Premierul irakian a declarat ca a primit „relatari credibile” referitoare la un atac planificat de militantii Statului Islamic in metroul de la Paris si New York. Intr-o declaratie facuta la New York, premierul Haidar Al Abadi a spus că a primit informatiile de la Bagdad. Informatia nu a putut fi confirmata de autorităţile franceze si americane. Agenţia Reuter citeaza o sursa guvernamentala americana că Washingtonul nu ar avea informatii care să confirme declaratiile venite de la Bagdad.

In discursul său de la New York, de la Adunarea generala ONU, presedintele Iranului, Hassan Rohani, a spus ca Occidentul este răspunzator pentru ceea ce el a numit „gafele strategice” care au transformat Orientul Mijlociu, Asia Centrala si Caucazul într-un „rai al teroristilor si extremiştilor”. Rohani a dat vina pentru cresterea extremismului pe „anumite state”, care acum nu ii pot rezista. Rohani a spus şi ca „amestecul abuziv in evolutiile din Siria reprezinta un exemplu clar al acestei abordari stratetgice eronate in Orientul Mijlociu”. In opinia sa, ţările din regiune sunt cele care ar putea gasi solutia corecta „dilemei” siriene si el a facut un apel catre politicienii moderaţi din regiune si catre elite sa se opuna violenţei si terorismului.

Premierul Iurie Leancă a prezentat în Parlament pachetul de legi pentru care guvernul său și-a asumat răspunderea în fața deputaților. El a explicat că aceste legi nu mai suportă a fi amânate până vor fi adoptate și dezbătute de deputați. Dacă Parlamentul se va exprima împotriva a cel puţin unui proiect din cele șapte prezentate si pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea politică, executivul va fi nevoit să-şi dea demisia. Moţiunea de cenzură poate fi înregistrată în decurs de 72 de ore.

Deputatul Veaceslav Ioniţă susţine că va fi demis din funcţia de preşedinte al Comisiei economie, buget şi finanţe ca să nu poată fi scoase la iveală ilegalităţile comise cu implicarea liderului PLDM. Într-o conferinţă de presă, susţinută înainte de şedinţa Parlamentului, deputată l-a invitat pe Vlad Filat să dezbată în direct problema Aeroportului Internaţional Chişinău şi a Băncii de Economii la postul public de televiziune, transmite IPN. Ioniţă susţine că a depistat cel puţin 15 cazuri de falsificare a datelor în dosarul BEM, iar acest lucru reprezintă un atac raider asupra sistemului judecătoresc. Anterior, parlamentarul a anunţat furtul din bancă a cel puţin 450 de milioane de lei. Potrivit lui, delapidările ar fi fost fost efectuate prin mai multe scheme, iar în spate ar sta şi fostul premier Vlad Filat.

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, şi-a prezentat astazi planul de reforme, care vor permite tarii sale să devina tară candidata la Uniunea Europeana, in anul 2020. Potrivit declarației sale: „Reformele trebuie sa fie sistemice si ele vor afecta toate institutiile politice, economice si sociale deodata. Stategia 2020 conţine peste 60 de reforme. Aceste reforme si programe speciale trebuie lansate deodata.”

Poroşenko a mai spus şi ca planul sau de pace cu separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei înseamna că „partea cea mai periculoasa” a conflictului a fost depăşită. Planul pe care l-a prezentat astazi cuprinde reforme economice şi sociale, printre care lupta impotriva corupţiei, descentralizarea structurilor de putere, reformarea sistemului de impozite, reforma structurilor de „forţă” şi de securitate si căutarea obţinerii independenţei energetic. Alternativa la acest program ar fi ca „Ucraina sa ramîna singura cu Rusia”, a mai spus şeful statului ucrainean, care a anuntat că aşteapta sa se intilneasca cu presedintele Rusiei Vladimir Putin in urmatoarele trei saptamini.
Ministerul rus de externe a spus că Ucraina trebuie să îşi rezolve toate problemele pe care le are cu Rusia inainte de a se apropia de Uniunea Europeana. Presedintele Poroşenko propusese anterior închiderea graniţei cu Rusia.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat Consiliul de Securitate ONU ca nu ia masuri in cele mai grave probleme ale lumii, precum situatia din Siria unde numarul morţilor a ajus la peste 200 de mii, sau Gaza, unde 2000 de oameni au fost omoriţi. Erdogan a criticat ONU si pentru ca nu a intervenit cind in Egipt a fost inlaturat de la putere presedintele ales, islamistul Muhamed Morsi, iar acum, Naţiunile Unite „au ales sa legitimeze tocmai persoana care a organizat lovitura de stat din Egipt”. Egiptul a fost reprezentat la ONU de presedintele Abdel Fattah-el Sissi.

