Legiuitorii ruşi au aprobat în mod covârşitor proiectul de lege care limitează proprietatea străină a mijloacelor de informare în masă la 20%. Legea interzice ca cetăţeni străini, inclusiv cetăţeni care au dublă cetăţenie – rusă şi străină – să deţină organe de presa în Rusia. Votul a fost de 434 la 1. Legea urmează să mai fie votată în a doua şi a treia lectură. Iniţiatorul legii, deputatul Dumei Vadim Dengin a spus că în actualele condiţii în care se duce „un război informatic împotriva Rusiei, trebuie adoptate anumite legi şi măsuri”. Deputatul rus a spus că organizaţii media occidentale încearcă să cumpere ziare ruseşti pentru a „pune stăpânire” pe tânăra generaţie de ruşi.

Asistentul secretarului general ONU pentru drepturile omului Ivan Simonivici a declarat că numărul victimelor din Ucraina este mai mare de 3000 şi că potrivit deceselor înregistrate oficial este vorba de 3543 de morţi. Simonivici crede însă că numărul real este mult mai mare, iar în această estimare nu intră şi cei 298 de pasageri ai avionului malaiezian doborât în estul Ucrainei.

Autorităţile din Azerbaidjan au anunţat că au arestat 26 de cetăţeni caucazieni pe care îi suspectează că s-ar fi alăturat militanţilor islamici din Siria şi Pakistan. Potrivit ministerului securităţii naţionale din Azerbaidjan, cei arestaţi ar fi implicaţi în trafic de arme şi de explozibil şi în grupuri înarmate ilegale. Potrivit legii azere, ei ar putea fi condamnaţi la 20 de ani închisoare. Cei 26 au fost reţinuţi la întoarcerea lor în Azerbaidjan. Se relatează că peste 100 de azeri au fost omorâți în luptele din Siria.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a declarat că Statele Unite vor continua atacurile de aviație împotriva unor ţinte ale militanţilor din Statul Islamic din Siria si că America se mândrește că în aceasta lupta are alături ţări arabe precum Bahrain, Quatar, Arabia Saudită, Iordania şi Emiratele Arabe Unite. Participarea acestor ţări arată lumii că „Statele Unite nu sunt singure în lupta lor împotriva luptătorilor Statului Islamic”. Liderul de la Casa Alba a spus că aceasta luptă va fi de durată, dar Statele Unite vor face tot ce pot pentru a învinge această grupare.

Preşedintele Afganistanului, Hamid Karzai, care îşi părăsește funcţia a folosit discursul său de rămas bun pentru a critica Statele Unite şi Pakistanul, acuzându-le că din cauza lor continuă războiul cu talibanii. Karzai a spus că dacă aceste două ţări ar dori, „pacea s-ar reîntoarce in Afganistan”. Nu este prima dată când liderul de la Kabul critică Statele Unite în cei 13 ani cât s-a aflat la putere. Succesorul lui Karzai, Ashraf Ghani, îşi va prelua funcţia luni, 29 septembrie.

Aleksandr Zaharcenko, premierul autoproclamat al asa numitei Republic Populare Doneţk a declarat agentiei rise Interfax ca pe 2 noiembrie intenţioneaza sa organizeze alegeri pentru Sovietul Suprem si pentru „liderul republicii”. Si regiunea separatista Luhansk a anunţat acelasi tip de alegeri pentru aceeasi data. In Ucraina sunt anunţate alegeri parlamentare pe 26 octombrie. Planul de pace al presedintelui de la Kiev Petro Poroşenko prevede acordarea unei autoguvernari limitate celor doua provincii separatiste pe timp de 3 ani. In razboiul din Ucraina peste 3000 de oameni au murit, potrivit datelor autorităţilor de la Kiev.

Comandatul flotei ruseşti de la Marea Neagră, viceamiralul Aleksandr Vitko a declarat că o nouă bază a flotei va fi construită până în anul 2016 în portul Novorossiisk şi că numărul de vase de război va creste cu cel puţin 80 până în 2020, ajungând la 206. Viceamiralul a mai spus şi că este necesară construirea noului port pentru Flota Marii Negre, în afară de baza principala de la Sevastopol, din Crimeea anexată în luna martie, din cauza „prezenţei sporite a Alianţei Nord Atlantice” în Marea Neagră.

