Președintele Nicolae Timofti a declarat în compania președintelui belarus Aleksandr Lukaşenko la Chișinău că poziția celor două țări despre menținerea păcii și securității internaționale „are multe tangențe și chiar coincide”. Fără să menționeze explicit criza ucraineană, președintele moldovean a mai spus că discuțiile cu Lukașenko au decurs „într-o atmosferă caldă, constructivă și în deplină înțelegere”. Numit în trecut de țări occidentale ultimul dictator din Europa, liderul de la Minsk nu a susținut anexarea Crimeii de către Rusia, iar recent a găzduit negocierile de pace ruso-ucrainene care au dus, la 5 septembrie, la un armistițiu între forțele ucrainene și separatiștii pro-ruși din estul țării. Republica Moldova și-a întărit relațiile cu Republica Belarus și a sporit exporturile pe piața belarusă pe fundalul embargourilor rusești menite să descurajeze Chișinăul să se apropie de Uniunea Europeană. Liderul de la Minsk a spus astăzi la Chișinău că țara sa, care se află într-o zonă de liber schimb cu Rusia, este gata de dialog dacă o să apară neînțelegeri în privința zonei de liber schimb pe care Republica Moldova o creează cu Uniunea Europeană. „Daca vor fi unele neînțelegeri în privința acordurilor cu Uniunea Europeană, vom discuta. Noi vom respecta toate înțelegerile. Puteți să contați pe noi”, este citat Lukașenko. Centrul Expert Grup de la Chișinău a estimat că exportul moldovenesc în Belarus s-a dublat în trimestrul doi al anului curent și formează 5,8% din total.

Premierul britanic David Cameron s-a întâlnit cu președintele Iranului Hassan Rohani în marginea Adunării Generale a Națiunilor Unite, la New York. Este prima întâlnire între liderii celor două țări de la Revoluția Islamică din Iran din 1979. Rohani a difuzat pe pagina sa de Twitter o fotografie care îl înfățișează dând mâna cu Cameron. Premierul britanic urmează să vorbească la Adunarea Generală ONU astăzi, iar președintele iranian – joi. Adunarea are loc pe fundalul campaniei internaționale aeriene conduse de Statele Unite împotriva grupării extremiste Statul Islamic care controlează arii extinse din Irak și Siria.

O grupare islamistă algeriană a difuzat o înregistrare video care pare să înfățișeze decapitarea unui turist francez. Herve Gourdel, de 55 de ani, a fost răpit în Algeria la 21 septembrie. Gruparea Jund al-Khilafa (Soldații Califatului), care a jurat loialitate grupării organizației jihadiste Statul Islamic a dat Franței un ultimatum de 24 de ore să pună capăt loviturilor aeriene asupra militanților Statului Islamic din Irak. Franța care a lansat primele lovituri aeriene săptămâna trecută a respins ultimatumul. Statul Islamic a decapitat deja doi jurnaliști american și un lucrător umanitar britanic. Crimele au fost filmate și difuzate online.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu a apărat recentele decizii ale CSM de a numi în funcții judecători cu rude care lucrează deja în sistem. ”Poate nu este de dorit să existe legături de rudenie în justiție. Dar nu putem interzice unei persoane să candideze fiindcă tatăl său moșul său e în justiție”, a declarat Micu portalului Unimedia. Recent CSM a aprobat numirea în calitate de judecător a lui Corneliu Creţu. Acesta este fostului vicepreşedinte al Curţii de Apel, Gheorghe Creţu, care este acuzat că l-ar fi împuşcat din imprudenţă pe omul de afaceri, Sorin Paciu, la vânătoarea din „Pădurea Domnească”. De asemenea, CSM a aprobat numirea ca judecătoare a Mariei Cozma, nepoata preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi.

Președintele Statelor Unite a declarat la Adunarea generală ONU la New York că armistițiul din estul Ucrainei oferă o șansă pentru pace, dacă Rusia îl respectă. ”Dacă Rusia alege acea cale, o cale care a adus prosperitate poporului rus în unele porțiuni ale perioadei de după Războiul Rece, atunci ne vom ridica sancțiunile și vom saluta rolul Rusiei în abordarea provocărilor comune”, a spus Obama. El a repetat că acțiunile Rusiei în Ucraina unde a anexat Crimeea și a intervenit militar în raioanele de est periclitează ordinea mondială postbelică. Președintele american a spus că Statele Unite și aliații ei vor sprijini mai departe poporul ucrainean ”pe măsură ce își dezvoltă democrația și economia”.