Statele Unite au plasat un etnic georgian pe lista persoanelor care colaboreaza cu organizatiile teroriste precum Statul Islamic şi ca acorda sprijin financiar si material luptatorilor teroristi din Siria. Tarhan Batiraşvili, cunoscut in Orientul Mijlociu drept Omar al Şişani este descris de autorităţile americane ca un etnic georgian cu resedinta in Siria şi unul dintre cei 11 „teroristi internaţionali” de pe lista Departamentului trezoriei americane. Batiraşvili a deţinut pozitii importante militare in cadrul organizatiei Statului Islamic si a organizat un numar de atacuri in ultimii ani, se arata in declaratia Trezoreriei americane. Potrivit autorităţilor americane, georgianul a deţinut controlul si asupra inchisorii din Siria unde ar fi fost ţinuţi ostatecii străini şi el ar fi condus şi militanti ceceni si din alte părţi caucaziene in Siria.

Franţa a anunţat că va mări sprijinul pe care il va acorda opozitiei siriene care lupta impotriva militanţilor din gruparea Statul Islamic. Dupa sedinta Consiliului de apărare de astazi de la Paris, presedinţia franceza a spus ca va intări securitatea in transportul în comun şi in locurile publice după ce militanţi alegrieni cu legaturi cu gruparea Statului Islamic (SI) au dat publicităţii o înregistrare video in care militanţii islamici au decapitat un turist francez răpit in Algeria. Gruparea Jund-al-Hilafa a dat un ultimatum Frantei sa puna capat atacurilor asupra ţintelor SI din Irak. Anterior Franţa anunţase tocmai noi raiduri asupra lor.

Preşedintele parlamentului de la Kiev, Oleksandr Turcinov, a semnat Legea lustraţiei, adoptată de Parlament pe 16 septembrie. In baza noii legi, in jur de 1 milion de angajati publici, inclusivi ministrii, vor fi cercetaţi în legatura cu relatiile pe care le-au avut cu practicile corupte ale administratiei fostului presedinte Victor Ianukovici. Se aşteapta ca legea sa-i epureze din structurile statului, inclusiv din serviciile secrete, pe cei care au legaturi cu separatiştii pro-rusi din estul Ucrainei şi din alte structuri ale Rusiei. Oficialii care nu vor putea explica provenienţa averilor lor nu vor mai putea detine funcţii publice între 5 si 10 ani. Turcinov i-a cerut presedintelui Petro Proşenko sa semneze legea chiar astazi.

Un tribunal de la Moscova a decis rămânerea în arest la domiciliu a omului de afaceri Vladimir Evtuşenkov, unul dintre cei mai bogati oameni din Rusia. El va ramine in arest la domiciu pînă pe 16 noiembrie şi i se interzice să dea telefoane. Evtuşenkov, principalul investitor al grupului AFK Sistema, e acuzat de de spălare de bani într-o afacere prin care a cumparat acum cinci ani o companie petrolieră. Evtuşenkov respinge acuzatiile.

Avocații activistei azere pentru drepturile omului Leyla Yunus afirmă că aceasta a fost bătută în timpul detenției dinaintea procesului. Potrivit avocatilor ei, incidentul s-a petrecut marti, cind un gardian a transferat-o marţi intr-o celulă goală. Ministerul de justitie de la Baku a respins acuzația, spunînd că drepturile ei sînt respectate pe deplin. Leyla Yanus, care are 57 de ani, a fost arestată împreuna cu sotul în vară, fiind acuzati de inaltă trădare, spionaj in favoarea Armeniei, activităţi ilegale, frauda si falsificări de documente. Mai multe Organizatii internaţionale pentru apărarea drepturilor omului au cerut eliberarea din detenţie a celor doi acuzind autorităţile azere că acţiunea in justitie împotriva lor este motivata politic.

