Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a spus la summitul NATO din Țara Galilor că singurul lucru de care e nevoie acum pentru pace și stabilitate e ca Rusia să-și retragă trupele: „Dacă asta se întîmplă, vă asigur că Ucraina va găsi o soluție politică în cîteva zile.”

La rîndul lui, secretarul de stat american John Kerry a spus la summitul NATO că președintele Statelor Unite Barac Obama este foarte decis privind trecerea la următoarea tranșă de sancțiuni cu speranța că o ar putea urma o încetare a focului și un proces real de dezangajare, cu trupele rusești părăsind Ucraina și cu închidera graniței

În deschiderea summitului NATO din Țara Galilor, secretarul geneal al Alianței Anders Fogh Rasmussen a spus că statele membre cer Rusiei să-și retragă trupele din Ucraina, să oprească aprovizonarea cu arme și luptători a separatiștilor, să renunțe la confruntare și să aleagă calea păcii.

„Reuniunea noastră trimie un mesaj clar, acela că NATO e de partea Ucrainei. Sprijinim reformele democratice ale Ucrainei și vom conlucra și mai îndeaproape pentru a ajuta la reformarea sistemului de apărare al Ucrainei și la construirea unei armate puternice, moderne, pentru a ajuta la îmbunătățirea capacității forțelor ucrainene și ale NATO de a opera împreună. Parteneriarul dintre NATO și Ucraina este unul puternic, și sîntem hotăriți să-l facem și mai puternic”, a spus Anders Fogh Rasmussen în deschiderea summitului NATO.

Președintele Franței Francois Hollande a afirmat că încetarea focului și soluționarea pașnică a crizei din Ucraina sînt condițile ca țara sa să livreze Rusiei primele două vase de război din clasa Mistral. Vorbind în marginea summitului NATO din Țara Galilor, Hollande a spus că contractul de livrare a vaselor nu a fost nici suspendat, nici anulat. El a precizat însă că nu există condițiile neceare pentru ca prima navă să poată fi livrată, ceea ce ar fi trebuit să se întîmple în octombrie. Franța a anunțat în 3 septembrie că acțiunile agresive ale Moscovei în estul Ucrainei au fost motivul care a dus la decizia de a nu mai livra prima navă, numită Vladivostok. Statele Unite și Uniunea Europeană au făcut presiuni asupra Franței ca aceasta să renunțe la contractul de 1 miliard 200 de mii de euro cu Rusia semnat sub fostul președinte francez Nicolas Sarkozy.

O proeminentă activstă gay din Sankt Petersburg a părăsit Rusia, după ce a primit amenințări cu moartea în urma participării la o demonstrație de sprijin pentru Ucraina. Natalia Țimbalova, fondatoarea grupului Alianța Dreaptă pentru Egalitate LGBT, a anunțat joi pe Facebook că se află la Madrid, unde a cerut oficial azil politic în Spania. Țimbalova a spus că a început să primească apeluri telefonice și mesaje pe mobil amenințătoare după ce a luat parte la o adunare pro-Ucraina la Sankt Petersburg în 24 august. E a mai spus că speranțele de a transforma Rusia într-o țară normală s-au spulberat după ce Moscova a anexat Crimeea în martie, adăugînd că Kremlinul a „zombificat” total populația rusă. Natalia Țimbalova a mai spus că va continua să lupte pentru Rusia de peste hotare.

Poliția uzbekă a interogat mai multe zeci de persoane pentru a afla cine a pus steagul negru al grupării numite Statul Islamic pe un pod din capitala Uzbekistanului Tașkent. Serviciul uzbek al Europei Libere a confirmat din mai multe surse că steagul a stat pe pod mai multe ore în dimineața zilei de 28 august, înainte ca poliția să-l înlăture și să declanșeze o anchetă. Au fost interorgați măturători, comercianți de la un bazar din apropiere și mai multe fete de la o școală islamică din aporpiere. După seria de atacuri cu bombă care au avut loc la Tașkent în 16 fenruarie 1999, autoritățile uzbece au luat măsuri drastice împotriva extremismului islamic, pedepsindu-i sever pe cei băniiți că sprijină sau fac parte din grupări islamiste radicale.

