și forțele separatiștilor pro-ruși au încheiat armistițiul la începutul lunii, iar săptămâna trecută au căzut de acord să retragă artileria grea la limitele unei zone tampon de 30 de kilometri. Dar, duminică, armata ucraineană a spus că este atacată mai departe de trupele separatiștilor și de armata rusă și că nu va crea zona de tampon, dacă violarea armistițiului continuă.

Secretarul de Stat american John Kerry și ministrul de externe iranian Mohammad Javad Zarif au discutat despre pericolul reprezentat de militanții Statului Islamic. Cei doi s-au întâlnit la New York, duminică, în marginea noilor convorbiri internaționale despre programul nuclear iranian. Un oficial american a spus că Kerry și Zarif au luat în discuție și perspectiva reducerii activităților nucleare iraniene în schimbul opririi sancțiunilor internaționale. Negocierile între Iran și principalele șase puteri ale lumii au fost blocate timp de mai multe luni din cauza refuzului Iranului să-și reducă capacitățile de îmbogățire a uraniului.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan spune că guvernul său nu va dezvălui detaliile operațiunii secrete prin care sâmbătă au fost eliberați 46 de turci și trei irakieni aflați de peste trei luni în captivitatea militanților Statului Islamic în orașul irakian Mosul. Erdogan a dezmințit plata vreunei recompense pentru ostatecii reveniți în Turcia, dar n-a respins categoric presupunerea că a avut loc un schimb. Între timp, autoritățile turce au anunțat că, de sâmbătă, când au deschis granița pentru kurzii sirieni care fug de militanții Statului Islamic, în Turcia au intrat aproximativ 45 de mii de refugiați.

Naveta spațială MAVEN trimisă de NASA către Marte a ajuns pe orbita vecinei Pământului după o călătorie de 10 luni și 711 milioane de kilometri. Agenția spațială americană a anunțat că naveta robot a pornit rachetele de frânare azi dimineață deasupra polului nord al planetei Marte. În următoarele săptămâni, coordonatorii zborului îi vor ajusta altitudinea și instrumentele științifice înainte ca MAVEN să înceapă cercetarea straturilor superioare ale atmosferei marțiene. Oamenii de știință cred că aceasta poate oferi indicii esențiale despre schimbarea climei de pe Marte, care s-a transformat dintr-o planetă umedă și caldă cu miliarde de ani în urmă în una rece și uscată.

Statele Unite au indicii că și alte țări sunt dispuse să efectueze lovituri aeriene împotriva militanților Statului Islamic din Siria, a spus duminică 21 septembrie ambasadoarea americană la ONU, Samantha Power. Întrebată într-un interviu televizat la CBS dacă Washingtonul are posibili parteneri într-o eventuală campanie aeriana în Siria, Power a răspuns: „Avem”. Ea a adăugat însă că Washingtonul va lăsa țările respective să-și exprime singure „angajamentele față de coaliție”. Vorbind înaintea Adunării Generale ONU care va avea loc săptămâna viitoare la New York, Power a mai spus că „există sprijin universal pentru degradarea și distrugerea” grupării Statul Islamic. Reuters notează că Franța a lansat săptămâna trecută primele lovituri aeriene în Irak, dar președintele Francois Hollande a exclus repetarea unor asemenea acțiuni în Siria.

Președintele României, Traian Băsescu, l-a criticat pe premierul Iurie Leancă pentru sprijinul exprimat sâmbătă 20 septembrie pentru candidatura la președinție a premierului Victor Ponta, vechi rival politic al șefului statului român. Potrivit unei relatări Mediafax, Băsescu a spus duminică printre altele că Ponta și Leancă se laudă cu rezultatele muncii predecesorilor lor în consolidarea relației moldo-române și că Leancă a lucrat până în octombrie 1989 la ambasada Uniunii Sovietice din București. Iurie Leancă a fost sâmbătă pe Arena Națională din București și a exprimat „în numele Republici Moldova” sprijinul pentru candidatura lui Victor Ponta la președinție la alegerile din luna noiembrie. Leancă a spus printre altele că Victor Ponta este un partener de încredere, care și-a respectat toate angajamentele asumate în relația cu Republica Moldova.

În Afganistan, Ashraf Ghani a fost declarat oficial câștigătorul alegerilor prezidențiale din 14 iunie. După ce Ghani și rivalul său Abdullah Abdullah semnaseră un acord de împărțire a puterii duminică 21 septembrie Comisia Electorală Indepedentă l-a declarat pe Ghani viitorul președinte al țării, fără să aducă precizări despre numărătoarea voturilor sau despre participarea la vot. Statele Unite au salutat acordul încheiat de rivalii electorali din Afganistan după mai multe luni de impas politic. Într-o declarație a Casei Albe se spune că acordul „va readuce afganilor încrederea” în progresul țării lor.

Papa Francisc a folosit vizita în Albania predominant musulmană duminică 21 septembrie pentru a face apel împotriva exploatării religiei în scopuri violente. „Nimeni nu are dreptul să se considere armura lui Dumnezeu în timp ce plănuiește și face acte de violență și oprimare”, a spus suveranul pontif într-un discurs la palatul prezidențial din Tirana. „Nimeni nu are trebui să folosească religia ca pretext pentru acțiuni împotriva demnității umane și a drepturilor fundamentale”, a mai spus Papa. În vizita lui de 11 ore în capitala albaneză, consacrată mai ales temei conviețuirii diferitelor confesiuni, Papa Francisc a fost întâmpinat pe străzi de sute de mii de oameni, membri ai minorității creștine dar și ai majorității musulmane. Francisc a apreciat conviețuirea pașnică a confesiunilor albaneze ca un „dar neprețuit pentru țară”.

Mii de oameni participă la Moscova, St. Petersburg și alte orașe la demonstranții antirăzboinice împotriva implicării Rusiei în criza din estul Ucrainei. Câteva mii de persoane s-au adunat la mitingul neautorizat de la St. Petersburg, iar alte câteva mii în piața Pușkin din capitala rusă. La locul mitingului moscovit se aflau și suporteri ai rebelilor pro-ruși din estul Ucrainei, veniți pentru o contra-demonstrație. Protestatarii s-au adunat și la Ekaterinburg, iar la mitingul de la Barnaul în Siberia a fost arestat activistul Artiom Kosarețki care purta o pancartă cu textul „Siberia împotriva războiului”. Mitinguri asemănătoare erau programate astăzi și în alte orașe din lume, ca Praga, Berlin și San Francisco. Adunările publice coincid cu Ziua Internațională ONU a Păcii. Mitingul din Piața Pușkin din Moscova este transmis în direct pe pagina de internet europalibera.org și pe Facebook.

Începând de luni 22 septembrie, cetățenii moldoveni vor putea călători fără vize în Israel, informează Moldpres, citând biroul de presă al guvernului de la Chișinău. Acesta spune că decizia eliminării vizelor pentru moldoveni a fost luată duminică 21 septembrie de executivul israelian. Moldpres mai spune că știrea renunțării la vize pentru moldoveni i-a fost comunicată personal telefonic premierului Iurie Leancă de ministrul de externe israelian Avigdor Liberman, el însuși originar din Chișinău. Moldpres mai spune că premierul Leancă a apreciat decizia guvernului israelian, ca și sprijinul mai general al Israelului pentru R. Moldova.