Guvernul Turciei a anunţat că a suspendat interdicţia purtării vălului islamic în şcoli, începând din clasa a 5-a. Premierul Ahmet Davutoglu a salutat decizia ca un pas spre „democratizare”, în timp ce liderul Uniunii personalului din învăţământ Egitim Sen a spus că este o „întoarcere la Evul Mediu”. În 2008, Turcia a permis studentelor să poarta vălul islamic în universităţi şi anul trecut li s-a permis femeilor să îl poarte şi în toate instituţiile publice. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi partidul sau islamic „Al Dreptății şi Dezvoltării” sunt criticați pentru că pun în pericol valorile seculare ale Turciei moderne.

Liderul Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, se pronunță împotriva alegerii directe a preşedintelui ţării, după cum a declarat la postul public „Radio Moldova”, transmite IPN. Voronin a spus că este normal ca şeful statului să fie ales de către Parlament, deoarece în Parlament sunt reprezentanţii poporului, care au ales anumite partide. Pentru a fi mai convingător, liderul comunist a invocat drept exemplu o declaraţie a lui Iosif Stalin din anul 1936, când liderul sovietic s-a opus ca în constituţia Uniunii Sovietice să fie inclus postul de preşedinte al URSS, pe motiv că puterea aparţine poporului. „Şi eu la fel cred că puterea trebuie să aparţină poporului”, a spus liderul comuniştilor moldoveni.

O treime dintre cetățenii Republicii Moldova (34,2%) nu au încredere în niciun partid politic, potrivit rezultatelor sondajului de opinie publică „Situația pre-electorală în Republica Moldova”, realizat de Asociația Politologică din Moldova, la comanda Centrului de Analiză Strategică și Prognoză a Republicii Moldova. Directorul Asociației, Valeriu Moșneaga, a spus în cadrul unei conferințe de presă că 21,6% dintre respondenți susțin că au obosit de politică, iar alți 11,5% doresc să-și dea votul pentru candidați concreți și nu pentru liste electorale. Potrivit acestui sondaj citat de agenţia Infotag, de cea mai mare încredere în rândul cetățenilor se bucură PCRM (24,7%), PLDM (10%), PDM (8%), PL (6,9%), PSRM (6,2%), PLR (2,1%).

Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie a Naţiunilor Unite (FAO) va oferi un suport financiar de 400 de mii de dolari Moldovei pentru „fortificarea sectorului de siguranţă a alimentelor” pentru perioada 2014-2015. Anunţul a fost făcut astăzi de ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, informează agenţia Moldpres. FAO va acorda asistenţă tehnică Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA). Atunci când vom reuşi ca această structură să corespundă tuturor cerinţelor europene, vom avea o şansă mai mare ca produsele noastre să pătrundă în Europa”, a declarat Bumacov, citat de Moldpres.

Preşedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukaşenka, face o vizită oficială, mâine şi poimâine, în Moldova, la invitaţia preşedintelui Nicolae Timofti. Cei doi şefi de stat vor purta convorbiri tête-à-tête, după care vor lua parte la convorbirile oficiale cu participarea membrilor celor două delegaţii şi se preconizează semnarea mai multor acorduri de colaborare. Liderul de la Minsk are prevăzute și întrevederi cu premierul Iurie Leancă. Aleksandr Lukaşenka va avea o întrevedere cu prim-ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă.

Vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, Laura Tuck,
aflată într-o vizita în Moldova, a fost astăzi împreună cu premierul Iurie Leancă la complexul agricolul Codru și a declarat că merele din Moldova sunt foarte gustoase, poate mai gustoase decât cele din Uniunea Europeană, dar pentru a accede pe piața europeană trebuie respectate anumite cerințe, cum ar fi ambalajul și altele.

Statele Unite şi cîteva ţări arabe au lansat atacuri de aviatie impotriva unor ţinte din Siria, împotriva militanţilor organizatiei Statului Islamic. Pentagonul a anunţat ca alaturi de armata americana participa la raiduri Iordania, Arabia Sauditp, Bahrein-ul, Quatar-ul şi Emiratele Arabe Unite. Au fost trase de pe navele armatei americane din Marea si din Golful Persic 47 de rachete Tomahawk. Potrivit unui comunicat al Pentagonului, atacurile de aviatie au distrus mai multe ţinte ale Statului Islamic, inclusiv luptatori ai organizatiei, terenuri de antrenament, cartierul general si centre de comanda, un centru financiar, camioane si vehicule blindate. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului din Marea Britanie spune ca in atacurile din provincia Raqqa cel putin 70 de militanti au fost omoriti, iar in provincia Alep, cel putin 50, dar si 8 civili, intre care doi copii.