Vorbind la Adunarea Generală a ONU la New York, președintele american Barack Obama a solicitat lumii să ajute Statele Unite și coaliția pe care o conduc să distrugă militanții Statului Islamic, descriși drept ”rețea a morții” cu care nu se poate negocia. "Singurul limbaj înțeles de ucigași ca aceștia este limbajul forței”, a spus Obama. Președintele american a făcut declarația în timp ce aviația americană conduce o campanie internațională împotriva Statului Islamic pe teritoriul Siriei și Irakului. Obama a chemat comunitățile de musulmani să ”respingă în mod explicit, puternic și consecvent” ideologia acestei grupări și că Statele Unite nu au purtat și nu vor purta vreodată ”un război cu Islamul”.

Președintele Nicolae Timofti s-a întâlnit la Reședința de Stat cu liderul belarus, Aleksandr Lukaşenko, sosit la Chișinău într-o vizită de două zile. Numit în trecut de țări occidentale ultimul dictator din Europa, Lukașenko va lua cina cu Nicolae Timofti la Cricova. Cu ocazia vizitei, autoritățile moldovene și belaruse urmează să semneze acorduri de colaborare economică. Republica Moldova și-a sporit exportul de vinuri și produse agricole în Republica Belarus pe fundalul embargourilor impuse Chișinăului de Rusia. Se estimează că exportul de vin moldovenesc în Belarus a crescut cu 11 la sută în ultimele trei luni ale anului trecut, după ce Rusia a introdus embargoul împotriva vinurilor în septembrie 2013. Centrul Expert Grup a estimat că exportul moldovenesc în Belarus s-a dublat în trimestrul doi al anului curent și formează 5,8% din total.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite și-a început sesiunea anuală la New York. Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon a spus în deschidere că drepturile omului „sunt atacate” în diferite părți ale lumii. Peste 140 de șefi de state și guverne vor lua parte la sesiunea care va dura până la 30 septembrie. În cursul zilei de astăzi, urmează să rostească un discurs președintele american, Barack Obama, care va vorbi despre campania aeriană condusă de Statele Unite împotriva militanților Statului islamic în Siria și Irak. Printre alte chestiuni majore care se așteaptă că vor fi puse în discuție de participanții la sesiunea Adunării Generale ONU se numără situația din Ucraina și pericolul răspândirii virusului Ebola în Africa. Republica Moldova va fi reprezentată la această sesiune de vice-prim ministra pentru Afaceri Externe și Integrare Europeană, Natalia Gherman, care va vorbi sâmbătă.

Kievul spune că 24 de militari ucraineni au fost răniți în noi lupte sporadice care au avut loc de marți până miercuri în estul Ucrainei, în ciuda armistițiului de la 5 septembrie. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Andrii Lîsenko, a spus că separatiștii pro-ruși au continuat să provoace forțele ucrainene, care au răspuns focului inamic. O clădire de apartamente în orașul Donețk controlat de rebeli ar fi fost deteriorată de obuze. Rebelii au spus că au fost uciși doi oameni. Aceste informații nu pot fi verificate din surse independente. NATO a spus mai devreme astăzi că a observat o retragere semnificativă a forțelor ruse de pe teritoriul Ucrainei, dar că multe mii de militari rămân staționați în apropiere de graniță. Purtătorul de cuvânt Jay Janzen a mai spus într-o declarație scrisă că și pe teritoriul Ucrainei au mai rămas militari ruși, dar că „numărul lor este dificil de determinat”.

Liderul Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, a declarat că pe lista de candidați ai PCRM la alegerile parlamentare de la 30 noiembrie vor ajunge numai membri de partid, după seria de plecări și scindări în sânul actualei fracțiuni parlamentare. Vorbind la o conferință de presă, Voronin a spus că vor ajunge pe liste cei care au demonstrat rezultate bune la dezvoltarea organizațiilor primare de partid. Liderul PCRM a pierdut sprijinul a numeroși deputați comuniști de la alegerile din 2010 până astăzi, cele mai răsunătoare fiind plecarea de vara aceasta a grupului condus de fostului său consilier apropiat, Mark Tkaciuk și plecarea de anul trecut a actualului lider socialist, Igor Dodon. La conferința de presă de astăzi, Voronin i-a numit din nou trădători. El a mai anunțat că lista candidaților și programul electoral pentru alegerile din noiembrie vor fi aprobate la un congres al PCRM, peste o săptămână.