Observatorul Sirian pentru drepturile omului din Marea Britanie a anunţat ca cel putin 14 luptători din gruparea Statul Islamic au fost uciși noaptea trecută în urma atacurilor aviaţiei americane in Siria. Totodata, potrivit purtatorului de civint al Observatorului, raidurile au facut si cel puţin 5 victime printre civili.Oficialităţi ameriocane au anunţat ca raidurile de noaptea trecută au ţintit rafinariile Mayadin, Hasakah si Abu Kamal controlate de militantii Statului Islamicîn estul Siriei.

Preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko a prezentat un plan de reforme pentru ca Ucraina să poată candida la intrarea în Uniunea Europeana în 2020. Poroşenko a spus în acest context că aplicarea planul său de pace pentru conflictul din estul Ucrainei înseamna că „partea cea mai periculoasa” a acestuia a fost depăşită. „Strategia 2020” cuprinde 60 de reforme economice şi sociale, printre care lupta impotriva corupţiei, descentralizarea structurilor de putere, reformarea sistemului de impozite , reforma structurilor de forţă şi de securitate, si încercarea de a obţine independenţa energetică. Poroșenko a afimrat că singura alternativă la reformele lui este ca Ucraina să rămâna singură cu Rusia.

Aproape jumătate din lituanieni (49%) se opun adoptării monedei europene unice, care va avea loc pe 1 ianuarie 2015. Potrivit ultimului Eurobarometru, 47 la sută sunt pentru euro, rezultate care indică o echilibrare a opiniei publice. Anul trecut în aprilie, 55 la sută din lituanieni erau împotriva monedei unice, 42 la sută pentru.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a anunţat că va prezenta un plan privind dezvoltarea Ucrainei, astfel încât în şase ani, ţara să fie pregătită să ceară aderarea la Uniunea Europeană. Ucraina a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, acesta a fost ratifict de Parlamentul ucrainean pe 16 septembrie dar partea comercială (Acordul de Liber Schimb) nu va intra în vigoare decât în ianuarie 2016, pentru a veni în întâmpinarea obiecţiilor Rusiei.

Ministrul francez al apărării a declarat că ţara sa ar putea participa la bombardarea poziţiilor deţinute de gruparea Statul Islamic în Siria. Până acum, Franţa a participat numai la acţiunile militare din Irak, oficial, la cererea guvernului de la Baghdad. Premierul britanic David Cameron a anunţat de asemenea că va convoca parlamentul într-o şedinţă specială pentru a dezbate participarea aviaţiei miltare britanice la raidurile de bombardament împotriva poziţiilor IS, coordonate de Statele Unite.

Premierul Iurie Leancă a declarat că Moldova ar putea fi pregătită să ceară calitatea de ţară candidată la intrarea în Uniunea Europeană în a doua jumătate lui 2015. Potrivit agenţiei IPN, Leacă a mai declarat la Forumul „Future of Europe” organizat la Chişinău de Partidul Popular European, că în absenţa unui politici intense de apropiere de Uniunea Europeană, Moldova „nu are viitor luminos, nu va fi lichidat flagelul corupţiei, va continua exodul tinerilor, va scădea şi mai mult demografia”.

Guvernul de la Chișinău îşi va asuma responsabilitatea în Parlament pentru un nou pachet de 7 legi, între care cele legate de despăgubirile şi facilităţile promise producătorilor loviţi de embargoul rusesc pe importul de fructe şi legume. În iulie, precizează IPN, guvernul şi-a mai asumat responsabilitatea pentru un pachet de legi, care vroia să treacă înainte de vacanţa de vară a Parlamentului. Premierul a respins speculaţiile că asumarea răspunderii ar fi rezultatul unor dispute interne în alianţa de guvernare. Ca reacţie la decizia guvernului, Parlamentul se va întruni joi seară pentru a dezbate pachetul de legi asumat de guvern, informează Publika.md.

Preşedintele belarus Aliaksandr Lukaşenka a declarat la Chişinău că tratează cu respect opţiunea Republicii Moldova pentru apropierea de Uniunea Europeană, în detrimentul Uniunii Eurasiatice, dominată de Rusia (din care face parte țara sa şi Kazahstan). În cursul conferinţei de presă comună cu preşedintele Nicolae Timofti, Lukaşenka a asigurat că pentru moment, orientările diferite ale celor două ţări nu împiedică dezvoltarea relaţiilor comerciale. Ca urmare a embargourilor impuse de Rusia pe vinurile moldoveneşti dar şi pe importurile de fructe şi legume, Belarus a devenit în ultimele luni , o importantă piaţă alternativă. Exportul de vinuri a crescut cu 11 la sută în ultimul an, cel de fructe şi legume s-a dublat la aproape şase la sută, arată ultimele date statistice moldoveneşti.Astăzi, preşedintele Lukaşenka se întâlneşte cu preşedintele parlamentului Igor Corman şi cu premierul Iurie Leancă.