Statul moldovean va compensa pierderile agricultorilor cu 1,5 lei pentru fiecare kilogram de mere şi 1,2 lei pentru fiecare kilogram de prune, alocînd pentru asta 146 milioane de lei, relatează IPN. Pot beneficia de acest prijin producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care activează legal. Se vor oferi compensaţii pentru prunele comercializate până la 15 septembrie şi merele vândute până la 30 septembrie. Sprijinul financiar va fi acordat prin intermediul Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură, în baza dosarelor prezentate de către comisiile care vor fi create în teritorii până la 20 septembrie, cu includerea în acestea a primarilor localităţilor şi altor autorităţi publice locale, precum şi a reprezentanţilor producătorilor. Cererile de sprijin financiar vor fi primite de comisii până la 10 octombrie.

La summitul NATO care a început joi la Newport, Țara Galilor, liderii occidentali au criticat Rusia pentru influența ei „destabilizatoare” în criza din Ucraina, și au spus că presiunile asupra Moscovei trebuie să crească, dacă nu-și modifică atitudinea. Rusia neagă că a trimis armament rebelilor și că are trupe în Ucraina. În timpul celor două zile ale summitului, liderii NATO vor discuta și creșterea organizației Statului Islamic și situația din Afganistan, unde militanții Taliban au lansat joi atacuri mortale asupra mai multor clădiri din estul țării. Se așteaptă ca Alianța să aprobe planul de creare a unei forțe de reacție rapidă compusă din mai multe mii de miliari din statele membre, capabilă să fie desfășurată în 48 de ore. Se așteaptă de asemenea ca liderii europeni să discute o nouă rundă de sancțiuni economice, mai dure, împotriva Rusiei. La summitul NATO a fost invitată să participe în premieră și R. Moldova

Înainte de începerea summitului Alianței Nord Atlantice din Marea Britanie, secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a spus că Rusia atacă Ucraina, și continuă să destabilizeze situația din estul acestei țări, în ciuda unui plan de pace propus de președintele Vladimir Putin. Ceea ce contează pentru Ucraina, nu sînt vorbele Rusiei, ci faptele sale de pe teren, a adăugat Rasmussen. El făcut cunoscut că liderii de la summitul NATO vor lua măsuri pentru a contracara amenințările crizei ucrainene la adresa statelor membre, inclusiv prin rotația trupelor aliate în bazele țărilor NATO din estul Europei.

Fostul ministru al apărării de la Chișnău Vitalie Marinuţa a cerut din nou ca R. Moldova să renunţe la statutul de neutralitate, pentru a se integra în NATO, singura structură care poate garanta securitatea Republicii Moldova. Într-un interviu pentru Europa Liberă în ziua începerii summitului NATO din Marea Britanie, Marinuţa spune că de 23 de ani „se mimează securitatea şi apărarea”.

„Personal, sînt pe pozitia ca statutul de neutralitate al Republicii Moldova să fie revizuit reieşind din noile conditii geopolitice, noi să abolim acest statut de neutralitate și să ne mişcăm cu paşi cât mai rapizi spre integrarea nu numai în Uniunea Europeană dar si in structurile NATO”, a declarat Europei Libere fostul ministru moldovean al apărării.

Vitalie Marinuţă a pierdut acest portofoliula sfârşitul lunii februarie, după care pîn 7 iulie a foat exclus din Partidul Liberal-Reformator.

Orașul Praga a decis să-și suspende înfrățirea cu orașele rusești Moscova și Sankt Petersburg, a anunțat pe Facebook primarul capitalei cehe Tomáš Hudeček. Potrivit postului de radio Praha, primarul a explicat că decizia a fost luată ca răspuns la ceea ce el a spus că e atacul arbitrar al regimului Putin împotriva Ucrainei, atac care amenință nu numai Ucraina, dar întreaga Europă. Hudeček a cerut și altor orașe din Cehia să urmeze Praga în această privință. Capitala Cehiei e înfrățită cu mai mult de 20 de orașe din întreaga lume.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov le-a cerut guvernanţilor de la Kiev şi separatiştilor pro-ruşi să negocieze o încetare a luptelor în baza planului de pace schiţat de preşedintele Vladimir Putin miercuri. La Minsk ar urma să fie reluate vineri negocierile de pace între cele două părţi, negocieri la care vor mai participa Rusia şi OSCE. Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk a respins miercuri propunerile de pace rusești legate de Ucraina, afirmînd că sînt o încercare de a amăgi Occidentul înaintea summitului NATO din Marea Britanie și de a evita noi sancțiuni împotriva Moscovei.

Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen a declarat că Alianţa salută iniţiativa de pace a preşedintelui rus Vladimir Putin în criza din estul Ucrainei dar că ceea ce contează „este realitatea de pe teren”, Vorbind la o conferinţă de presă înainte de deschiderea summitului NATO din Ţara Galilor, Rasmussen a declarat că este o „ reuniune crucială” într-un context politic total schimbat: Rusia „a atacat Ucrainai”, a continuat Rasmussen, în sud-est apare o organizaţie teroristă „aşa numitul Stat Islamic” care a comis crime oribile iar în sud creşte insecuritatea. Vor fi luate decizii, a precizat Rasmussen, pentru a mări securitatea statelor membre , pentru a crea o forţă militară mai „rapidă şi flexibilă”.

La Cardiff, în Ţara Galilor, începe summitul de două zile al Alianţei Nord-Atlantice. Republica Moldova a fost invitată să participe, ca ţară parteneră şi va fi reprezentată de ministrul apărării Valeriu Troenco. Într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă, şeful Misiunii Republicii Moldova la NATO, Mihai Gribincea, a spus că Moldova se va alătura unei importante noi iniţiative NATO de întărire a capacităţilor defensive . „Prin aderarea Republicii Moldova la aceste iniţiative Moldova nici într-un caz nu renunţă la statutul de neutralitate. Ceea ce îşi doreşte Moldova este ca beneficiind de asistenţă din partea Alianţei să-şi modernizeze forţele armate” a mai declarat ambasadorul Gribincea în interviul cu Europa Liberă.

În aşteptarea alegerilor generale, Biserica Ortodoxă din Moldova a condamnat din nou miercuri paradele gay, în care vede o manifestare de dezagregare morală a societăţii, dar a spus că nu va permite manifestări violente din partea preoţimii împotriva minorităţilor sexuale. Sinodul a criticat autorităţile pentru că permit astfel de manifestaţii care ar reprezenta „un grav flagel social”. Adunarea generală a clerului (Sinodul) a mai spus că dezaprobă anumite valori occidentale, cum ar fi căsătoriile între persoane de acelaşi sex. Este doar un exemplu care ar demonstra decăderea morală a societăţii din Uniunea Europeană, se arată în declaraţia Sinodului, care alături de admiterea eutanasiei şi a avortului, spune biserica, se constituie în ameninţări la adresa întregii ortodoxii.

La Bucureşti, preşedintele Traian Băsescu a declarat că România doreşte ca Republica Moldova să fie introdusă pe lista beneficiarilor iniţiativei de consolidare a capacităţilor de apărare, astfel ca state NATO să poată face exerciţii comune, pentru creşterea capacităţii de apărare a acestei ţări. Vorbind miercuri la şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) , preşedintele român a precizat acest lucru nu înseamnă că Republica Moldova intră în NATO, dar , împreună cu Armata Republicii Moldova, state membre NATO pot face exerciţii comune de apărare, exerciţii de intervenţie în caz de calamităţi, de cutremure, de inundaţii de mari proporţii sau exerciţii militare pentru creşterea capacităţii de apărare a Republicii Moldova. Finalizarea acestor planuri, a mai spus Băsescu citat de Mediafax, depinde şi de voinţa autorităţilor de la Chişinău. Traian Băsescu a mai spus că România va solicita la summitul NATO din Ţara Galilor consolidarea flancului estic al Alianţei, ceea ce înseamnă „introducerea României în sistemele permanente de alertă şi de capacități de reacţie”.

Criza din estul Ucrainei va domina agenda summitului NATO care începe astăzi la Cardiff, Marea Britanie. Înainte de deschiderea convobirilor oficiale, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko se va întâlni cu preşedintele american Barack Obama şi liderii din Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia. Pe agenda summitului, care durează până vineri, se mai află combaterea miliţiilor organizaţiei extremist a Statului Islamic din Irak şi Siria. Şi retragerea trupelor NATO din Afganistan.

Franţa a anunţat, după multe critici şi presiuni politice, că suspendă livrarea către Rusia a două vase militare de tip Mistral. Preşedinţia franceză a precizat că situaţia s-a schimbat în ultimul timp, ca urmare a strategiei agresive a Rusiei în estul Ucrainei.