La Curtea de Apel București a început judecarea în procesul lui Alexandru Vișinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, acuzat de crime împotriva umanității în epoca comunistă. Vișinescu în vârstă de 89 de ani este acuzat în legătură cu torturarea până la moarte a 12 deținuți politici, dar afirmă că nu ar avea nici vină. El a fost prezent la proces, dar nu a făcut nici o declarație. Vorbind presei, a spus că este nevinovat și că așteaptă probarea acuzațiilor că acțiunile sale au dus la moartea deținuților. Astăzi, la primul termen, Curtea a admis cererea de a fi parte civilă în cauză formulată de Nicoleta Eremia, soția fostului general Ion Eremia, care a fost încarcerat la Penitenciarul Râmnicu Sărat în perioada în care unitatea a fost condusa de Vișinescu. Ea a dat o declarație în fața instanței, cerând daune de 100 de mii de euro. Următorul termen de judecată a fost stabilit la 22 octombrie. Procurorii români cercetează 35 de dosare ale foștilor șefi de închisoare din perioada comunistă. Aproximativ jumătate de milion de români au devenit deținuți politici în anii 1950.

NATO spune că a observat o retragere semnificativă a forțelor ruse de pe teritoriul Ucrainei, dar că mai multe mii de militari rămân staționați în apropiere de graniță. Purtătorul de cuvânt Jay Janzen a spus într-o declarație scrisă că și pe teritoriul Ucrainei au mai rămas militari ruși, dar că „numărul lor este dificil de determinat”. De asemenea, pe teritoriul Ucrainei ar mai opera forțe speciale ruse „greu de detectat”. Oficialul NATO mai spune că separatiștii pro-ruși controlează câteva puncte de traversare a frontierei, ceea ce permite mișcarea nestingherită a trupelor. Și forțele ucrainene, și forțele separatiștilor au spus că au retras artileria grea din primele linii, pentru a crea între ele o zonă tampon de 30 de kilometri. Oficiali pro-ruși de la Donețk au spus că armistițiul fragil de la 5 septembrie a fost încălcat încă de două ori noaptea trecută în acest oraș.

Presedintele Statelor Unite, Barack Obama, a promis sa continue lupta impotriva militantilor Statului Islamic, dupa ce primele raiduri ale aviatiei americane si din citeva tari arabe au fost caracterizate de Pentagon, ieri, drept un succes. Liderul de la Washington a spus ca America este mindra ca are in aceasta lupta alaturi tari precum Bahrain, Quatar, Arabia Saudita, Iordania si Emiratele Arabe Unite. Colaborarea cu aceste tari, arata lumii, a mai spus Barack Obama, că Statele Unite nu sunt singure în lupta lor împotriva Statului Islamic. Presedintele american a mai declarat ca lupta aceasta va cere timp, dar Washingtonul este hotarit sa faca tot ce este necesar pentru a învinge. Rusia a condamnat atacurile aviatiei din Siria spunind ca ele violeaza suveranitatea acestei ţări si incalca legislatia internationala. In opinia Moscovei, raidurile ar fi trebuit să aibă aprobarea Consiliului de Securitate ONU.

La New York, conferinta de o zi pe tema schimbarilor climatice s-a încheiat cu o declaratie in care ţările participante au promis să foloseasca mai mult energia regenerabilă şi sa adune miliarde de dolari pentru a veni în sprijinul ţărilor în dezvoltare. Participantii şi-au stabilit ca obiectiv pînă în 2030 sa opreasca pierderea pădurilor tropicale, să îmbunătăţeasca productia de alimente şi sa mareasca numarul de automobile electrice cu 30 % pina in 2030. Aceste obiective sunt menite sa pregateasca viitorul summit pe tema incalzirii globale care va avea loc la Paris in 2015. În cuvîntarea sa, presedintele american Barack Obama a vorbit despre nevoia ca tarile cu economii emergente să fie si ele pregatite sa contribuie la scaderea gazelor cu efect de sera. In 2007, China a fost cel mai mare emiţător de astfel de gaze.

Deputatii rusi din Duma de stat au votat ieri cu 434 pentru si un vot impotriva limitarea la 20% a proprietăţii străine in mediile de informare. Potrivit legii, votata in prima lectura, străinii sau persoanele cu dubla cetăţenie, rusă si strpină, nu pot sa infiinţeze sau sa conduca organe de presă. Cel care a iniţiat proiectul, deputatul Vadim Dengin, a spus ca „din păcate, Razboiul rece, războiul informaţional care se duce împotriva Rusiei ne obligă la astfel de actiuni si legi”. Criticii regimului de la Moscova spun ca este vorba de o noua iniţiativa menita sa limiteze libertatea de expresie in Rusia.

Comandatul flotei ruseşti de la Marea Neagră, viceamiralul Aleksandr Vitko, a declarat că o nouă bază a flotei va fi construită până în anul 2016 în portul Novorosisk şi că numărul de vase de război va creste cu cel puţin 80 până în 2020, ajungând la 206. Viceamiralul a mai spus că este necesară construirea noului port pentru Flota Marii Negre, în afară de baza principala de la Sevastopol, din Crimeea anexată în luna martie, din cauza „prezenţei sporite a Alianţei Nord Atlantice” în Marea Neagră.

