Forțele responsabile cu arsenalul strategic nuclear al Rusiei vor face un important exercițiu luna aceasta, în care vor fi implicați mai mult de 4000 de militari. Ministrul rus al apărării a anunțat miercuri, cu o zi înainte de începerea summitului NATO de la Cardiff, Marea Britanie, că exercițiul va avea loc în regiunea Altai, care se învecinează cu China, Kazahstan și Mongolia, și că avioane de vînătoare MIg-31 și avioane de recunoaștere SU-24MR. Rusia și NATO și-au intensificat manevrele militare de la izbucnirea conflictului dintre forțele guvernamentale ucrainene și rebelii pro-ruși din estul Ucrainei. Recent, președintele rus Vladimir Putin a reaminit pe un ton tăios că Rusia are un important arsenal nuclear.

Guvernul de la Chișinău a aprobat normele de acordare a ajutorului financiar producătorilor de agricoli care au de suferit de pe urma urma restricţiilor la import impuse de Federaţia Rusă. Moldpress îl citează pe ministrul agriculturii Vasile Bumacov cu declarația că suma totală a compensaţiilor va fi de 146 milioane de lei. Agricultorii care doresc sprijin vo putea depune cereri pînă în 15 octombriecomisiile speciale care urmează a fi create de autorităţile locale

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, i-a înmânat „Ordinul de Onoare” lui William Henry Moser, ambasadorul Statelor Unite la Chișinău. Distincţia a fost conferită „în semn de profundă gratitudine pentru contribuţia sa deosebită la dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor de prietenie şi colaborare moldo-americane”, relatează IPN.

Autoritățile din Bosnia-Herțegovina au reținut 16 persoane bănuite că au luptat în Siria și Irak și că recrutează și finanțează cetățeni bosniaci pentru a se alătura grupării Statului Islamic din cele două țări. Poliția bosniacă a anunțat că 200 de ofițeri iau parte într-o operațiune care se desfășoară în capitala Sarajevo și în alte orașe din această țară. Autoritățile din Bosnia estimează la 340 numărul bosniecilor care s-au alăturat militanților Statului Islamic în Siria și Irak

Presa din Rusia relatează că militanții din gruparea Statul Islamic au amenințat într-un video postat online că vor porni un război în Cecenia și în alte provincii rusești din Caucazul de nord locuite în majoritate de musulmani. Potrivit postului de televiziune rusesc NTV, înregistrarea video cu traducere în limba rusă a fost postată pe site-ul canalului de televiziune pe satelit Al-Arabiya, care e finanțat de Arabia Saudită.

Președintele american Barack Obama a afirmat că NATO trebuie să ajute la întărirea securități Ucrainei, Moldovei și Georgiei, adăugînd că Alianța trebuie să lase ușa deschisă pentru noi membri pentru a contracara ceea ce el a numit agresiunea Rusiei. Vorbind în capitala estonă Talinn înainte de a se deplasa la summitul NATO din Marea Britanie, șeful administrației de la Washington a acuzat Rusia că „a luat cu asalt în mod cinic” Ucraina, care se luptă cu separatiștii ruși. Liderul de la Casa Albă a afirmat de asemenea că NATO trebuie să ajute la întărirea armatei ucrainene și că Statele Unite vor continua să ofere asistență și instruire pentru armata ucraineană. Ceva mai devreme, Barack Obama l-a asigurat pe omologul său estonian Toomas Ilves de sprijinul american pentru securitatea regională din zona baltică și a spus că hotărirea țării sale de a-i apăra pe aliații din NATO de orice atac este de neclintit.

Uniunea Europeană și-a anunțat intenția de a debloca o sumă suplimentară de 30 milioane de euro pentru a suplimenta programele de promovare a desfacerii, pe piețele interne, a produselor agro-alimentare respinse de Rusia în urma sancțiunilor reciproce pe care Rusia și UE și le impun în cadrul crizei ucrainene. Cu totul, cum a spus-o la Bruxelles comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloș, aflat la originea măsurii, asta ridică fondurile promoționale la 120 de milioane de euro care vor fi disponibili incepând cu anul viitor. Firmele agricole sunt invitate să își prezinte programele promoționale pentru a putea profita de aceste fonduri. Dacian Cioloș a mai spus că cele mai afectate sectoare sunt cele ale producției de fructe, legume și lactate. Țările cele mai afectate de sancțiunile rusești sunt cele est-europene și cele nordice. România, însă, este foarte puțin afectată de contramăsurile rusești, întrucât Rusia nu constituie o piață importantă pentru produsele agricole și agro-alimentare din România.