Ministerul rus de externe a criticat campania aviatica a Statelor Unite si a mai multor ţări arabe in Siria, spunind ca încalca legislaţia internaţionala si suveranitatea Siriei. Rusia susţine ca atacurile de aviatie nu puteau sa aibă loc decit cu aprobarea expresa a guvernului sirian si a Consiliului de Securitate ONU. Moscova a acuzat Statele Unite ca sacrifica suveranitatea Siriei de dragul unor ţeluri proprii geostrategice. In opinia Rusiei, astfel de acţiuni ar putea duce la destabilizarea pe mai departe a Orientului Mijlociu. Siria, pe de alta parte, a spus ca a fost anunţata de Statele Unite inainte de începerea raidurilor.

Secretarul de stat american John Kerry a avut in cursul zilei de astazi convorbiri la Washington cu ministrul kazah de externe Erlan Idrisov. Kerry a vorbit despre importanţa strategica a partaneriatului dintre cele doua tari si in cadrul dialogului s-a discutat colaborarea viitoare in rezolvarea unor probleme regionale si globale. Secretarul de stat american a discutat si colaborarea in domeniul luptei antiteroriste şi împotriva pericolului reprezentat de organizatia Statul Islamic. Seful diplomatiei din Kazahstan a spus ca tara sa doreste sa isi asume un rol de lider in noul Drum al Matasii şi a vorbit despre colaborarea comerciala si in domeniul energiei intre Asia Centrala si de Sud.

Liderul PLDM, Vlad Filat, a deplâns decizia Curții Constituționale împotriva ținerii unui referendum privind alegerea șefului statului odată cu alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Într-o apariție la ProTV luni seară Filat a spus că avizarea negativă a propunerii partidului său și a celui Liberal-Reformat luni 22 septembrie arată că Curtea Constituțională ar fi un „jucător politic”, nu o instanță imparțială. Filat s-a declarat „mirat” că „o inițiativă similară din 2010 a fost perfect constituțională”. În septembrie 2010, referendumul pe tema alegerii șefului statului prin votul poporului a eșuat din cauza participării scăzute la vot. Filat a prezis că împiedicarea inițiativei de organizare a unui nou referendum pe aceeași temă va crea o nouă criză politică odată cu încheierea mandatului lui Nicolae Timofti.

În jur de o sută de polițiști spanioli sunt în căutarea unui bărbat care a înjunghiat cinci oameni în decurs de o oră în plină zi în orașul nord-estic Lleida. Un purtător de cuvânt al poliției regionale citat de AP a spus că victimele atacurilor de luni 22 septembrie sunt un chinez, un marocan, un pakistanez, un spaniol și un cetățean dintr-o țară sud-americană neprecizată. Agresorul a lăsat cuțitul înfipt în spatele ultimei victime. Purtătorul de cuvânt al poliției a spus că suspectul pare să-și atace victimele fără vreun motiv anume și că ar putea fi străin. Una din cele cinci victime se află în stare critică, iar celelalte patru au răni grave.

Furtuna de luni seară a lăsat fără curent electric 18 localități din șapte raioane, informează IPN. Potrivit ofițerului de presă al Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, Diana Țurcan, cele mai multe sate fără lumină erau marți dimineață în raioanele Ștefan Vodă și Căușeni. În raionul Sângerei erau deconectate parțial de la rețeaua de energie electrică. Parţial nu avea lumină oraşul Floreşti, iar în Anenii Noi – parţial satul Delacău. În raionul Ialoveni nu era lumină în satul Homuteanovca, iar în raionul Ştefan Vodă parţial în satele Crocmaz, Palanca, Olăneşti, Cioburci, Răscăeţii Noi şi Căplani. Fără energie electrică au rămas parţial şi satele Fârlădeni, Cârnăţeni, Tănătari, Hagimus, Ursoaia, din raionul Căuşeni. IPN informează că echipele specializate lucrează în teren pentru reconectarea cât mai rapidă la energia electrică și că alte urmări în urma ploii de aseară nu au fost raportate.