Secretarul general NATO Anders Fogh Rasmussen a declarat, penru BBC că nu crede în planurile de pace pentru Ucraina anunţate recent de preşedintele Vladimir Putin pentru că Moscova nu vrea decât să destabilizete ţara vecină. Pe de altă parte, Fogh Rasmussen a spus că nu crede că vreo ţară NATO de la limita estică a Alianţei este realmente ameninţată pentru că Rusia ştie că NATO va riposta, fără excepţie.

Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk a respins propunerile de pace rusești legate de Ucraina, afirmînd, miercuri, că sunt o încercare de a amăgi Occidentul înaintea summitului NATO din Marea Britanie și de a evita noi sancțiuni împotriva Moscovei. Iațeniuk a adăugat că țara sa își întărește granița cu Rusia, și dorește un statut de partener special cu NATO. Ceva mai devreme miercuri, președintele rus Vladimir Putin anunţase că după o convorbire cu omologul său ucrainean Petro Proșenko a schițat un plan de pace în șapte puncte care să ducă la oprirea confruntărilor dintre armata ucraineană și rebelii pro-ruși din estul Ucraine

Premierul român Victor Ponta a declarat miercuri că ar fi negociat pentru România portofoliul Dezvoltării regionale în noua Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Juncker, „cel mai important portofoliu din Comisia Europeană” a spus premeirul, citat de agenţia Mediafax. România are acum, se pare, doi candidaţi la funcţia de comisar: Dacian Cioloş, actualul comisar pentru agricultură şi europarlamentara social-democrată Corin Creţu. Portofoliul dezvoltării regionale este dorit însă şi de Cehia, precizează Meadiafax. Juncker se va întâlni astăzi cu Corina Creţu.

Preşedintele României Traian Băsescu a declarat, miercuri, după vizitarea platformei maritime de foraj Ocean Endeavor operată de ExxonMobil şi Petrom, că este optimist că România va fi capabilă ca în jurul anului 2020 să acopere nevoile de gaze ale României şi ale Republicii Moldova. Preşedintele a arătat că a fost un obiectiv al său să înceapă forările în Marea Neagră, relatează Mediafax.

Forțele responsabile cu arsenalul strategic nuclear al Rusiei vor face un important exercițiu luna aceasta, în care vor fi implicați mai mult de 4000 de militari. Ministrul rus al apărării a anunțat miercuri, cu o zi înainte de începerea summitului NATO de la Cardiff, Marea Britanie, că exercițiul va avea loc în regiunea Altai, care se învecinează cu China, Kazahstan și Mongolia, și că avioane de vînătoare MIg-31 și avioane de recunoaștere SU-24MR. Rusia și NATO și-au intensificat manevrele militare de la izbucnirea conflictului dintre forțele guvernamentale ucrainene și rebelii pro-ruși din estul Ucrainei. Recent, președintele rus Vladimir Putin a reaminit pe un ton tăios că Rusia are un important arsenal nuclear.

Guvernul de la Chișinău a aprobat normele de acordare a ajutorului financiar producătorilor de agricoli care au de suferit de pe urma urma restricţiilor la import impuse de Federaţia Rusă. Moldpress îl citează pe ministrul agriculturii Vasile Bumacov cu declarația că suma totală a compensaţiilor va fi de 146 milioane de lei. Agricultorii care doresc sprijin vo putea depune cereri pînă în 15 octombriecomisiile speciale care urmează a fi create de autorităţile locale

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, i-a înmânat „Ordinul de Onoare” lui William Henry Moser, ambasadorul Statelor Unite la Chișinău. Distincţia a fost conferită „în semn de profundă gratitudine pentru contribuţia sa deosebită la dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor de prietenie şi colaborare moldo-americane”, relatează IPN.

Autoritățile din Bosnia-Herțegovina au reținut 16 persoane bănuite că au luptat în Siria și Irak și că recrutează și finanțează cetățeni bosniaci pentru a se alătura grupării Statului Islamic din cele două țări. Poliția bosniacă a anunțat că 200 de ofițeri iau parte într-o operațiune care se desfășoară în capitala Sarajevo și în alte orașe din această țară. Autoritățile din Bosnia estimează la 340 numărul bosniecilor care s-au alăturat militanților Statului Islamic în Siria și Irak