Duma de stat de la Moscova a aprobat legea care limitează proprietatea străină asupra masa-media la 20 %. Legea a fost votata in a treia lectura. Doar 2 deputati au votat impotriva ei. Legea urmeaza sa fie votata de Consiliul Federatiei si apoi sa fie semnata de presedintele Vladimir Putin. Legea cere proprietarilor străini care detin acţiuni in presa ruseasca sa le limiteze la 20% pina in februarie 2017. Criticii legii spun ca este o noua incercare de a limita libertatea presei in Rusia.

Parlamentarii britanici au aprobat participarea Marii Britanii la operațiunile împotriva grupării Statul Islamic. Anul trecut parlamentarii britanici au respins o cerere similara a premierului de a folosi aviatia in Siria, impotriva forţelor guvernamentale siriene. Anul acesta, liderii partidelor parlamentare au dat de inteles ca vor susţine solicitarea premierului. Asasinarea de catre jihadiștii din această grupare a doi jurnalisti americani și a unui lucrător umanitar britanic au dinamizat opinia publica britanica impotriva gruprii militante. Se relateaza ca in jur de 500 de musulmani cu cetățenie britanică luptă in Siria si in nordul Irakului alături de gruparea Statul Islamic.

Peste 80% dintre cetăţenii de pe malul drept al Nistrului consideră că regiunea transnistreană trebuie să rămână în componenţa Republicii Moldova, arată un sondaj prezentat de către Centrul de Investigaţii Sociologice şi Studii de Marketing CBS-AXA, transmite agentia IPN. Doar 20% dintre respondenţi cunosc ceea ce se întâmplă în stânga Nistrului şi doar 10% consideră conflictul transnistrean o prioritate la nivel personal.Acelaşi studiu mai arată că 47% dintre respondenţi consideră că problema transnistreană poate fi soluţionată printr-un compromis de declarare a limbii ruse a doua limbă de stat, iar 42% cred că soluţia poate veni prin integrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală.

Un grup condus de naţionalistul rus Eduard Limonov şi-a asumat raspunderea pentru întreruperea spectacolul de joi al cântărețului Andrei Makarevici. Grupul a lansat gaze care i-au facut pe participanţii la spectacol sa paraseasca sala de concert. Limonov a fost un critic al politicii Kremlinului, dar acum sprijina intervenţia ruseasca în Ucraina. Suporterii presedintelui Putin si ai politicii sale in Ucraina il considera pe Makarevici un trădator pentru ca dat concerte in beneficiul refugiatilor ucraineni izgoniti de forţele pro-ruse din estul Ucrainei.

Rubla rusească a înregistrat cel mai scăzut nivel față de dolarul american din ultima perioadă. Un dolar se vinde cu 38,98 de ruble, iar un euro cu 49,65 de ruble. Deprecierea monedei rusești se datoreaza sancţiunilor impuse de Occident Rusiei în 12 septembrie pentru rolul pe care il are in criza ucraineana.

Duma de stat de la Moscova a ratificat tratatul prin care a fost creata Uniunea Economică Euroasiatică. Votul a fost in unanimitate si deputatii rusi au spus că momentul este unul istoric. Uniunea Eurasiatică e formata din Rusia, Belarus si Kazahstan, documentul de infiinţare a fost semnat la Astana la 29 mai, si ea va începe să funcționeze de la 1 ianuarie 2015. Premierul Armeniei, tara care şi-a anunţat intenţia de a se alatura organizatiei, a spus ca autorităîțile de la Eerevanul vor semna si ele acordul pina la sfirsitul lunii viitoare. Presedintele Kîrghîstanului Almazbek Atambaev a afirmat că și țara sa dorește să intre în această Uniune pina la sfirsitul anului.

Raul Hajimba a depus jurămîntul ca președinte al republicii separatiste a Georgiei Abhazia. La ceremoniile de ieri, Rusia a fost reprezentata de consilierul prezidenţial Vladislav Surov, care a declarat presei ca Moscova sustine si laudă eforturile autorităţilor abhaze de a avea un stat independent si de a obţine recunoasterea internaţionala. Rusia a recunoscut independenta regiunii dupa razboiul ruso-georgian din 2008. Georgia considera ilegale alegerile prezidenţiale din Abhazia.