Asistentul secretarului general ONU pentru drepturile omului, Ivan Simonivici, a declarat că numărul victimelor din Ucraina este mai mare de 3000 şi că potrivit deceselor înregistrate oficial este vorba de 3543 de morţi. Simonivici crede însă că numărul real este mult mai mare, iar în această estimare nu intră şi cei 298 de pasageri ai avionului malaiezian doborât în estul Ucrainei.

Uniunea Europeană şi Statele Unite au criticat condamnarea la inchisoare pe viata pronunţată de un tribunal chinez impotriva unui savant şi important activist pentru apărarea drepturilor minorităţii uigure, Ilham Tohti. In urma unui proces la Urumqi, capitala provinciei Xianjing, activistul a fost condamnat ieri la inchisoare pe viata pentru „separatism”. Uniunea Europeana a caracterizat condamnarea drept „complet nejustificată” şi a cerut anularea sentinţei savantului. Critici asemanatoare au venit din partea secretarului de stat american John Kerry. In provincia Xianjing locuiesc aproximativ 10 milioane de uiguri.

Vaticanul l-a izolat in arest la domiciliu pe fostul său ambasador în Republica Dominicana în urma acuzatiilor de pedofilie. Vaticanul l-a excomunicat in luna iunie pe Josef Weselowski şi el ar putea sa fie condamnt si la închisoare, daca va fi gasit vinovat.

La Chisinau soseste intr-o vizita oficiala, la invitatia presedintelui Nicolae Timofto, Alexandr Lukașenko, presedintele din Belarus. El urmează să aibă intrevederi cu cu premierul Iurie Leancă. Pe agenda vizitei se află relatiile bilaterale economice dintre cele doua ţări.

Legiuitorii ruşi au aprobat în mod covârşitor proiectul de lege care limitează proprietatea străină a mijloacelor de informare în masă la 20%. Legea interzice ca cetăţeni străini, inclusiv cetăţeni care au dublă cetăţenie – rusă şi străină – să deţină organe de presa în Rusia. Votul a fost de 434 la 1. Legea urmează să mai fie votată în a doua şi a treia lectură. Iniţiatorul legii, deputatul Dumei Vadim Dengin a spus că în actualele condiţii în care se duce „un război informatic împotriva Rusiei, trebuie adoptate anumite legi şi măsuri”. Deputatul rus a spus că organizaţii media occidentale încearcă să cumpere ziare ruseşti pentru a „pune stăpânire” pe tânăra generaţie de ruşi.

Asistentul secretarului general ONU pentru drepturile omului Ivan Simonivici a declarat că numărul victimelor din Ucraina este mai mare de 3000 şi că potrivit deceselor înregistrate oficial este vorba de 3543 de morţi. Simonivici crede însă că numărul real este mult mai mare, iar în această estimare nu intră şi cei 298 de pasageri ai avionului malaiezian doborât în estul Ucrainei.

Autorităţile din Azerbaidjan au anunţat că au arestat 26 de cetăţeni caucazieni pe care îi suspectează că s-ar fi alăturat militanţilor islamici din Siria şi Pakistan. Potrivit ministerului securităţii naţionale din Azerbaidjan, cei arestaţi ar fi implicaţi în trafic de arme şi de explozibil şi în grupuri înarmate ilegale. Potrivit legii azere, ei ar putea fi condamnaţi la 20 de ani închisoare. Cei 26 au fost reţinuţi la întoarcerea lor în Azerbaidjan. Se relatează că peste 100 de azeri au fost omorâți în luptele din Siria.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a declarat că Statele Unite vor continua atacurile de aviație împotriva unor ţinte ale militanţilor din Statul Islamic din Siria si că America se mândrește că în aceasta lupta are alături ţări arabe precum Bahrain, Quatar, Arabia Saudită, Iordania şi Emiratele Arabe Unite. Participarea acestor ţări arată lumii că „Statele Unite nu sunt singure în lupta lor împotriva luptătorilor Statului Islamic”. Liderul de la Casa Alba a spus că aceasta luptă va fi de durată, dar Statele Unite vor face tot ce pot pentru a învinge această grupare.

Preşedintele Afganistanului, Hamid Karzai, care îşi părăsește funcţia a folosit discursul său de rămas bun pentru a critica Statele Unite şi Pakistanul, acuzându-le că din cauza lor continuă războiul cu talibanii. Karzai a spus că dacă aceste două ţări ar dori, „pacea s-ar reîntoarce in Afganistan”. Nu este prima dată când liderul de la Kabul critică Statele Unite în cei 13 ani cât s-a aflat la putere. Succesorul lui Karzai, Ashraf Ghani, îşi va prelua funcţia luni, 29 septembrie.