Președintele rus Vladimir Putin a schițat un plan de pace în 7 puncte pentru soluționarea conflictului din Ucraina. El a declarat presei în Mongolia că e încrezător că guvernul de la Kiev și separatiștii ruși din est vor ajunge la un acord de încetare a focului în și la un plan de pace în timpul noii runde de negocieri de la 5 septembrie. Liderul de la Kremlina mai spus că ambele părți trebuie să oprească orice acțiuni ofensive, iat guvernul ucrainean trebuie să înceteze folosirea aviației militare împotriva civililor pașnici, și să-și retragă forțele de pe pozițiile de unde acestea pot lansa tiruri de artilerie împotriva populației civile. Liderul de la Kremlin a declarat că a schițat planul de pace în avion în drum spre Mongolia după convorbirea telefnică avută marți cu președintele ucrainean Petro Poroșenko.

Președintele Barack Obama a spus că a asigurat Estonia de sprijinul Statelor Unite pentru securitatea regională în zona Mării Baltice și de angajamentul „de nezdruncinat” al Statelor Unite de a apăra orice țară NATO în cazul că este atacată. La o conferință de presă la Tallinn în compania președintelui eston Toomas Hendrik Ileves, Obama a vorbit despre „agresiunea împotriva Ucrainei” și a spus că ”Estonia nu va rămâne niciodată singură”. Obama a mai spus că rolul Rusiei în conflictul din estul Ucrainei „ne dă ocazia de a înțelege importanța” modernizării și sporirii capacității de apărare a alianței nord-atlantice. Iar Ilves a spus că „Rusia trebuie să recunoască că este parte din conflict și să ia măsuri autentice pentru detensionarea” crizei. După discuțiile bilaterale președinții Obama și Ilves urmau să se întâlnească cu președintele leton Andris Berzins și cu președinta Lituaniei Dalia Grybauskaite.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, a spus că americanii nu se vor lăsa intimidați de violențele militanților Statului Islamic, cum a fost decapitarea celui de-al doilea jurnalist american. Vorbind la Tallinn în Estonia, Obama a spus că „se va face dreptate” după ce autoritățile americane au confirmat autenticitatea imaginilor video ale execuției ziaristului Steven Sotloff în Siria. Imaginile au fost postate pe internet la numai două săptămâni de la decapitarea ziaristului american James Foley. Președintele Obama a spus miercuri la o conferință de presă la Tallinn că asemenea atrocități îi unesc pe americani, care nu uită. În imaginile cu decapitarea lui Sotloff, de 31 de ani, un militant mascat amenință că dacă Statele Unite nu opresc bombardamentele împotriva Statului Islamic din Irak vor fi uciși alți ostatici occidentali.

Un purtător de cuvânt al Kremlinului a spus că președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Petro Poroșenko au discutat la telefon criza din Ucraina și că viziunile lor despre soluționarea ei „coincid într-o măsură substanțială”. Agențiile ruse de știri l-au citat pe purtătorul de cuvânt rus spunând: „Șefii de stat au făcut schimb de opinii despre ce trebuie făcută pentru a pune capăt vărsării de sânge în sud-estul țării cât mai curând. Viziunile președinților celor două țări despre posibile căi de ieșire din această criză dificilă coincid într-o măsură substanțială”. Putin și Poroșenko s-au întâlnit luna trecută la Minsk, dar nu au făcut progrese în direcție încheierii conflictului soldat cu peste 2600 de morți din aprilie. Luptele s-au intensificat în ultimele zile, când guvernul ucrainean și occidentul au acuzat Rusia că a trimis trupe în Ucraina, o acuzație respinsă de Kremlin.

Grupul de presă rusesc Rossiya Segodnya (fosta RIA Novosti) a confirmat moartea fotografului său Andrei Stenin, dat dispărut luna trecută în Ucraina. Directorul general al concernului, Dmitri Kiselev, a spus într-o declarație miercuri 3 septembrie că expertiza medicală a ajuns la concluzia că un cadavru găsit într-un vehicul ars în apropiere de Donețk este al lui Stenin. Fotograful nu a mai dat semnale din 5 august când lucra în estul Ucrainei. Kiselev a spus că asupra mașinii în care se afla Stenin s-au tras focuri de armă care au provocat incendierea ei. Human Rights Watch și Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor s-au numărat printre numeroasele organizații internaționale care au cerut autorităților ucrainene să ajute la găsirea lui Stenin, despre care s-a crezut că ar fi fost capturat de forțele de securitate ucrainene.

Militari moldoveni vor participa la exerciții militare conduse de NATO în Ucraina vestică, aproape de granița cu Polonia, informează Reuter. La exercițiul care simulează mai ales misiunea de pacificare vor fi prezenți în perioada 16-26 septembrie 1100 de militari din țări NATO, inclusiv din Statele Unite, dar și din țări partenere ale alianței, ca Ucraina, Georgia, Azerbaidjan și Moldova. Reuters scrie că exercițiul găzduit de centrul de antrenament ucrainean Iavoriv trebuia să înceapă în iulie, dar a fost amânat din cauza crizei din estul Ucrainei. Exercițiul „Rapid Trident” va marca prima desfășurare de militari americani și din alte țări NATO de la începutul crizei ucrainene și anexarea Crimeii de către Rusia.