Autorităţile sîrbe au permis pentru prima dată după 2010 organizarea unei parade gay duminică la Belgrad. Ministrul sirb de interne Nebojsa Stefanovici a spus ca isi rezerva inca dreptul de a anula parada daca va considera că o vor cere raţiuni de securitate a marşului. Serbia a interzis aceasta manifestare dupa ce huligani ai echipelor de forbal si extremisti naţionalisti i-au atacat cu violenţa pe manifestanti in 2010. Homofobia este larg raspindita in Serbia, iar şeful bisericii ortodoxe, Patriarhul Irinei a condamnat manifestaţia.

Premierul britanic David Cameron încearcă să obţină aprobarea Parlamentului de la Londra pentru participarea țării sale la operațiunile împotriva grupării Statul Islamic. Premierul le-a spus parlamentarilor ca lupta impotriva SI ar putea să dureze ani de zile. Anul trecut parlamentarii britanici au respins o cerere similara a premierului de a folosi aviatia in Siria, impotriva forţelor guvernamentale siriene. Anul acesta, liderii partidelor parlamentare au dat de inteles ca vor susţine solicitarea premierului. Asasinarea de catre jihadiștii din această grupare a doi jurnalisti americani și a unui lucrător umanitar britanic au dinamizat opinia publica britanica impotriva gruprii militante. Se relateaza ca in jur de 500 de musulmani cu cetățenie britanică luptă in Siria si in nordul Irakului alături de gruparea Statul Islamic.

Uniunea Europeană a anunţat ca firma energetică rusă de stat Gazprom ar putea să livreze Ucrainei 5 miliarde de metri cubi de gaze, după ce Kievul va plati luna viitoare 2 miliarde de dolari. Comisarul european pentru energie Gunther Oettinger a anunțat că o nouă rundă de convorbiri trilaterale sînt programate pentru săptămâna viitoare.

Oficiali militari de rang înalt din Ucraina și Rusia s-au întâlnit vineri să marcheze o viitoare zonă-tampon lată de 30 km în estul Ucrainei, din care forțele guvernamentale și separatiștii își vor retrage armamentul greu – au anunțat la Kiev oficiali ucraineni citați de Reuters. Oficialii au spus că un grup „trilateral” care mai cuprinde 76 de oficiali militari ruși și reprezentanți ai OSCE s-a întâlnit la nord de orașul Donețk, în estul Ucrainei.

Emisarii Ucrainei, Rusiei și ai OSCE s-au pus de acord la întâlnirea de la 19 septembrie din capitala Republicii Belarus, Minsk, să înființeze o zonă de securitate și să înlăture din ea artileria, armamentul greu și minele de teren în scopul consolidării armistițiului de la 5 septembrie.

Președintele rus Vladimir Putin și cel ucrainean, Petro Poroșenko, au discutat posibilitatea unei întâlniri fie în doi, fie împreună cu liderii Germaniei și Franței, relatează Reuters citând un oficial de rang înalt de la Kremlin. Consilierul de politică externă Iuri Ușakov, care nu a furnizat vreo dată posibilă a întâlnirii, a numit „ciudate” remarcile despre criza din Ucraina făcute de președintele Statele Unite de la tribuna Adunării Generale ONU. În discurs Barack Obama a enumerat acțiunile rusești în Ucraina printre marile pericole la adresa securității mondiale, după ascensiunea militanților islamiști.

Directorul Biroului Federal de Informații din Statele Unite (FBI) crede că în Siria se află cam o duzină de americani care luptă alături de forțele extremiste, iar nu peste 100 – o cifră pomenită mereu de oficiali guvernamentali și de membri ai Congresului american. AP notează că cifra de o sută a ajuns „folclor urban” în ultimele luni de când administrația Obama încearcă să convingă opinia publică de necesitatea distrugerii grupării Statul Islamic și altor formațiuni extremiste active în Irak și Siria. Directorul FBI James Comey a spus că cifra de „peste o sută” s-ar putea referi la americanii care au mers în Siria și s-au întors, sau au încercat doar să plece, dar au fost arestați. Comey a mai spus că Statele Unite cred că știu cine este individul mascat din video-urile cu decapitări de ostateci occidentali, dar a refuzat să-i facă public numele.