Fostul şef al securităţii transnistrene Vladimir Antiufeev a fost demis din guvernul autoproclamatei republici de la Doneţk, transmite Lenta.ru, citând centrul de presă al executivului regiunii. Antiufeev, care fusese responsabil de structurile de forţă, a fost demis prin votul Sovietului suprem, în locul său fiind numit Ravil Halikov, procurorul regiunii separatiste. Motivele demiterii nu a fost anunţate, însă pe 5 septembrie ministrul securităţii autoproclamatei republici Doneţk, Leonid Baranov, a anunţat despre ceea ce el a numit o „tentativă de lovitură de stat”. Potrivit lui, Antiufeev s-ar fi folosit de absenţa conducerii regiunii care era plecată la negocierile de la Minsk şi ar fi „încercat să acapareze puterea în Doneţk”, precizează agenţia Infotag. Împreună cu Antiufeev, în luna iulie, la Doneţk a sosit şi fostul vicepreşedinte al Transnistriei Aleksandr Karaman, numit vicepremier pentru probleme sociale. Un fost camarad al lui Antiufeev în MGB-ul transnistrean Oleg Bereza a preluat şefia ministerului de interne de la Doneţk, iar un alt coleg al său Aleksandr Pinciuk - ministerul securităţii. În prezent, aceştia s-ar afla cu toţii în Rusia, la Doneţk rămânând doar Karaman.

Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a cerut comunităţii internaţionale la Națiunile Unite să menţină sancţiunile împotriva Rusiei până Ucraina reuşeşte să preia din nou controlul asupra întregului său teritoriu. Totodată, Iaţeniuk a cerut Rusiei să-şi retragă militarii din estul Ucrainei şi să nu mai trimită „oameni şi armament” în sprijinul separatiştilor pro-ruşi din estul ţării. Rusia respinge categoric acuzațiile că ar avea trupe în estul Ucrainei. Apelul premierului ucrainean a venit la numai câteva ore după ce preşedintele american Barack Obama a dat de de înţeles, tot la Naţiunile Unite, că sancţiunile ar putea fi ridicate dacă Rusia respectă acordul de încetare a luptelor în estul Ucrainei. Acordul a fost semnat pe 5 septembrie la Minsk şi acordă regiunilor Luhansk şi Doneţk autonomie lărgită.

Alianţa internațională împotriva grupării Statul Islamic condusă de Washington a lansat noi bombardamente în Siria. Între ţinte s-au numărat şi mici rafinării, foarte importante pentru finanţele miliţiilor extremiste islamice. Au fost lovite şi poziţii ale extremiștilor din nordul Irakului.

Premierul britanic David Cameron a anunțat la Națiunile Unite că va convoca parlamentul de la Londra în şedinţă specială în 26 septembrie, pentru a discuta participarea aviaţiei britanice la alianţa internaţională împotriva grupării Statul Islamic. Extremiștii jihadiști controlează părţi importante din nordul Irakului şi Siria, și dau dovadă de o violență extremă, ucigînd mii de civili și militari din forțele irakiene, siriene și kurde.

În discursul ţinut la Adunarea Generală ONU, preşedintele american Barack Obama a lansat din nou un apel la solidaritate internaţională în faţa ameninţării reprezentată de gruparea Statul Islamic. Totodată a vorbit despre sprijinul internaţionale de care trebuie să se bucure Ucraina în faţa agresiunii ruseşti. Preşedintele Obama a declarat că Statele Unite ar putea ridica sancţiunile impuse Rusiei dacă Moscova respectă prevederile acordului de încetare a focului, încheiat la începutul lunii de separatiştii pro-ruşi şi guvernul de la Kiev.

Un turist francez a fost ucis în Algeria de extremişti islamici afiliaţi organizaţiei Statul Islamic. Jihadiştii algerieni ceruseră Franţei să nu mai participe la campania internaţională împotriva Statului Islamic – ultimatum respins de preşedintele Francois Hollande.