Regimul separatist de la Tiraspol și-a repetat rezervele față de participarea la următoarea rundă de negocieri în format 5+2 programată pentru zilele de 11-12 septembrie. Evgheni Șevciuc a dat de înțeles marți, cu ocazia sărbătorii nerecunoscutei independențe a regiunii, că este mai degrabă împotriva participării la negocierile de la Viena. Șevciuk s-a plâns mai ales că în ultima vreme Chișinăul le-a întocmit dosare membrilor conducerii de la Tiraspol și a întărit ceea ce Șevciuk consideră a fi „blocada” împotriva regiunii transnistrene. Potrivit relatării Itar-Tass, Șevciuk a mai acuzat Chișinăul că ar extinde blocada și în domeniul telefoniei mobile, riscând să pornească „un nou război al telefoanelor”.

Reprezentanta OSCE pentru libertatea presei, Dunja Mijatovic, a atras atenția marți asupra amendamentelor propuse de guvernul moldovean la legislația anti-extremistă, spunând: „Este îngrijorător că SIS ar putea căpăta dreptul să interzică accesul la unele pagini de internet fără un motiv îndreptățit”. Legislația anti-extremistă suplimentară a fost deja aprobată de parlament în prima lectură la mijlocul lunii iulie. Ea prevede printre altele că SIS va avea dreptul să rețină oameni, iar procedura legală de interceptare a convorbirilor telefonice sau de blocare a unor pagini de internet se va simplifica. Măsurile propuse de guvernanți în urma tensiunilor din relația centrului cu unele administrații locale, de pildă cea găgăuză, au fost criticate de opoziția parlamentară, care a avertizat că pot fi folosite abuziv împotriva adversarilor politici.

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova urmează să picheteze astăzi înainte de prânz instituții ale puterii protestând împotriva a ceea ce numesc distrugerea sistemului de învățământ din Moldova de către guvernarea actuală. Luni, cu ocazia primei zile de școală, liderul PCRM Vladimir Voronin a spus într-o declarație de presă că „tot mai multe şcoli, gimnazii, licee cad sub „ghilotina” guvernului, tot mai multe limitări represive la educaţie şi acces la studii de calitate sunt impuse pentru minorităţile naţionale”.

Ministrul economiei, vicepremierul Andrian Candu, a spus că măririle de salarii bugetare din vară au fost făcute cu aprobarea tacită a FMI. Într-un interviu acordat Europei Libere, Candu a recunoscut că FMI ar fi dorit ca banii să fie cheltuiți mai degrabă pe investiții, dar a adăugat că instituția creditoare ar fi acceptat majorările de salarii pentru că mărirea consumului ar ajuta și ea economia. Mărirea de salarii a fost aprobată de parlament cu voturile tuturor partidelor în primă lectură la 10 iulie. La 8 iulie FMI recomanda guvernului moldovean să reziste presiunilor pre-electorale și avertiza că mărirea salariilor și pensiilor pentru al doilea an la rând, ar putea mări riscul instabilității.

Experții Uniunii Europene urmează să finalizeze miercuri o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, din cauza implicării Moscovei în conflictul din estul Ucrainei. Anunțul a fost făcut de ministrul de externe italian Frederica Mogherini, care urmează să preia din toamnă șefia politicii externe a UE, în locul britanicei Catherine Ashton. Vorbind marți la Bruxelles Mogherini a spus că ambasadorii celor 28 de țări membre vor definitiva lista noilor sancțiuni miercuri, iar vineri ar putea fi adoptate decizii concrete. Marți presa unor țări europene a scris că printre sancțiuni s-ar putea numără trecerea pe lista persoanelor fără drept de intrare în UE a ministrului rus al apărării, blocarea accesului companiilor de stat pe piețele financiare, dar și excluderea Rusiei de la găzduirea Cupei Mondiale la Fotbal din 2018 sau a curselor de Formula 1.

Președintele Statelor Unite Barack Obama vizitează astăzi capitala Estoniei, Tallin, unde va da asigurări țărilor baltice - membre NATO - că pot conta pe sprijinul Washingtonului în cazul unei agresiuni. Pe agenda vizitei lui Obama de la Tallin, dinaintea summitului NATO din Țara Galilor, se află o întâlnire cu președinții celor trei țări baltice și un discurs în fața unor soldați americani aflați în Estonia la exerciții militare. Țările Baltice și Polonia s-au numărat printre cele care au cerut o prezență NATO mai vizibilă pe teritoriile lor după anexarea Crimeii de către Rusia și implicarea sporită a Kremlinului în criza ucraineană.