Un grup de monitorizare spune că noi bombardamente aeriene efectuate astă-noapte de coaliția condusă de Statele Unite au lovit baze ale militanților grupării Statul Islamic (SI) și instalații petroliere în două provincii siriene. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, cu sediul la Londra, a informat despre noi lovituri în provincia estică Deir Ezzor și cea nord-estică Hasakeh, care fuseseră țintite și în noaptea precedentă. Observatorul Sirian a spus că în zorii zilei de vineri 26 septembrie a fost lovit și un centru de comandă SI la marginea orașului al-Mayadin. Grupul londonez nu a dat informații despre eventuale noi victime ale bombardamentelor intrate în cea de-a patra noapte consecutivă. Observatorul Sirian spune că loviturile aeriene au ucis cel puțin 140 de militanți și 13 civili.

Agenția de știri rusească de stat Itar-Tass o laudă pe vicepremierul moldovean Natalia Gherman pentru că în cuvântarea ei de aseară de la ONU nu a criticat politica rusească în Ucraina. „Gherman, spre deosebire de un număr de colegi de-ai săi din alte țări est-europene, s-a abținut în discursul ei să arunce acuzații la adresa Rusiei în legătură cu evenimentele din Ucraina”, notează Itar-Tass. Agenția de știri rusească consemnează, pe de altă parte, criticile lui Gherman la adresa restricțiilor comerciale rusești împotriva Moldovei și declarația diplomatei moldovene că Moldova vrea să păstreze relații bune cu țările CSI pe fondul integrării ei europene.

Curtea Constituțională a Federației Ruse a respins o plângere împotriva faimoasei legi a „propagandei homosexuale”, constatând că ea nu îngrădește drepturile civile pe baza orientării sexuale. Sesizarea privind legea, semnată de președintele Vladimir Putin în vara anului 2013, fusese depusă de activiștii pentru drepturile LGBT ruși Nikolai Alexeiev, Iaroslav Evtușenko și Dmitri Isakov. Dar Curtea Constituțională a anunțat joi 25 septembrie că legea „stabilește un echilibru între libertățile individuale și interesul unui public în care sunt mulți credincioși”. Legea rusească, care interzice diseminarea de informații despre homosexualitate în rândul minorilor, a fost criticată de guverne occidentale și organizații internaționale, prilejuind apeluri la boicotarea Jocurilor Olimpice de Iarnă găzduite anul acesta de Rusia. Moscova neagă repetat că ar discrimina împotriva minorităților sexuale.

Premierul moldovean Iurie Leancă, vorbind în emisiunea TV „Moldova în direct” a susţinut că Republica Moldova va putea conta pe România în calitate de a doua sursă de gaze naturale abia când va avea posibilităţi pentru importuri masive. „Deocamdată, avem construită conexiunea, putem începe importurile, dar va trebui să mai construim un gazoduct, Ungheni - Chişinău, iar România – două staţii de compresare, pentru a ne pregăti tehnic de importuri mai mari”, a explicat premierul.
Iurie Leancă se confruntă cu critici pentru faptul că a lansat gazoductul Iaşi-Ungheni şi abia după asta a motivat staţionarea sa prin piedici din partea furnizorului rus de la care Moldova cumpără gaze.

Reprezentanții UE, Rusiei și Ucrainei au programate astăzi la Berlin discuții despre posibila reluare a livrărilor de gaze rusești către Ucraina. Sunt așteptați să participe comisarul european al energiei la sfârșit de mandat Guenther Oettinger, ministrul rus al energiei Aleksander Novak și colegul lui ucrainean Iuri Prodan. Înaintea întâlnirii Oettinger a spus că speră să se ajungă la un acord valabil până în aprilie 2015 care să asigure livrări neîntrerupte de gaze rusești pe durata iernii. Europenii sunt îngrijorați de o eventuală criză a gazelor care ar putea fi provocată de disputa ruso-ucraineană, la fel ca în 2009. Kievul are nevoie de cel puțin 5 miliarde de metri cubi de gaze sau poate chiar mai mult dacă iarna va fi mai grea decât de obicei.

Premierul Iurie Leancă și-a apărat participarea la lansarea campaniei electorale prezidențiale a premierului român social-democrat Victor Ponta, dar a recunoscut că partidul său sprijină alt candidat în alegerile din noiembrie România. „Partidul va susține un candidat de centru-dreapta. Ca membru de partid, voi face și eu același lucru, dar ca prim-ministru, îl voi susține în continuare pe domnul Ponta", a spus premierul Iurie Leancă la emisiunea „Moldova în direct” de la postul Moldova 1. Leancă l-a lăudat din nou pe Ponta, menționând lansarea serviciului de salvare SMURD românesc și în Republica Moldova. Pentru participarea la mitingul electoral al lui Ponta de la București, de sâmbăta trecută, Leancă și-a atras critici aspre din partea președintelui român Traian Băsescu. Băsescu a spus printre altele că Leancă a lucrat până în 1989 la ambasada sovietică din București.