Rebelii pro-ruși din regiunea est-ucraineană Donețk spun că au început să-și retragă armamentul greu din zona de conflict în baza memorandumului de la Minsk, adoptat săptămâna trecută, informează agenția rusă de știri Itar-Tass, citându-l pe așa-numitul ministru al apărării din conducerea separatistă, Vladimir Kononov. „Ne conformăm termenilor acordului și ne retragem artileria grea, spre deosebire de partea ucraineană”, a spus Kononov. Acordul de la Minsk prevede crearea unei zone-tampon lată de 30 km prin retragerea armamentului greu și vehiculelor blindate grele cu 15 km de fiecare parte. Luni 22 septembrie purtătorul de cuvânt militar ucrainean Andri Lisenko a spus că Ucraina se pregătea să înceapă retragerea armamentului greu, după două zile de ezitare pe care Kievul a pus-o pe seama încălcării armistițiului de la 5 septembrie de către separatiști.

Armata israeliană a spus că a doborât un avion de luptă sirian deasupra Înălțimilor Golan marți, 23 septembrie. O rachetă Patriot a interceptat avionul după ce acesta intrase în spațiul aerian controlat de Israel deasupra Înălțimilor Golan, a spus un purtător de cuvânt militar citat de Reuters. Presa israeliană a spus că avionul doborât era un MiG-21. Luptele din Siria s-au extins ocazional și înspre Înălțimile Golan, un teritoriu cucerit de Israel în războiul din 1967.

Agențiile de presă relatează că Statele Unite și cinci țări arabe au lansat lovituri aeriene împotriva unor ținte atribuite organizației Statului Islamic în Siria. Potrivit agențiilor de presă occidentale alături de armata americană participă la operațiune forțe militare din Bahrain, Qatar, Arabia Saudită, Iordania și Emiratele Arabe Unite. Pentagonul a spus că în operațiuni sunt folosite avioane de luptă, bombardiere și rachete de croazieră Tomahawk. Operațiunea a început la două și jumătate după miezul nopții, ora Moldovei. Pentagonul spune că va da informații suplimentare mai târziu, pentru că operațiunea este încă în desfășurare. Loviturile aeriene sunt parte dintr-o campanie militară extinsă pe care președintele Barack Obama a autorizat-o în urmă cu două săptămâni pentru a distruge organizația militantă islamistă. Statul Islamic a cucerit mari teritorii în Siria și Irak. Militanții au ucis de asemenea mii de oameni, decapitând mai mulți cetățeni occidentali, inclusiv doi jurnaliști americani și un britanic angajat în acțiuni umanitare.

Curtea Constituțională a spus că în ziua alegerilor parlamentare nu poate fi organizat și un referendum de modificare a Constituției. Curtea a dat luni aviz negativ solicitării PLDM și PLR, care au întrebat dacă la 30 noiembrie poate fi organizat referendumul la care alegătorii să se pronunțe dacă doresc ca președintele țării să fie ales prin vot popular. Curtea a spus că inițiativa „contravine exigențelor privind limitele temporale”. Un referendum asemănător a eșuat în septembrie 2010 din lipsă de cvorum. Procedura actuală care a fost introdusă în 2001 și care prevede că șeful statului este ales de către parlament cu 61 de voturi a cauzat mai multe blocaje.

S-a relatat că Rusia ar fi exceptat de la embargoul asupra conservelor moldovenești producția unor fabrici din regiunea transnistreană. Potrivit Publika TV este vorba de fabrica de conserve din Camenca și întreprinderea agricolă Rustas, a căror producție ar fi fost apreciată pozitiv de serviciul fitosanitar al Federației Ruse. Fabrica din Camenca a încheiat cu comercianții ruși contracte de aproape cinci milioane de dolari, informează sursa citată. Rospotrebnadzor a sistat din 18 iulie livrarea pe teritoriul Federaţiei Ruse a produselor conservate moldoveneşti, motivând prin „încălcări ale legii în domeniul protecţiei consumatorilor, inclusiv nerespectarea cerinţelor de etichetare şi identificare a produsului, nepotrivirea greutăţii nete cu cea declarată pe etichetă".

Se relatează că s-au încheiat lucrările de anvergură la demontarea telefericului nefolosit dintre orașele Râbnița și Rezina peste Nistru, care devenise un pericol pentru siguranța publică. Încheierea lucrărilor principale a fost confirmată agenției IPN de ofițerul de presă al Serviciului Protecției Civile de la Chișinău, Liliana Pușcașu, care a spus că lucrările tehnice rămase, mai mărunte, se vor încheia și ele luna viitoare. Telefericul transporta pe vremea Uniunii Sovietice materie primă de la cariera din Rezina spre uzina de ciment din Râbnița, dar după două decenii de inactivitate risca să se prăbușească peste casele oamenilor. Înlăturarea lui prin cooperarea dintre Chișinău și Tiraspol a fost o prioritate a misiunii OSCE în Republica Moldova.