Ucraina a început să primească gaze naturale de la Uniunea Europeană prin intermediul Slovaciei, pentru a ușura problemele pe care le are Kievul cu principalul său furnizor Rusia. Premierul ucrainean Arseni Iașeniuk și omologul său slovac Robert Fico au luat parte la o ceremonie de deschidere a robinetului la o conductă care leagă localitatea slovacă Vojany de orașul Ujgorod din vestul Ucrainei. Iațeniuk a spus că mulțumită ofertei de livrare de gaze „în revers” venită de la Uniunea Europeană țara sa va putea să înlocuiască 40 la sută din cantitatea de gaze pe care o primește de obicei de la Rusia. Acordul de livrare de gaze în „revers” spre Ucraina a fost mediat de Bruxelles pentru a reduce dependența Kievului de compania de stat rusească Gazprom. După debarcarea anul a trecut a fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici, care era pro-rus, Gazprom a anunțat o scumpire enormă a gazelor pe care le furnizează Ucrainei, declanșînd o dispută care nu e încă rezolvată.

Fondul Monetar Internațional afirmă că Ucraina va avea nevoie de un sprijin financiar sporit dacă luptele cu rebelii pro-ruși din estul țării continuă în 2015. Într-un raport dat publicității de FMI în 2 septembrie, se spune că luptele cu separatiștii și disputa Kievului cu Moscova legată de gazele naturale păgubesc economia ucraineană. În luna martie, Ucraina a primit de la FMI un împrumut de ajutor de 17 miliarde de dolari, dar dacă luptele vor continua și anul următor e posibil să nevoie de finanțare în plus de 19 miliarde, spune Fondul. În raportul de marți se mai spune că regiuniule estice ale Ucrainei unde au loc luptele produc cam 16 la sută din produsul intern brut al țării. Același raport susține că se așteaptă ca anul acesta economia ucraineană să se contracte cu 6,5 la sută.

Președintele Iranului Hassa Rohani a cerut clericilor iranieni să fie mai toleranți față de Internet și de noile tehnologii. Într-un discurs la televiziunea de stat, Rohani a spus că țara sa nu poate închida ușile lumii pentru generațiile mai tinere. Rohani, considerat um om politic relativ moderat, a promis lărgirea libertății presei, și a dreptului de a utiliza Internetul. Dar el se confruntă cu opoziția conservatorilor de la Teheran care susțin că serviciile telefonice mobile de ultimă generație, așa-numitul sistem 3G, permit răspîndirea pe scară mare și foarte rapid de „imagini imorale”. Cu toate acestea în ultimele săptămâni, guvernul de la Teheran a permis mai multor operatori iranieni să pună la dispoziție servicii de telefonie 3G.

Premierul de facto al Crimeii Serghei Aksionov a afirmat că minoritățile sexuale nu au nici o șansă în peninsula ucraineană anexată de Rusia în martie. Vorbind despre persoanele gay la o ședință a guvernului în 2 septembrie, Aksionov a spus, citez: „Noi în Crimeea nu avem nevoie de asemenea oameni”. El a adăugat că dacă persoanele gay vor încerca să organizeze adunări publice, citez din nou: „forțele noastre de poliție vor reacționa imediat și în trei minute le vor explica la ce fel de orientare sexuală să se limiteze”. Rusia a anexat Crimeea după un referendum declarat ilegal de Statele Unite și Uniunea Europeană. Anul trecut, președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege despre care guvernele occidentale și militanți pentru drepturile omului spun că limitează drepturile persoanelor gay și încurajează discriminarea.

Se relatează că ministrul rus al apărărăii Serghei Șoigu ar putea fi pus pe lista cetățenilor ruși cărora li se interzice intrarea în Uniunea Europeană. Potrivit agenției Reuter, propunerea a fost înaintată de Comisia Europeană la o întîlnire cu ambasadorii UE din 2 septembrie. Comisia a propus de asemenea extinderea interdicțiilor impuse firmelor de stat rusești care vor să împrumute capital din Europa, și tuturor importatorilor ruși care vor să cumpere bunuri de folosință civilă și militară. Pînă acum această din urmă interdicție era limitată doar la importatorii ruși din domeniul apărării.

Evoluţiile din Ucraina confirmă necesitatea unei armate bine pregătite în plan profesional, gata să facă faţă oricăror pericole externe, a afirmat preşedintele R.Moldova Nicolae Timofti, la ceremonia prilejuită de aniversarea a 23 de ani de la crearea Armatei Naţionale, relatează IPN. Timofti a pledat pentru continuarea profesionalizării a armatei, pentru a o transforma într-o instituţie modernă a unui stat cu aspiraţii europene.