În discursul rostit la Adunarea Generală ONU de la New York reprezentanta Moldovei, vicepremierul Natalia Gherman a vorbit despre efortul de modernizare și integrare europeană a țării, atrăgând atenția că un viitor mai bun pentru Moldova este imposibil fără rezolvarea conflictului transnistrean.

„Ambițiile noastre nu se vor împlini dacă beneficiile asocierii mai strânse cu Europa nu vor fi pe deplin accesibile și cetățenilor noștri locuind în regiunea transnistreană”, a spus Gherman. Discursurile liderilor din lume la reuniunea ministerială anuală a Adunării Generale ONU au început miercuri și se vor încheia marți 30 septembrie.

Președintele Republicii Belarus, Aliaksandr Lukașenka, a spus că direcția pro-europeană a politicii Republicii Moldova este „corectă”. „În contextul actual, asocierea la UE a Republicii Moldova este un proiect de dezvoltare corect ales. UE dispune de posibilități, inclusiv financiare, pentru a vă ajuta să vă dezvoltați și să vă modernizați”, a spus Lukașenka joi la întâlnirea cu președintele Parlamentului, Igor Corman, potrivit relatării site-ului politik.md.

În vizita sa de două zile la Chișinău, liderul din Belarus și membrii delegației sale au semnat cu partea moldoveană mai multe acorduri de cooperare economică, oferindu-se printre altele să mărească importul de fructe moldovenești în contextul embargoului rusesc.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, și-a exprimat credința că ostilitățile din estul țării sale se apropie de sfârșit și că eforturile de pace vor da rezultate. Vorbind ieri la o conferință de presă unde și-a expus viziunea despre dezvoltarea Ucrainei în următorii 50 de ani, Poroșenko a spus că „partea cea mai periculoasă a conflictului” cu separatiștii pro-ruși s-a încheiat. Liderul ucrainean a mai spus că lucrează la organizarea unei întrevederi cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, adăugând că ar fi avut loc o „transformare” în ce privește politica rusă față de Ucraina. Poroșenko a mai spus printre altele că în anul 2020 țara sa ar putea depune cerere de aderare la UE.

Președintele Iranului, Hassan Rouhani, a promis joi că Teheranul va continua negocierile cu puterile occidentale în privința programului său nuclear „în bună-credință”. Vorbind la Adunarea Generală ONU de la New York, Rouhani a spus că orice întârziere a rezolvării problemei nucleare nu va face decât să mărească „costurile” pentru toate părțile implicate. În discursul său la ONU Rouhani a dat vina pentru ascensiunea extremismului islamist în Orientul Mijlociu pe politicile și strategiile greșite în regiune ale Occidentului.

În Franța începând de astăzi timp de trei zile steagurile vor fi coborâte în bernă într-un omagiu adus lui Herve Gourdel, ghidul montan francez ucis în Algeria de militanții islamiști. Președintele francez Francois Hollande a făcut un apel la „unitate națională” joi când guvernul său a confirmat că forțele franceze au efectuat al doilea bombardament în curs de o săptămână asupra pozițiilor militanților Statului Islamic din Irak. Francezul Gourdel a fost capturat duminică în estul Algeriei și a fost executat de gruparea algeriană Jund al-Khilifa, numită și „Soldații califatului”, asociată la organizația extremistă Statul Islamic.

Consiliul Musulman din Franța a anunțat că va ține astăzi la Paris o demonstrație împotriva extremiștilor islamiști.

Duma de Stat a Rusiei ar putea ratifica astăzi tratatul înființării Uniunii Economice Eurasiatice, o inițiativă a președintelui Vladimir Putin de integrare în spațiul post-sovietic. Tratatul a fost semnat de Putin și de colegii săi din Belarus și Kazahstan la Astana, în luna mai și ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie anul viitor dacă va fi aprobat de parlamentele din țările-fondatoare. În viziunea lui Putin spațiul economic comun eurasiatic ar urma să rivalizeze cu Uniunea Europeană. Rusia face eforturi să atragă în noua structură, construită pe baza actualei Uniuni Vamale, și alte foste republici sovietice. Deocamdată Kirghistanul și Armenia și-au exprimat dorința de a se alătura.